<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Anatol Petrencu &#187; Arhiva</title>
	<atom:link href="http://anatolpetrencu.promemoria.md/?cat=1&#038;feed=rss2" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://anatolpetrencu.promemoria.md</link>
	<description></description>
	<lastBuildDate>Sun, 15 Nov 2026 20:09:29 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.5.1</generator>
<xhtml:meta xmlns:xhtml="http://www.w3.org/1999/xhtml" name="robots" content="noindex" />
		<item>
		<title>Patrimoniul viu al Șoldăneștiului</title>
		<link>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4668</link>
		<comments>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4668#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 15 Nov 2026 20:09:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Anatol Petrencu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhiva]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4668</guid>
		<description><![CDATA[Pe data de 8 noiembrie 2026, la Șoldănești, în incinta Muzeului de Istorie și Etnografie, a avut loc Conferința „Patrimoniul viu al Șoldăneștiului – dialog între generații” din cadrul Programului național „Acces la cultură”. Organizatoarea și moderatoarea evenimentului a fost doamna Maria Nasu. Locul desfășurării acestui eveniment științifico-cultural este unul deosebit. Așa cum este scris [...]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><b>Pe data de 8 noiembrie 2026, la Șoldănești, în incinta Muzeului de Istorie și Etnografie, a avut loc Conferința „Patrimoniul viu al Șoldăneștiului – dialog între generații” din cadrul Programului național „Acces la cultură”. Organizatoarea și moderatoarea evenimentului a fost doamna Maria Nasu.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Locul desfășurării acestui eveniment științifico-cultural este unul deosebit. Așa cum este scris într-un pliant de prezentare a Muzeului, acesta a fost deschis la 25 mai 2021 și este „amplasat în fostul conac al neamului Rîșleakov, proprietarii de altădată a moșiei Șoldănești”. Rîșleakovii au contribuit la dezvoltarea economică a localității Șoldănești: pe banii lor au fost ridicate fabrica de ardere a cărămizilor, fabrica de var, mori de apă etc. În jurul conacului a fost sădit un parc cu specii de arbori rari.<span id="more-4668"></span> </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Inaugurarea Muzeului a dat o a doua viață fostului conac boieresc: în prezent muzeul înglobează opt săli. În prima sală este arătat arborele genealogic al neamului Rîșleacov; tot aici au fost expuse icoane vechi, fotografii de epocă, cărți, tacâmuri etc.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Sala a doua a fost consacrată epocii medievale: au fost prezentate vestigii ale perioadei Cucuteni-Tripolie până la evul mediu, colecții de ceramică etc.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>„Casa mare” este numită sala a treia. Aici sunt expuse obiecte care reprezintă istoria și cultura populară a localității Șoldănești – vase vechi, mobilier, covoare, prosoape, broderii, vestimentație etc.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Sala nr. 4, numită „Deportările – pagină tristă a istoriei”. În sală sunt mărturii ale crimelor cotropitorilor sovietici, comise de aceștia în perioada anilor 1940-1941, 1944-1991. Este vorba de Deportarea în masă din 12 spre 13 iunie 1941, de celelalte două deportări ce au urmat (1949, 1951), de alte crime, comise față de locuitorii pașnici ai localității Șoldănești și din alte sate ale raionului Șoldănești. Trebuie amintit: doamna Maria Nasu a contribuit enorm la ridicarea și sfințirea Monumentului din fața gării feroviare, ridicat în memoria basarabenilor deportați în Siberia; dumneaei este autoare volumului „Calvarul deportărilor”<a title="" href="file:///H:/ecran/%C8%98OLD%C4%82NE%C8%98TI,%202026%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn1"><b>[1]</b></a>, este directoarea și sufletul acestui Muzeu. Într-un loc special, sub sticlă, sunt adunate cele 20 de scrisori trimise din Siberia de către Boris Timercan, originar din satul Răspopeni.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Timp de 47 de ani conacul boieresc a găzduit Școala Raională de Muzică. Nu întâmplător, sala nr. 5 găzduiește o bogată colecție de instrumente muzicale, dar și aparate de radio din trecut.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Sala nr. 6 – „Meșteri populari – cioplitori în lemn”: sunt expuse colecțiile a trei meșteri populari – Mihai Tomșa, Ștefan Rabii și Andrei Gonța, precum și numeroase unelte de muncă, oferite muzeului de locuitorii orașului Șoldănești și din alte localități ale raionului.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Sala nr. 7 este consacrată expunerii ocupațiilor casnice ale șoldăneștenilor, în mod special &#8211; țesutului: a fost găsit și adus un război de țesut, in, lână, feștilă, cânepă și produsele respective din aceste materii prime – scoarțe, prosoape, fețe de masă, covoare. </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Cea de-opta sală are genericul „Între istorie și credință”. Sunt prezentate obiecte de cult (icoane, sfeșnice, cadelniță, odăjdii preoțești, o colecție de cărți de religie din prima jumătate a sec. al XX-lea și alte exponate de preț.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Revenind la Conferință: în fața celor prezenți în sală – liceeni din clasele superioare ale celor două licee din Șoldăneși (Liceul Teoretic „Alexei Mateevici” și Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare”), a profesorilor de istorie, a primarului dlui Vadim Groza etc. au fost prezentate comunicări privind realizările Muzeului de Istorie și Etnografie din Șoldănești, subsemnatul am vorbit despre <i>Memoria colectivă – parte a patrimoniului național,</i> elevii au recitat versuri. Ansamblul folcloric „Lozioara” a interpretat cântece populare. Eroina evenimentului a fost, fără îndoială, Doamna Valentina Volontir, originară din Șoldănești, interpretă de muzică populară, dar și de vechi cântece românești de mare succes din perioada României întregite.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Participanții la realizarea proiectului „Patrimoniul viu al Șoldăneștiului – dialog între generații” au primit diplome de excelență, cupe cu inscripția „Acces la Cultură. 2026”.<a title="" href="file:///H:/ecran/%C8%98OLD%C4%82NE%C8%98TI,%202026%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn2"><b>[2]</b></a></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În încheiere: evenimentul istorico-cultural de la Muzeul de Istorie și Etnografie din Șoldănești a fost un succes incontestabil al organizatorilor, al Doamnei Maria Nasu și colaboratorilor dumneaei.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>FELICITĂRI și sincere MULȚUMIRI pentru tot ce faceți.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>anatol_petrencu@yahoo.com</b></p>
<div>
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/%C8%98OLD%C4%82NE%C8%98TI,%202026%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref1"><b><b>[1]</b></b></a><b> </b><b>Maria Nasu, <i>Calvarul deportărilor</i>, Chișinău, Editura Prut Internațional, 2012, 136 p. </b></p>
</div>
<div>
<p style="text-align: justify;"><a title="" href="file:///H:/ecran/%C8%98OLD%C4%82NE%C8%98TI,%202026%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref2"><b><b>[2]</b></b></a><b> Evenimentul din incinta Muzeului de Istorie și Etnografie din Șoldănești a fost prezentat pe larg de dna Mari Nasu pe rețelele de socializare. Vezi: <i>Maria Nasu</i>, în <i>https://www.facebook.com/maria.nasu.378/photos</i> (accesat 15.XI.2026)</b></p>
</div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?feed=rss2&#038;p=4668</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>DECLARAȚIE DE ADEZIUNE</title>
		<link>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4661</link>
		<comments>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4661#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 11 Nov 2026 15:39:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Anatol Petrencu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhiva]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4661</guid>
		<description><![CDATA[Comitetul de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” a examinat Demersul membrului titular al Academiei de Științe din Moldova Valeriu PASAT, adresat președintei Republicii Moldova, dnei Maia SANDU, privind organizarea unor acțiuni de comemorare a Eufrosiniei Kersnovschi, deportată din România în Siberia de către ocupanții sovietici, în iunie 1941 (Vezi Anexa de [...]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><b>Comitetul de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” a examinat Demersul membrului titular al Academiei de Științe din Moldova Valeriu PASAT, adresat președintei Republicii Moldova, dnei Maia SANDU, privind organizarea unor acțiuni de comemorare a Eufrosiniei Kersnovschi, deportată din România în Siberia de către ocupanții sovietici, în iunie 1941 (Vezi Anexa de mai jos). </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Suntem întrutotul de acord cu autorul Demersului privind marea însemnătate a operei memorialistice lăsate posterității de E. Kersnovschi. Cartea Eufrosiniei Kersnovschi <i>Сколько стоит человек</i> (în română s-ar traduce <i>Valoarea unei vieți de om</i>) a fost declarată „monument al culturii europene (Frankfurt, 2006). Albumul și memoriile ei au fost editate în limbile rusă, germană, engleză (1991), franceză (Editura Plon, 1994), italiană (2009)&#8230; Există un proiect de editare a acestei lucrări în 25 limbi europene”<a title="" href="file:///H:/ecran/PASAR%20SANDU%20R%C4%83spunsul%20AIRMDOCX%20Document%20nou.docx#_ftn1"><b>[1]</b></a>.<span id="more-4661"></span></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Opera Eufrosiniei Kersnovschi este utilizată cu succes în instituțiile de învățământ din Republica Moldova. De ex., autorii <i>Suportului informațional pentru clasa a IX-a</i> „Regimul totalitar comunist: represiune și Mișcare de rezistență”<a title="" href="file:///H:/ecran/PASAR%20SANDU%20R%C4%83spunsul%20AIRMDOCX%20Document%20nou.docx#_ftn2"><b>[2]</b></a> au reprodus timbrul poștal cu imaginea autoarei memoriilor cu mențiunea „Memoriile au fost publicate de acad. Valeriu Pasat” (p. 78). La p. 83 autorii Suportului au reprodus un desen al Eufrosiniei Kersnovschi cu un fragment din memorii, iar la pag. 110 a fost reprodus facsimilul unei pagini din manuscrisul memorialistei.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Cel puțin, tot atâtea trimiteri la opera E. Kersnovschi au fost realizate și în Suportul informațional pentru clasa a XII-a<a title="" href="file:///H:/ecran/PASAR%20SANDU%20R%C4%83spunsul%20AIRMDOCX%20Document%20nou.docx#_ftn3"><b>[3]</b></a>. La p. 128, la tema III.5 <i>Deportarea din 12-13 iunie 1941 din RSSM</i>,  autorii <i>Suportului informațional</i> au publicat imaginea E. Kersnovschi și sursele web cu informațiile respective pentru profesori și elevi. Imagini din cartea memorialistei au fost reproduse la p. 168 cu formularea unor sarcini concrete, adresate elevilor.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În acest context, susținem inițiativa dlui acad. V. Pasat de a valorifica mai profund opera E. Kersnovschi, iar Republica Moldova ar face un gest de bunăvoință Uniunii Europene traducând în limba română, cu comentariile dlui acad. Valeriu Pasat, și publicând memoriile respective.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Subiectul este cu atât mai actual și important, cu cât în momentul de față, în Federația Rusă, este promovată politica de ștergere a crimelor stalinismului și a memoriei acelor timpuri odioase.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Comitetul de Conducere al AIRM „A. Moșanu” susține și celelalte inițiative înaintate de acad. V. Pasat. În același timp, istoricii consideră că este nevoie de o amplă analiză a personalității E. Kersnovschi. De ex., locuitorii satului </b><b>Pol-Tepilova (Săliște), actuala localitate Ocolina, unde cândva fusese moșia </b><b>E. Kersnovschi au păstrat în memoria colectivă amintiri nu tocmai plăcute despre comportamentul ei cu plugarii satului, <span style="font-size: 12px;">având un caracter aspru,</span> îi putea lovi cu biciul etc. Sunt și alte informații despre poziția E. Kersnovschi față de România, față de URSS, ceea ce necesită studii suplimentare a temei date.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>11 noiembrie 2026</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>anatol_petrencu@yahoo.com</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b> </b></p>
<p style="text-align: right;" align="right"><b><i>ANEXĂ</i></b></p>
<p style="text-align: center;" align="center"><b>Demersul dlui Valeriu Pasat către dna Maia Sandu</b></p>
<p style="text-align: center;"><b> </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Excelenței Sale Doamnei Maia SANDU, </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Președinte al Republicii Moldova</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>      Stimată Doamnă Președinte al Republicii Moldova, </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>S-au scurs deja mai mult de trei decenii de la trecerea la cele veșnice a Eufrosiniei Kersnovscki (8 ianuarie 1908 – 8 martie 1994), simbol al tragediei prin care au trecut basarabenii în epoca stalinistă, precum și al rezistenței în gulagurile din fosta URSS.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Această concetățeană a noastră a avut un destin tragic și în egală măsură eroic. Eufrosinia Kersnovski a suportat nu numai cu demnitate 11 ani de Gulag stalinist, fiind condamnată la moarte, ci a avut și forța să lase urmașilor o operă neprețuită de amintiri, în care sunt redate cruzimea și cinismul represaliilor staliniste prin care au trecut mulți oameni nevinovați. </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Această operă a Eufrosiniei Kersnovscki rămâne un exemplu viu al tragediei tuturor basarabenilor deportați în lagărele sovietice, dar și un model al verticalității, al capacității și voinței omului de a supraviețui în cele mai crunte și criminale condiții și de a lupta pentru adevăr.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În calitatea subsemnatului de fost Ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, de rând cu faptul că am beneficiat de privilegiul de a studia în diverse arhive dosarele ei, am avut și ocazia rară de a o cunoaște personal și de a discuta cu Eufrosinia Kersnovski, cu câteva luni înaintea trecerii ei la cele veșnice. Mi-a relatat cu multă căldură pagini din impresionanta ei biografie, faptul că a venit în numeroase rânduri în sprijinul și ajutorul locuitorilor din Republica Moldova. </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Propunându-mi, în calitate de istoric, să evoc fațetele regimului totalitar stalinist aplicat în Basarabia, dar și în întreaga fostă URSS, prin prisma memoriilor Eufrosiniei Kersnovski, originară din Basarabia, deținută în lagărele sovietice, care, ulterior, pe parcursul a 38 de ani, a luptat pentru a fi reabilitată, am editat, în 2006, la Moscova, în calitate de editor și prefațator, volumul memoriilor și desenelor din lagăr ale Eufrosiniei Kersnovscki «</b><b>Сколько</b><b> </b><b>стоит</b><b> </b><b>человек</b><b>». În așa mod, întrepătruns în mod organic cu cel al populației Basarabiei din anii interbelici și cei de după 1940, destinul Eufrosiniei Kersnovscki este cu atât mai instructiv cu cât astăzi avem la dispoziție o sursă de documentare inestimabilă, reprezentată de notițele pe care le-a lăsat posterității: memoriile ei, constituite din 12 caiete și circa 700 de desene. Unicitatea memoriilor rezultă din faptul că avem de-a face nu numai cu un text, ci și cu o sursă vizuală. Importanța acestor desene sporește și datorită faptului că există foarte puține imagini reprezentând viața gulagului stalinist.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Este de remarcat că amintirile Eufrosiniei Kersnovscki au fost recunoscute drept o valoare internațională, fiind tipărită inclusiv o versiune în limba italiană, iar în curs de apariție se află și alte traduceri &#8211;  în germană, engleză, în alte limbi.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În anul 2008, la invitația președintelui Consiliului Europei, am fost onorat să susțin o prelegere în incinta Parlamentului European despre represiunile și deportările staliniste din anii ʼ40-ʼ50 în RSS Moldovenească. Am constatat din proprie experiență importanța acordată, în cadrul Uniunii Europene, dezbaterii sincere și amănunțite despre crimele totalitarismului stalinist din secolul trecut și necesității formulării unei perspective comune privind crimele comise în numele comunismului, inclusiv în RSS Moldovenească. Drept ilustrare a acestui fapt servește și expoziția desenelor din memoriile Eufrosiniei Kersnovscki pe care am organizat-o în incinta Parlamentului European, cu un larg ecou în publicațiile europene, care au reflectat nu numai evenimentul, ci au preluat și pasaje din memoriile protagonistei, </b><b>reproducând numeroase desene din jurnalele editate.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Dovadă a interesului deosebit față de personalitatea și destinul Eufrosiniei Kersnovski este și expoziția „Fațetele stalinismului în Basarabia: documente, desene, memorii din Gulag ale unei basarabence”, pe care am prezentat-o în cadrul Congresului Național al Istoricilor Români de la Iași, din 2018, cu aprecieri elogioase atât din partea organizatorilor cât și a participanților la acel prestigios for științific.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În 2013, la împlinirea a 105 ani de la nașterea Eufrosiniei Kersnovski, cu concursul autorităților publice din Odesa, Ucraina, am reușit instalarea unei plăci comemorative a basarabencei Eufrosinia Kersnovscki pe strada Marazlievskaya, nr. 1, orașul de baștină al familiei Kersnovscki în care s-a născut și a locuit până la declanșarea războiului civil din Rusia, refugiindu-se, în consecință, la moșia sa strămoșească Țepilova, situată în preajma or. Soroca.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>La cele expuse mai este de reținut și faptul că administrația publică a municipiului Comrat, Rectoratul Universității de Stat din Comrat, au fost de acord să examineze în sens pozitiv inițiativa păstrării memoriei Eufrosiniei Kersnovscki, prin atribuirea numelui ei unei străzi din acest oraș, precum și posibilitatea vernisării unor expoziții tematice, în această privință, în incinta Universității de Stat din Comrat. Am asistat personal la ședința Consiliului municipal Comrat din 27 iunie 2025, constatând interesul și disponibilitatea autorităților municipale de a contribui, prin măsuri și acțiuni concrete, la eternizarea memoriei celebrei noastre concetățene.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Cu toate acestea, constat cu regret că în Republica Moldova, &#8211; țara în care Eufrosinia Kersnovscki a trăit până la deportare și pe care o considera patrie, &#8211; se cunoaște nepermis de puțin despre calvarul, dar și eroismul acestei femei deosebite. Mai mult ca atât, cu toate că patria Eufrosiniei Kersnovscki a fost moșia sa strămoșească Ţepilova, situată în preajma Sorocii, autoritățile publice locale din acest raion și oraș nu au întreprins, practic, nimic în vederea înveșnicirii numelui și memoriei celebrei concetățene, în pofida adresărilor mele repetate către conducerea raionului.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Reieșind din cele expuse, consider că este de datoria morală a societății noastre, a comunității științifice și, nu în ultimul rând, a semnatarului acestui demers, în calitate de istoric de profesie, să facem mult mai mult pentru a cinsti și înveșnici memoria Eufrosiniei Kersnovscki.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În acest context vă adresez, în calitate de Președinte al Republicii Moldova, rugămintea și îndemnul de a sprijini, prin intermediul instituțiilor abilitate ale statului, organizarea unei serii de acțiuni de comemorare a amintirii Eufrosiniei Kersnovscki, printre care ar putea fi:</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>- acordarea Eufrosiniei Kersnovscki a calității de Cetățean de Onoare al Raionului și Municipiului Soroca;</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>- instalarea unei plăci comemorative în orașul Soroca (oraș în care Eufrosinia Kersnovscki a trăit până în ziua deportării);</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>- conferirea numelui Eufrosiniei Kersnovscki: unei străzi în municipiile Soroca și Chișinău; unei instituții preuniversitare din aceleași localități;</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>- dezvelirea unui bust omagial la Soroca și/sau în una din localitățile din Republica Moldova, în care a trăit și a activat  Eufrosinia Kersnovscki;</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>- instituirea unei burse nominale și/sau a unui premiu nominal – printre tineri – pentru realizări deosebite în domeniile învățământului, culturii, cercetării, protejării și promovării drepturilor omului etc.;</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>- organizarea unor manifestări omagiale, cu caracter cultural-științific, în scopul promovării operei Eufrosiniei Kersnovscki (memorii și desene din Gulag);</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>- organizarea, în incinta Parlamentului Republicii Moldova, a unei expoziții cu desene din Gulag ale Eufrosiniei Kersnovscki, după modelul celei organizate la Strasbourg, la Consiliul Europei.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>                     Stimată Doamnă Președinte al Republicii Moldova, </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Muncind ani la rând (1964-1968) la înșirarea aducerilor-aminte din lagăr și la ilustrarea lor, fără vreo speranță de a le putea publica sub regimul sovietic, autoarea găsea totuși necesar acest lucru din următoarele considerente:</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>„«Nimeni nu e uitat, nimic nu e uitat!», aud eu foarte des. Aceste cuvinte semețe apar frumos pe monumente, figurează ca epitafuri. Din păcate, totul a fost uitat și toți au fost uitați!&#8230; Nu e o problemă că se schimbă denumirile orașelor, ale străzilor, se demolează monumente, se elimină portrete, lozinci, se refac cărți deja editate, se decupează și se înlocuiesc pagini din dicționare enciclopedice, li se ung și li se lipesc filele. Separat, fiecare dintre aceste fapte este ridicol. Dar, atunci când toate acestea, luate la un loc, au scopul să-i răpească omului amintirea, să substituie logica prin supunere, să ascundă sau să denatureze lecțiile de istorie, este oribil şi criminal… Peste câțiva ani, și noi, ultimii martori oculari ai revoluției şi ai noii politici economice, și ai colectivizării, și ai terorii staliniste – noi vom muri şi nu va mai avea cine să spună: «Nu! Toate au fost absolut altfel!». Tocmai pentru acest motiv caut să «fotografiez» tot la ce am fost martor ocular. Oamenii trebuie să cunoască adevărul, pentru ca repetarea unor astfel de timpuri să devină imposibilă”.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În aceeași ordine de idei, cunoscutul om politic, lider al opoziției din România postcomunistă, Corneliu Coposu (1914-1995), obișnuia să-și avertizeze semenii, că „Cine uită trecutul, merită să-l repete”.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Întru evitarea unei astfel de perspective neplăcute și nedorite, se fac necesare acțiuni grabnice și ferme în domeniul politicii privind păstrarea și consolidarea memoriei istorice și culturale a populației, inclusiv a memoriei înaintașilor noștri.  </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În speranța că veți da un curs pozitiv prezentului demers, primiți, stimată  Doamnă Președinte, asigurările mele de profund respect și înaltă considerațiune.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>                                                            Cu respect,   </b><b> Academician Valeriu PASAT</b></p>
<div>
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/PASAR%20SANDU%20R%C4%83spunsul%20AIRMDOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref1"><b><b>[1]</b></b></a><b> Ecaterina Țarălungă, <i>Enciclopedia identității românești. Personalități</i>, București, Editura Litera Internațional, 2011, p. 422</b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/PASAR%20SANDU%20R%C4%83spunsul%20AIRMDOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref2"><b><b>[2]</b></b></a><b> <i>Regimul totalitar comunist: represiune și Mișcare de rezistență. Suport informațional pentru clasa a IX-a</i>, Chișinău, Lexon Prim, 2026</b></p>
</div>
<div>
<p style="text-align: justify;"><a title="" href="file:///H:/ecran/PASAR%20SANDU%20R%C4%83spunsul%20AIRMDOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref3"><b><b>[3]</b></b></a><b><i>Regimul totalitar comunist: represiune și Mișcare de rezistență. Suport informațional pentru clasa a XII-a</i></b><b>, Chișinău, Lexon Prim, 2026 </b></p>
</div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?feed=rss2&#038;p=4661</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Profesorul  Pavel COCÂRLĂ &#8211; 80</title>
		<link>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4654</link>
		<comments>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4654#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 10 Nov 2026 19:49:19 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Anatol Petrencu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhiva]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4654</guid>
		<description><![CDATA[Astăzi, 10 noiembrie 2026, prof. univ., dr. – hab. Pavel Cocârlă a împlinit vârsta de 80 de ani. Îi dorim profesorului Pavel Cocârlă multă sănătate și zile senine, numai bine.Acum cinci ani, am avut prilejul să scriu câteva rânduri despre domnul Profesor Pavel Cocârlă[1]. La Universitatea de Stat din Moldova (USM), Facultatea de Istorie și [...]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><b>Astăzi, 10 noiembrie 2026, prof. univ., dr. – hab. Pavel Cocârlă a împlinit vârsta de 80 de ani. </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Îi dorim profesorului Pavel Cocârlă multă sănătate și zile senine, numai bine.</b><b>Acum cinci ani, am avut prilejul să scriu câteva rânduri despre domnul Profesor Pavel Cocârlă<a title="" href="file:///H:/ecran/PAVEL%20COC%C3%82RL%C4%82%20-%2075%20de%20ani%20(2021)%20Document%20Microsoft%20Word%20nou%20(5).docx#_ftn1"><b>[1]</b></a>.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>La Universitatea de Stat din Moldova (USM), Facultatea de Istorie și Filosofie,  profesorul Pavel Cocârlă a predat una din cele mai complicate discipline – Istoria Evului mediu universal. L-am cunoscut pe dl Profesor fiind la anul 2 de studii. Prelegerile erau prezentate de profesorul Iosif Șlaen, iar seminarele erau organizate de asistentul de atunci Pavel Cocârlă. Acesta s-a impus prin cunoștințe faste, memorie fenomenală (la Evul mediu universal – câte evenimente, personalități, date etc.!). L-am cunoscut pe profesorul Pavel Cocârlă și în afara orelor de curs: cântă frumos la baian, recită versuri, cunoaște bancuri; a fost sociabil, a fost și este stimat de colegii istorici, de studenți, masteranzi, doctoranzi. În acest sens am putea spune că este un om împlinit. De mai multe ori a mers împreună cu studenții la recoltarea strugurilor, în raionul Cahul.<span id="more-4654"></span></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Profesorul Pavel Cocârlă este autorul monografiei despre orașele din Principatul Moldova<a title="" href="file:///H:/ecran/PAVEL%20COC%C3%82RL%C4%82%20-%2075%20de%20ani%20(2021)%20Document%20Microsoft%20Word%20nou%20(5).docx#_ftn2"><b>[2]</b></a>, altei monografii despre Biserica Creștină în antichitate și evul mediu<a title="" href="file:///H:/ecran/PAVEL%20COC%C3%82RL%C4%82%20-%2075%20de%20ani%20(2021)%20Document%20Microsoft%20Word%20nou%20(5).docx#_ftn3"><b>[3]</b></a> &#8211; o carte fundamentală pentru specialiștii din domeniul istoriei creștinismului. Împreună cu Alexei Pâreu, profesorul Pavel Cocârlă a publicat monografia despre marele reformator Martin Luter (în limba rusă)<a title="" href="file:///H:/ecran/PAVEL%20COC%C3%82RL%C4%82%20-%2075%20de%20ani%20(2021)%20Document%20Microsoft%20Word%20nou%20(5).docx#_ftn4"><b>[4]</b></a>.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Profesorul Pavel Cocârlă a elaborat și publicat o <i>Crestomație</i> în două volume și un <i>Suport de curs</i> în două volume<a title="" href="file:///H:/ecran/PAVEL%20COC%C3%82RL%C4%82%20-%2075%20de%20ani%20(2021)%20Document%20Microsoft%20Word%20nou%20(5).docx#_ftn5"><b>[5]</b></a>, câteva dicționare de specialitate<a title="" href="file:///H:/ecran/PAVEL%20COC%C3%82RL%C4%82%20-%2075%20de%20ani%20(2021)%20Document%20Microsoft%20Word%20nou%20(5).docx#_ftn6"><b>[6]</b></a>; este coautor al manualului de istorie medievală universală pentru clasa a VI-a<a title="" href="file:///H:/ecran/PAVEL%20COC%C3%82RL%C4%82%20-%2075%20de%20ani%20(2021)%20Document%20Microsoft%20Word%20nou%20(5).docx#_ftn7"><b>[7]</b></a> etc.). </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În 2006, la împlinirea vârstei de 60 de ani, colegii și discipolii profesorului Pavel Cocârlă au publicat un volum de studii de istorie medie și modernă, cu o prezentare amplă a vieții și activității omagiatului de atunci, semnată de profesorul universitar, doctor habilitat Valentin Tomuleț<a title="" href="file:///H:/ecran/PAVEL%20COC%C3%82RL%C4%82%20-%2075%20de%20ani%20(2021)%20Document%20Microsoft%20Word%20nou%20(5).docx#_ftn8"><b>[8]</b></a>.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Despre viața și activitatea profesorului Pavel Cocârlă au scris autorii <i>Dicționarului de Istorie</i><a title="" href="file:///H:/ecran/PAVEL%20COC%C3%82RL%C4%82%20-%2075%20de%20ani%20(2021)%20Document%20Microsoft%20Word%20nou%20(5).docx#_ftn9"><b>[9]</b></a>; și dna dr. hab. Liliana Condraticov împreună cu dl dr. Valentin Arapu<a title="" href="file:///H:/ecran/PAVEL%20COC%C3%82RL%C4%82%20-%2075%20de%20ani%20(2021)%20Document%20Microsoft%20Word%20nou%20(5).docx#_ftn10"><b>[10]</b></a>.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Multă sănătate, Domnule Profesor Pavel Cocârlă!</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>anatol_petrencu@yahoo.com</b></p>
<div><br clear="all" /></p>
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/PAVEL%20COC%C3%82RL%C4%82%20-%2075%20de%20ani%20(2021)%20Document%20Microsoft%20Word%20nou%20(5).docx#_ftnref1"><b><b>[1]</b></b></a><b> </b><b>Anatol Petrencu,</b><b> </b><b><i>Prof. univ., dr.-hab. Pavel COCÂRLĂ la 75 de ani</i></b><b>, în </b></p>
<p><b><i>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=3540</i></b><b> (accesat 10 noiembrie 2026)</b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/PAVEL%20COC%C3%82RL%C4%82%20-%2075%20de%20ani%20(2021)%20Document%20Microsoft%20Word%20nou%20(5).docx#_ftnref2"><b><b>[2]</b></b></a><b> </b><b>Pavel Cocârlă, <i>Târgurile sau orașele Moldovei în epoca feudală (sec XV – XVIII)</i>, Chișinău, Editura Universitas, 1991, 188 p.</b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/PAVEL%20COC%C3%82RL%C4%82%20-%2075%20de%20ani%20(2021)%20Document%20Microsoft%20Word%20nou%20(5).docx#_ftnref3"><b><b>[3]</b></b></a><b> </b><b>Pavel Cocârlă, <i>Istoria Bisericii creștine (antichitate și evul mediu),</i> Chișinău, Editura Cartdidact, 2018, 408 p.</b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/PAVEL%20COC%C3%82RL%C4%82%20-%2075%20de%20ani%20(2021)%20Document%20Microsoft%20Word%20nou%20(5).docx#_ftnref4"><b><b>[4]</b></b></a><b> Павел Кокырлэ, Алексей Пыреу, <i>Мартин Лютер – выдающийся реформатор </i></b><b><i>XVI </i></b><b><i>века</i></b><b>, Chișinău, CEP USM, 2013, 203 p.</b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/PAVEL%20COC%C3%82RL%C4%82%20-%2075%20de%20ani%20(2021)%20Document%20Microsoft%20Word%20nou%20(5).docx#_ftnref5"><b><b>[5]</b></b></a><b> </b><b>Pavel Cocârlă, <i>De la Clovis la Richelieu (Istoria Franței din cele mai vechi timpuri până la mijlocul secolului al XVII-lea)</i>, vol. I, Suport de Curs, Chișinău, CEP USM, 2007, 279 p.; vol. II, 266 p.</b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/PAVEL%20COC%C3%82RL%C4%82%20-%2075%20de%20ani%20(2021)%20Document%20Microsoft%20Word%20nou%20(5).docx#_ftnref6"><b><b>[6]</b></b></a><b> Pavel Cocârlă, <i>Dicționar explicativ de istorie medievală</i>, vol. I, A-H, Chișinău, CEP USM, 2010, 294 p.; vol. II, I-Z, 331 p.; Pavel Cocârlă, <i>Dicționar de Civilizație medievală</i>, Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2015, 420 p.</b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/PAVEL%20COC%C3%82RL%C4%82%20-%2075%20de%20ani%20(2021)%20Document%20Microsoft%20Word%20nou%20(5).docx#_ftnref7"><b><b>[7]</b></b></a><b> </b><b>Pavel Cocârlă (în colab.), <i>Istoria medievală universală. Manual pentru clasa a VI-a</i>, Chișinău, 2001.</b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/PAVEL%20COC%C3%82RL%C4%82%20-%2075%20de%20ani%20(2021)%20Document%20Microsoft%20Word%20nou%20(5).docx#_ftnref8"><b><b>[8]</b></b></a><b> </b><b><i>Studia in honorem Pavel Cocârlă. Studii de istorie medie și modernă</i></b><b>, Chișinău, Editura Cartdidact, 2006, 278 p.</b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/PAVEL%20COC%C3%82RL%C4%82%20-%2075%20de%20ani%20(2021)%20Document%20Microsoft%20Word%20nou%20(5).docx#_ftnref9"><b><b>[9]</b></b></a><b> </b><b>Vezi <i>Cocârlă Pavel</i>, în <i>Dicționar de Istorie</i>, ediția a II-a revăzută și adăugită, Chișinău, Editura Civitas, 2007, p. 106-107</b></p>
</div>
<div>
<p style="text-align: justify;"><a title="" href="file:///H:/ecran/PAVEL%20COC%C3%82RL%C4%82%20-%2075%20de%20ani%20(2021)%20Document%20Microsoft%20Word%20nou%20(5).docx#_ftnref10"><b><b>[10]</b></b></a><b> Liliana Condraticov, </b><b>Valentin Arapu, <i>Istoria ca vocație și destin. Doctorul habilitat în istorie, profesorul universitar Pavel Cocârlă </i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b><i>la 75 de ani,</i> în <i>https://www.academia.edu/100108890/Istoria_ca_voca%C8%9Bie_%C8%99i_destin_</i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b><i>Doctorul_habilitat_%C3%AEn_istorie_profesorul_universitar_Pavel_Coc%C3%A2rl%C4%83_la_75_de_ani</i></b></p>
</div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?feed=rss2&#038;p=4654</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Conferința științifică națională cu participare internațională  „Învățământul teologic în spațiul basarabean: fluxuri și refluxuri”</title>
		<link>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4649</link>
		<comments>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4649#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 07 Nov 2026 00:28:37 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Anatol Petrencu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhiva]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4649</guid>
		<description><![CDATA[Vineri, 6 noiembrie 2026, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, Sala de Arte și hărți  (Blocul 2. Etajul 1, str. 31 August 1989, nr. 78A, Chișinău), și-a desfășurat lucrările Conferința științifică națională cu participare internațională „Învățământul teologic în spațiul basarabean: fluxuri și refluxuri”, manifestare științifică organizată cu prilejul împlinirii a o sută de ani [...]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><b>Vineri, 6 noiembrie 2026, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, Sala de Arte și hărți  (Blocul 2. Etajul 1, str. 31 August 1989, nr. 78A, Chișinău), și-a desfășurat lucrările Conferința științifică națională cu participare internațională „Învățământul teologic în spațiul basarabean: fluxuri și refluxuri”, manifestare științifică organizată cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la deschiderea, la Chișinău, a Facultății de Teologie a Universității din Iași (8 noiembrie 1926).</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Conferința a fost organizată de Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română) și Institutul de Istorie din cadrul Universității de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie a Universității „A. I. Cuza”, Iași, în parteneriat cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Muzeul Brăilei Carol I, Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM) și Editura Lexon-Prim.<span id="more-4649"></span></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În ședința plenară (Sala de Arte și hărți), cu un mesaj de salut și bun venit s-a adresat doamna Elena PINTILEI, directoare BNRM. </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>După rostirea rugăciunii „Tatăl nostru”, cu un mesaj de binecuvântare a lucrărilor Conferinței, a fost rostit de ÎPS Părinte ANTONIE, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Mesaje de salut au fost prezentate de dr. Tudor CANDU, vice-director al </b><b>Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală și de părintele profesor dr. Ion Vicovan, Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași<a title="" href="file:///H:/ecran/Facultatea%20de%20Teologie%20-%20100%20de%20ani.%20Conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn1"><b>[1]</b></a>. </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>După care, în ședința plenară au fost expuse patru comunicări științifice. Doamna Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC, doctor în istorie, conferențiar universitar, Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, a vorbit despre </b><b><i>Festivitatea de deschidere a Facultății de Teologie din Chișinău, 8 noiembrie 1926.</i></b><b></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>A urmat dl </b><b>Ovidiu BURUIANĂ, doctor în istorie, profesor universitar, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași</b><b>, cu comunicarea </b><b><i>Înființarea Facultății de Teologie la Chișinău. Semnificațiile politice și bisericești ale unei fondări universitare</i></b><b>.</b><b></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Dl Constantin C. CIOBANU<a title="" href="file:///H:/ecran/Facultatea%20de%20Teologie%20-%20100%20de%20ani.%20Conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn2"><b>[2]</b></a></b><b>, doctor în științe istorice, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, specialist principal, a prezentat comunicarea </b><b><i>Prot. Petru Buburuz &#8211; inițiatorul primei manifestări publice pentru revenirea la activitatea pastorală națională.</i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Prezent în sală, protoiereul Petru BUBURUZ, parohul Bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Chișinău, a vorbit despre </b><b><i>Înființarea și activitatea Facultății de Teologie în cadrul Universității de Stat din Moldova (1991-1993).</i></b><b> Recent, părintele Petru BUBURUZ a împlinit vârsta de 89 de ani (n.</b><b> </b><b>26 septembrie 1937). Cu acest prilej, </b><b>Veniamin GOREANU, Episcopul Episcopiei Basarabiei de Sud, doctor în teologie, conferențiar universitar, i-a adresat sincere felicitări, iar cei prezenți în sală i-au urat „La mulți ani!”</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>După ședința plenară a urmat sesiunea de comunicări pe secții. În cadrul primei secții &#8211; </b><b>DESTINUL PRIMEI INSTITUȚII UNIVERSITARE DIN SPAȚIUL BASARABEAN – (moderatori </b><b>ÎPS ANTONIE,  dr. Cătălin BOTOȘINEANU) au fost prezentate 11 comunicări științifice (conform Programului):</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Silvia GROSSU, doctor habilitat în istorie, conferențiar, </b><b>USM, membră a Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”) </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: <i>Demersuri stăruitoare pentru fondarea Academiei Teologice, (Chișinău-București, 1921-1926)</i></b><b> </b><b></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Ion NEGREI, cercetător științific, Institutul de Istorie, USM, vicepreședinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Ctitorii Facultății de Teologie din Chișinău</i></b><b> </b><b></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Cătălin BOTOȘINEANU, doctor în istorie, Serviciul Județean Iași a Arhivelor Naționale ale României</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Facultatea de Teologie din Chișinău în sistemul universitar românesc. Detaliile adaptării </i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Florin ȚUSCANU, preot, lector universitar, doctor, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Înființarea Facultății de Teologie din Chișinău în viziunea episcopului Visarion Puiu al Hotinului</i></b><b><i> </i></b><b><i></i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b> </b><b>Acad. Andrei EȘANU, doctor habilitat în istorie, consultant științific, Institutul de Istorie al USM, Valentina EȘANU, doctor în istorie, cercetător științific coordonator, Institutul de Istorie al USM</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: <i>Episcopul Dionisie Erhan  (1868-1943) &#8211; dascăl și îndrumător al tinerilor basarabeni</i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Sergiu MUSTEAȚĂ, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, Universitatea de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, președintele Asociației Naționale a Tinerilor Istorici din Republica Moldova (ANTIM)</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Facultatea de Teologie din Chișinău în oglinda presei interbelice din România</i></b><b>  </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Costin CROITORU, doctor în istorie, </b><b>conferențiar universitar, director, Muzeul Brăilei „Carol I” </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Înființarea Facultății de Teologie din Chișinău reflectată  în presa anului 1926</i></b><b> </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b> </b><b>Ivan DUMINICA, doctor habilitat în istorie, Șef Serviciul Politici în domeniul relațiilor interetnice, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Legăturile Facultății de Teologie din Chișinău cu Bulgaria în perioada interbelică (1926-1940)</i></b><b></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Adrian DOLGHI, doctor habilitat în istorie, cercetător științific coordonator, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Un comunist la Facultatea de Teologie din Chișinău: profesorul Petre Constantinescu-Iași </i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b> </b><b>Dumitru LISNIC, </b><b>doctor în istorie, Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Biserica Ortodoxă și Unirea Basarabiei cu România (1917–1928): integrare, mobilizare și contestare. Biserica Ortodoxă și Unirea Basarabiei cu România (1917–1928): integrare, mobilizare și contestare</i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b> </b><b>Mircea BEJENAR, preot, doctorand, Școala Doctorală a Universității de Stat din Moldova</b><b></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Desființarea Facultății de Teologie Ortodoxă din Chișinău-Iași (1941)<strong> </strong></i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>A doua secțiune a Conferinței a avut genericul PROFILUL ACADEMIC ȘI PROFESORAL AL FACULTĂȚII DE TEOLOGIE DIN CHIȘINĂU (Moderatori: preot dr. Viorel COJOCARU, dr. hab. prof.univ. Anatol PETRENCU). În secțiunea dată au fost prezentate următoarele comunicări:</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Activități științifice la Facultatea de Teologie din Chișinău (1926-1940)</i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Nina NEGRU, cercetătoare științifică</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Preocupări pentru prezentarea învățăturii creștine în expunere apologetică de către profesorii Facultății de Teologie din Chișinău Ioan Gh. Savin, Serghie Bejan și Constantin N. Tomescu</i></b><b><i></i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Anatol PETRENCU, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, Facultatea de Istorie și Filosofie, USM, președinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Gala Galaction despre Facultatea de Teologie din Chișinău. Articole publicate în revista „Viața Basarabiei” (1932-1944)</i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Mircea BEJENAR, preot, doctorand, Școala Doctorală a Universității de Stat din Moldova</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Nichifor Crainic, creatorul misticii ortodoxe academice românești, în mediul teologic din Chișinău</i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Polina LUNGU, doctor în istorie, conferențiar universitar, </b><b>Universitatea Tehnică a Moldovei, Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul</b><b></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Alexandru V. Boldur – profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău </i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Zamfira MIHAIL, prof. iniv. dr., cercetător științific principal I (acum onorar), Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române </b><b></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Articole/mărturii ale studentului Paul Mihail(ovici) (1928-1930) despre Facultatea de Teologie din Chișinău </i></b><b>(a prezentat dl Ion NEGREI)</b><b></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Viorel COJOCARU, preot, Mitropolia Basarabiei, doctor în filosofie, lector universitar, Catedra de filosofie și bioetică, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Activitatea Facultății de Teologie de la Chișinău reflectată pe paginile revistei „Luminătorul”</i></b><b><i></i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Vasile ȘOIMARU, doctor în economie</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Preotul Paul Mhail: omagiu Facultății de Teologie a Universității din Iași, cu prilejul împlinirii a 65 de ani de la inaugurarea instituției (8 noiembrie 1991)</i></b><b><i></i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Anatolie PORTNOI, profesor, Ion OLARU, profesor, satul Mana, raionul Orhei</strong><strong></strong></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Tema comunicării: <i>Protoiereul și deputatul Pavel Guciujna – aprig susținător al înființării Facultății de Teologie din Chișinău</i></strong><strong><i></i></strong></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Grigore LUPAȘCU, Masterand, anul I, la Extensia programului de Master „Pastorație și viață liturgică”</strong><b> oferit de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din cadrul Universității din București, în parteneriat cu <strong>Universitatea de Stat din Moldova (USM)</strong></b><strong></strong></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Formarea conștiinței morale și a integrității clericale în învățământul teologic basarabean interbelic: personalități, valori și continuitate</i></b><b> </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Ion NEGREI, cercetător științific, Institutul de Istorie, USM, vicepreședinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Profesorul Gheorghe Palade – cercetător al istoriei Facultății de Teologie din Chișinău (1926-1944) (materiale publicate în paginile revistei „Cugetul”)</i></b><b> </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Cea de-a treia secțiune a Conferinței, cu genericul ÎNVĂȚĂMÂNTUL TEOLOGIC DIN BASARABIA ÎN PERIOADA INTERBELICĂ: CONCEPT ȘI INTERPRETARE (Moderatori: PS VENIAMIN, dr. conf. univ., </b><b>Vitalie OJOVANU</b><b> dr. hab. prof. univ.</b><b>)</b><b>, a cuprins 13 cercetători. Numele cercetătorilor și temele expuse au fost:</b><b></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Preot Vasile MANICĂ, doctor în istorie, grad didactic superior, Instituția Publică Liceul Teoretic „Hyperion”, or. Durlești</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: <i>Seminarul Teologic din Chișinău: între promovarea politicilor imperiale și formarea elitelor mișcării de eliberare națională</i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Iulian RUSANOVSCHI, avocat, doctor în drept, lector universitar, BAA „Rusanovschi Iulian şi partenerii”</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Facultatea de Teologie Ortodoxă din Chișinău (1926–1941). Înființare, organizare și desființare (aspecte juridice)</i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Veniamin GOREANU, Episcopul Episcopiei Basarabiei de Sud, doctor în teologie, conferențiar universitar </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Contribuția Facultății de Teologie din Chișinău la promovarea culturii și spiritualității naționale din Basarabia</i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Lidia PRISAC, doctor în istorie, cercetător științific coordonator, </b><b>Biblioteca Științifică (Institut) </b><b>„Andrei Lupan”, USM</b><b></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Din istoria Bibliotecii Facultății de Teologie din Chișinău (1926-1940)</i></b><b></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tatiana DARII, directoare, Biblioteca Publică Raională „IPS Antonie Plămădeală”, mun.  Hâncești, Republica Moldova</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Mitropolitul Antonie Plămădeală – 100 de ani de la naștere: distins ierarh, cărturar și om de cultură</i></b><b> </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Preot Ion BANARI, doctor în filosofie, conferențiar universitar, Catedra de filosofie și bioetică, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Idealul moral al preotului în învățământul teologic interbelic: deziderate ale formării etice la Facultatea de Teologie din Chișinău (1926–1940)</i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Preot Maxim MELINTI, doctor în istorie, lector superior, Universitatea de Stat „Ion Creangă” din Chișinău</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Evoluția educației religioase în învățământul primar din Basarabia interbelică (1918–1940)</i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Vitalie OJOVANU, doctor habilitat în filosofie, profesor universitar, Catedra de filosofie și bioetică, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” <i></i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Similitudini și particularități în cele două ipostaze temporale ale învățământului teologic universitar din Chișinău: 1926-1940 și 1991-1993</i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Preot Andrei OISTRIC, Mitropolia Basarabiei, Parohia „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” s. Malcoci, r-nul Ialoveni</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Vocație, Credință și Cultură: Învățământul teologic din Basarabia în perspectivă istorică și actuală </i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Carolina CHEIANU-TUDOS, magistru în sociologie, Muzeul Local de Istorie și Etnografie din satul Trușeni</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Preotul Andrei Madan &#8211; exponent al continuității culturale românești în spațiul basarabean</i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Vladislav ZMEU, doctorand, Școala Doctorală al Universității Pedagogice de Stat Ion Creangă</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Biserica și idealul unității naționale în Basarabia interbelică. Rolul Facultății de Teologie din Chișinău (1926-1940)</i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Valentina ANTOCI-LISNIC, doctorandă, Școala Doctorală a Universității de Stat din Moldova<i></i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării:<i> </i></b><b><i>Biserica rurală ca spațiu al confruntării: rezistența antisovietică a comunităților rurale din satele Frumușica și Pânzăreni, RSS Moldovenească postbelică</i></b><b></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Preot Dorin-Demostene IANCU, doctor, lector, Institutul Teologic din București </b><b></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Tema comunicării: </b><b><i>Educația cetățenească și patriotică a studenților și doctoranzilor de la Institutul Teologic din București în anul universitar 1978-1979</i></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>După prezentarea comunicărilor în secțiuni au fost puse întrebări și obținute răspunsuri de la autorii comunicărilor expuse sau de la cei prezenți în săli. </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>La 16.30, în </b><b>Sala de Arte și Hărți, a avut loc Ședința de totalizare a Conferinței.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Astfel, la Conferința științifică națională cu participare internațională „Învățământul teologic în spațiul basarabean: fluxuri și refluxuri” au fost prezentate și discutate 39 de comunicări în ședința plenară și pe secțiuni. Programul și rezumatele comunicărilor au fost publicate în broșură și oferite participanților la Conferință. De asemenea, organizatorii au înmânat autorilor comunicărilor științifice diplome de participare. Conferința a fost înregistrată de ANACEC. Mai multe comunicări au fost prezentate în regim <i>on-line</i>.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>BNRM a organizat expoziția de cărți „Un secol de învățământ superior în spațiul pruto-nistrean”.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În ședința de totalizare au fost trase mai multe concluzii și au fost formulate recomandări pentru cercetările și activitățile de viitor.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În ședința viitoare a Comitetului de Conducere al AIRM „A. Moșanu” vom analiza desfășurarea Conferinței și vom trage concluzii.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Mulțumim tuturor participanților la lucrările Conferinței, inclusiv și în mod special &#8211; bibliotecarelor care au fost alături de noi. </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Să ne revedem cu bine la noile manifestări științifice, culturale, educaționale.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>anatol_petrencu@yahoo.com</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>7 noiembrie 2026</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>PS. Imagini ale evenimentului vezi:</b></p>
<p style="text-align: justify;"><em><b>https://wetransfer.com/previews/bbebd3f36379e69cfab93a85a12ef88220261106132238/906dce</b></em></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Vezi și</strong><em><strong> https://stiri.md/article/social/facultatea-de-teologie-din-chisinau-marcheaza-100-de-ani-de-la-infiintare</strong></em></p>
<div>
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/Facultatea%20de%20Teologie%20-%20100%20de%20ani.%20Conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref1"><b><b>[1]</b></b></a><b> </b><b><i>Pr. prof. dr. Ion Vicovan</i></b><b>, în <i>https://doxologia.ro/pr-prof-dr-ion-vicovan</i> (accesat 6. 10. 2026)</b></p>
</div>
<div>
<p style="text-align: justify;"><a title="" href="file:///H:/ecran/Facultatea%20de%20Teologie%20-%20100%20de%20ani.%20Conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref2"><b><b>[2]</b></b></a><b> Dr. Constantin C. Ciobanu este autorul monografiei <i>Protoiereul Petru Buburuz – promotor al valorilor autentice</i>, Chișinău, 2010, 144 p. (co-autor – Maria Godorozea)</b></p>
</div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?feed=rss2&#038;p=4649</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>GALA GALACTION DESPRE FACULTATEA DE TEOLOGIE DIN CHIȘINĂU. ARTICOLE PUBLICATE ÎN REVISTA „VIAȚA BASARABIEI” (1932-1944)*</title>
		<link>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4647</link>
		<comments>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4647#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 06 Nov 2026 21:49:41 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Anatol Petrencu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhiva]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4647</guid>
		<description><![CDATA[Vineri, 6 noiembrie, la Chișinău, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, în blocul 2, acolo unde exact acum o sută de ani s-a deschis Facultatea de Teologie, s-a desfășurat Conferința științifică națională cu participare internațională „Învățământul teologic în spațiul basarabean: fluxuri și refluxuri”. În cadrul Conferinței am avut onoarea să prezint comunicarea  Gala Galaction despre [...]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><strong>Vineri, 6 noiembrie, la Chișinău, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, în blocul 2, acolo unde exact acum o sută de ani s-a deschis Facultatea de Teologie, s-a desfășurat Conferința științifică națională cu participare internațională „Învățământul teologic în spațiul basarabean: fluxuri și refluxuri”. În cadrul Conferinței am avut onoarea să prezint comunicarea  <i>Gala Galaction despre Facultatea de Teologie din Chișinău. Articole publicate în revista „Viața Basarabia” (1932-1944)”, </i>pe care o prezint mai jos.</strong></p>
<p align="center"><b>GALA GALACTION DESPRE FACULTATEA DE TEOLOGIE DIN CHIȘINĂU. ARTICOLE PUBLICATE ÎN REVISTA „VIAȚA BASARABIEI” (1932-1944)*</b></p>
<p align="center"><b>GALA GALACTION ON THE FACULTY OF THEOLOGY IN CHIȘINĂU. ARTICLES PUBLISHED IN THE JOURNAL „VIAȚA BASARABIEI” (1932-1944)</b></p>
<p align="right"><b>Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,</b></p>
<p align="right"><b>Universitatea de Stat din Moldova, </b></p>
<p align="right"><b>Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România,</b></p>
<p align="right"><b>ORCID ID: htps://orcid.org/0000-0002-5449-1023</b></p>
<p align="right"><b>anatol_petrencu@yahoo.com</b></p>
<p><b> </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Gala Galaction este pseudonimul literar al lui Grigore Pisculescu, născut în aprilie 1879, în localitatea Didești, județul Teleorman, tatăl fiind arendaș al unei moșii, iar mama, casnică, fiica proestosului C. Ostreanu, parohul bisericesc Sf. Teodor din Roșiorii de Vede. A făcut studii primare, apoi liceale, s-a înscris la Facultatea de Litere, iar în 1899 trece la cea de Teologie (Universitatea din București). Din 1909 este doctor în teologie, oferit la Universitatea din Cernăuți. S-a preoțit în 1922. A fost un scriitor român, publicist, teolog, a fost profesor titular la Catedra de introducere și exegeză în Noul Testament la Facultatea de Teologie din Chișinău (1926-1941, în urma cotropirii Basarabiei de către URSS, 28 iunie 1940, Facultatea de Teologie s-a retras la Iași, iar după un an de activitate a fost închisă) și decanul acesteia (1928-1930).</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Redacția revistei lunare „Viața Basarabiei” (<i>VB</i>) a publicat un șir de articole, semnate de Gala Galaction<a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn1"><b>[1]</b></a>, (și anume: „Zile basarabene” (<i>VB</i>, 1932, nr. 4, p. 1-4); „La schitul Brazi” (<i>VB</i>, 1934, nr. 6, p. 1-3); „Despre Basarabia”, (<i>VB</i>, 1935, nr. 2, p. 69-71).<span id="more-4647"></span> </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În 1932, redacția reviste <i>VB</i> a publicat o recenzie la cartea lui Gala Galaction, „Papucii lui Mahmud” (<i>VB</i>, 1932, nr 1, p. 56-57), semnat prin criptonimele  Al. T. (Al. Terziman)<a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn2"><b>[2]</b></a>. </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În iunie 1940 URSS a cotropit Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutul Herța, a impus cu forța armelor o administrație nouă, sovietică, atee, a forțat instituțiile Statului Român, ale Bisericii Ortodoxe Române, inclusiv – Facultatea de Teologie, să se retragă peste Prut. În așa condiții, în numărul 9-10 (<i>VB</i>, 1940, nr. 9-10, septembrie-octombrie), Gala Galaction a publicat articolul „Gânduri&#8230; gânduri”, în care scrie și despre activitatea sa la Catedră: „În lecțiile mele de la catedră, am tins să stabilesc că în această provincie răsăriteană ne este dat să adunăm, ca altădată Iosif în Egipt, pentru tainice zile de foamete duhovnicească, din viitor, sfintele recolte ale credinței strămoșești nepieritoare”<a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn3"><b>[3]</b></a>.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În numărul 1 din 1941 (<i>VB</i>, 1941, nr. 1, ianuarie, p. 4-5), Gala Galaction a publicat articolul „Biserica basarabeană” din care aflăm că mitropolitul Gurie Grosu i-a făcut „o cinste cu totul deosebită” și l-a chemat „director al internatului Facultății de Teologie, proaspăt întemeiată”<a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn4"><b>[4]</b></a>. Autorul menționează greutățile pe care le-a întâlnit în procesul de întemeiere a internatului, în efortul de a împăca diferiți oameni, cu caractere, experiență de viață diferite. El scrie: „Foarte rar am avut nenorocul să nu mă împac cu scumpii mei basarabeni, în schimb de multe ori am supărat pe cei de pe plaiurile noastre oltenești”<a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn5"><b>[5]</b></a>. Și mai jos, Gala Galaction menționează: „Venisem în Basarabia ca profesor teolog la Facultatea cea nouă și o dată cu mine o întreagă falangă de profesori erudiți și cunoscuți prin activitățile lor bogate și apreciate. Poate că unii din colegii mei se simțeau aci, între Nistru și Prut, numai profesori de la care toată lumea are numai de învățat și toată lumea le dădea dreptate. Ucenicii noștri teologi, și între ei erau numeroși preoți, unii cu barbă căruntă, ascultau cu respect și însuflețire eminentele cursuri ce li se propuneau și stabileau definitiv bunul nume al Facultății noastre de Teologie din Chișinău”<a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn6"><b>[6]</b></a>. Spre deosebire de alți colegi ai săi, Gala Galaction scrie că el a fost „ucenicul ucenicilor săi”, adică a ascultat și analizat viața religioasă din Basarabia până la deschiderea Facultății de Teologie (1926) și constată: analizând trecutul ortodoxiei basarabene „poți să judeci exact virtuțile Bisericii basarabene și să-i recunoști primatul ei în ortodoxia românească”<a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn7"><b>[7]</b></a>.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>La 22 iunie 1941 România a intrat în război împotriva URSS pentru a elibera Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutul Herța de sub ocupația bolșevică. În august, Gala Galaction publică articolul „În așteptarea supremei revederi”<a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn8"><b>[8]</b></a> în care speră că în curând va revedea dealurile basarabene, văile cu heleșteie, „pădurile cu livezi pe poale și cu căpșuni în luminișuri”<a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn9"><b>[9]</b></a>. În continuare, Gala Galaction scria: „&#8230;Pe catedra mea de la Facultatea de Teologie, pe amvonul catedrei mitropolitane, în Sala Eparhiei și în zeci de alte săli, am fost profesor, predicator și conferențiar, străduindu-mă să răspândesc în cugete împărăția Mântuitorului și frumusețea gândului românesc. La altarul capelei de la facultatea noastră și la altarul catedralei, am îngenunchiat de multe ori, sub podoaba vestmintelor sacerdotale, închinându-mă Dumnezeului nostru Euharistic și îmbrățișând cu rugăciunile mele, hotarele Patriei, oștirea românească și mult încercatul nostru neam” (p. 1-2). </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>La scurt timp de la eliberarea Chișinăului, Gala Galaction revine în acest oraș și rămâne înmărmurit la vederea distrugerilor comise de sovietici la retragere. „Știm azi adevărul, &#8211; scrie autorul în articolul „Rechemări”<a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn10"><b>[10]</b></a>, &#8211; Catedrala din Chișinău, capela Facultății de Teologie, de curând primenita biserică din Palatul Mitropolitan, frumoasa Sală Eparhială&#8230; au fost în parte sau în întregime, răsturnate și nimicite&#8230; O profundă tristețe își face cale în sufletele noastre și o amară filosofie ne cheamă stăruitor la priveliștea și la judecata faptelor omenești&#8230; De când istoria își aduce aminte, profanarea și dărâmarea sanctuarelor a fost de-a pururi socotită ca manifestarea celei mai hâde barbarii&#8230; Acele veacuri de cumplită asuprire ne apar azi, când sfintele lăcașuri sunt pângărite și incendiate ca niște veacuri de intoleranță și de cavalerism. Evident că omenirea a dat înapoi. A prigoni pe Dumnezeu în lăcașurile lui – sacre pentru conștiința celor ce le venerează – este o faptă de bestialitate care întristează adânc și pune bariz de doliu pe amfiteatrul istoriei neamului omenesc&#8230; Au căzut și s-au înnegrit de fum și de ploi aceste scumpe locașuri pe care le recheamă reveria noastră&#8230;”<a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn11"><b>[11]</b></a>. Gala Galaction regretă închiderea Facultății de Teologie din Chișinău și speră că va veni timpul când se va redeschide. Citez: „Am legat de Chișinău, de bisericile lui și de înalta școală de cultură teologică, deschisă aci între 1926 și 1940, patrusprezece ani din viața și din strădania noastră de cărturari creștini. Oarecari  considerații necunoscute nouă, dar desigur considerații de oportunitate trecătoare, au dictat închiderea Facultății de Teologie din Chișinău&#8230; După un an de refugiu la Iași, facultatea noastră a fost desființată. Ne oprim de la orice judecăți pripite și unilaterale. Așa a fost imperativul zilei de astăzi. Mâine va fi altfel”<a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn12"><b>[12]</b></a>. </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În același articol, Gala Galaction scrie: „&#8230;acești 14 ani de viață universitară teologică, petrecută în inima Basarabiei, ni se par azi un epizod frumos până la nostalgie. Am avut și am norocul să simt aproape de tot de simțirea și de sufletescu (<i>sic!</i> <i>a. p</i>.) meu pe frații noștri basarabeni. Nu pot să pretind că ceilalți frați ai mei de strădanie academică erau nepotriviți cu mediul și cu lumea basarabeană. Mi se pare, însă, că eu unul simțeam și interpretam într-un fel aparte molcomia, visarea, dulcea melancolie, amintirile și aleanul sufletelor și al pământului dintre Prut și Nistru”<a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn13"><b>[13]</b></a>.  </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În 1942 redacția revistei <i>VB</i> a publicat două articole semnate de Gala Galaction; în nr. 4 – „Ce am învățat la Cernăuți” (despre studiile doctorale la Facultatea de Teologie din acel oraș; autorul remarcă: „Facultatea de Teologie din Cernăuți – singura facultate ortodoxă, pe vremea aceea, care dădea doctoratul după pravila universitară germană – era farul de lumină către care privea toată ortodoxia balcanică”)<a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn14"><b>[14]</b></a> și „Scrisori basarabene”. </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În cele două „Scrisori basarabene”, prima publicată în 1942 (nr. 8-9), cea de-a doua – în 1943 (nr. 3-4)<a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn15"><b>[15]</b></a>,  Gala Galaction și-a așternut amintirile despre Facultatea de Teologie. Vom cita câteva rânduri: „Facultatea s-a deschis într-o atmosferă frățească și entuziastă care desfata inima. Toată lumea basarabeană, în frunte cu ierarhul Chișinăului și cu clerul de pretutindeni, se simțea mângâiată și mulțumită de înființarea acestei înalte școli de teologie, aci, între Prut și Nistru și la granița orientală a pământului românesc. Am început cursurile într-un flux admirabil de auditori și de voie bună. Clerici bătrâni – uneori mai în vârstă decât unii dintre dascăli – veneau în băncile facultății, ca să asculte în limba românească academică adevărurile sfintei noastre credințe strămoșești. Studenți și studente, în număr impunător, cercetau cursurile și luau note”<a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn16"><b>[16]</b></a>.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Autorul „Scrisorii” își amintea de decanul Facultății de Teologie, mitropolitul Moldovei Irineu, pe atunci încă (1926) profesor la Facultatea de Teologie de la București, de locul unde au fost cazați profesorii facultăți. „Profesorii care ne veneau săptămânal găseau cu plăcere casa și masa frățească a facultății, o adevărată despăgubire pentru oboseala drumului și pentru dezlipirea din sânul căminului. Munca didactică pe care și-o impuneau era, aci la facultatea din Chișinău, retribuită mai mult decât aiurea, căci atmosfera în care munceau era de sărbătorească frățietate”<a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn17"><b>[17]</b></a>.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Concluzie: Alături de publicarea articolelor referitoare la Facultatea de Teologie din Chișinău în multe alte reviste, Gala Galaction a înserat și pe paginile reviste VB un șir de materiale, importante pentru cunoașterea activității acestei instituții (profesori, studenți, locul de cazare a profesorilor veniți să predea ore etc.). Gala Galaction și-a exprimat părerea de rău privind închiderea facultății în 1941 și și-a exprimat speranță că mai devreme sau mai târziu facultatea va fi redeschisă. Asta s-a întâmplat. Mult mai târziu, dar s-a realizat speranța lui Gala Galaction.</b></p>
<div>
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div style="text-align: justify;">
<p><b>*Comunicarea de față se încadrează în Subprogramul „Cultură și politică în contextul schimbărilor regimurilor politice: de la Basarabia românească la Republica Moldova”, coordonator dna conf. univ., dr. hab. </b><b>Liliana Rotaru.</b></p>
<p><b><b>[1]</b></b><b> </b><b>Considerat de redacție „unul dintre colaboratorii  cei mai iubiți” ai revistei. Vezi <i>VB</i>, 1942, nr 7, p. 95.</b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref2"><b><b>[2]</b></b></a><b> </b><b>Despre romanul lui Gala Galaction „Papucii lui Mahmud” a scris și reputatul critic literar George Călinescu. El menționa că „Papucii lui Mahmud” „e mai degrabă o parabolă decât un roman, pe ideea cosmopolitismului religios. Un pantofar făptuiește în stare de beție un omor asupra unui prizonier turc, la 1877, fără urmări penale. El se umple de mustrări și nu se împacă până nu încalță de pomană o mie de nevoiași. Apoi, precum el a îngropat pe turc în cavoul familie sale, merge să moară la Constantinopol la un prieten otoman, în cimitirul părinților căruia va fi înmormântat. E un fel de a spune că schisma între confesiuni este un nonsens și că orice om se poate mântui”. George Călinescu scrie că „umanitarismul acesta, cam popular, nobil fără îndoială, e necanonic. Este un fenomen caracteristic că scriitorii aparținând bisericii noastre sunt în genere și mai puțin orientați în problemele confesiunii&#8230; firește că, sociologicește vorbind, s-ar părea că divinitatea se arată în o sută de ipostaze egal valabile. Cu toate acestea, cugetul cere un singur adevăr și orice veritabilă religie stă fatal pe postulatul că numai ea reprezintă autenticul cuvânt al Domnului și că toate celelalte sunt erezii și schisme&#8230; a susține că nu se poate ști după ce pravilă va judeca Dumnezeu la marele județ, că toți suntem în condiția rătăcirii și că prin urmare s-ar putea ca Judecătorul să folosească pravila judaică ori budistă, înseamnă ca preot creștin a sfărâma valoarea adevărului relevat, a susține că Iisus ne-a înșelat făcându-ne să credem în mesagiul lui și să osândim obtuzitatea evreilor, deținători poate ai adevărului ultim”. În: G. Călinescu, <i>Istoria literaturii române de la origini până în prezent</i>, ediția a II-a revăzută și adăugită; București, Editura Minerva, 1982, p. 680.</b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref3"><b><b>[3]</b></b></a><b> Citat din cartea Gala Galaction, <i>Zile basarabene</i>, text cules și îngrijit, studiu introductiv de preot Gheorghe Cunescu, Chișinău, Editura Știința, 1993, p. 114.</b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref4"><b><b>[4]</b></b></a><b> </b><b><i>Ibidem</i></b><b>, p. 138-139.</b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref5"><b><b>[5]</b></b></a><b> <i>Ibid</i>., p. 139.</b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref6"><b><b>[6]</b></b></a><b> <i>Ibid.</i></b><b></b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref7"><b><b>[7]</b></b></a><b> <i>Ibid.</i></b><b></b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref8"><b><b>[8]</b></b></a><b> <i>Viața Basarabiei</i>, 1941, nr. 8, august, p. 1-2.</b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref9"><b><b>[9]</b></b></a><b> <i>Ibidem</i>, p. 1.</b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref10"><b><b>[10]</b></b></a><b> <i>Viața Basarabiei</i>, 1941, nr. 11-12, p. 9-11.</b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref11"><b><b>[11]</b></b></a><b><i> </i></b><b><i>Ibidem</i></b><b>, p. 9</b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref12"><b><b>[12]</b></b></a><b> <i>Ibid</i>., p. 10.</b><b></b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref13"><b><b>[13]</b></b></a><b> <i>Ibid.</i></b><b><i></i></b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref14"><b><b>[14]</b></b></a><b> </b><b>Gala Galaction, <i>Ce am învățat la Cernăuți, </i>în Viața Basarabiei, 1942, nr. 4, p. 10. În nr. 7 redacția revistei <i>VB</i> informa cititorii despre acordarea lui Gala Galaction a Marelui Premiu Național pentru literatură. Vezi <i>VB</i>, 1942, nr, 7, p. 95-96</b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref15"><b><b>[15]</b></b></a><b> „Scrisorile basarabene” au fost retipărite în: Gala Galaction, <i>Zile basarabene</i>, p. 105-108; 125-127.</b></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref16"><b><b>[16]</b></b></a><b> <i>Ibidem</i>, p. 126.</b></p>
</div>
<div>
<p style="text-align: justify;"><a title="" href="file:///H:/ecran/Gala%20Galaction,%20noiem.%202026%20conferin%C8%9B%C4%83%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref17"><b><b>[17]</b></b></a><b><i> </i></b><b><i>Ibid.</i></b></p>
</div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?feed=rss2&#038;p=4647</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Avizul Asociației Istoricilor din R. Moldova „A. Moșanu” privind Curricula la Istorie</title>
		<link>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4640</link>
		<comments>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4640#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 23 Sep 2026 21:33:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Anatol Petrencu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhiva]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4640</guid>
		<description><![CDATA[Stimați prieteni, SĂ TRĂIȚI! Vedeți mai jos Avizul Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” privind Curricula la obiectul Istoria Românilor și Universală, adresat dlui Ministru al Educației și Cercetării. Mulțumim. ASOCIAȚIA ISTORICILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA „ALEXANDRU MOȘANU” Nr. 079 din 21 septembrie 2026  Ministrului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Dl Dan PERCIUN Stimate [...]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;" align="center"><em><strong>Stimați prieteni, SĂ TRĂIȚI!</strong></em></p>
<p style="text-align: justify;" align="center"><em><strong>Vedeți mai jos Avizul Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” privind Curricula la obiectul Istoria Românilor și Universală,</strong></em></p>
<p style="text-align: justify;" align="center"><em><strong>adresat dlui Ministru al Educației și Cercetării.</strong></em></p>
<p style="text-align: justify;" align="center"><em><strong>Mulțumim.</strong></em></p>
<p align="center"><b>ASOCIAȚIA ISTORICILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA <i>„ALEXANDRU MOȘANU”</i></b></p>
<p style="text-align: left;" align="center">Nr. 079 din 21 septembrie 2026<b> </b></p>
<p style="text-align: right;" align="center"><b></b><b>Ministrului Educației și Cercetării al Republicii Moldova,</b></p>
<p align="right"><b>Dl Dan PERCIUN</b></p>
<p align="center"><b>Stimate Dle Ministru,</b></p>
<p>Prin prezenta Vă comunicăm că în data de 17 septembrie 2026, Comitetul de Conducere al Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” a organizat o Masă rotundă în cadrul căreia a fost discutat Proiectul Curriculei la Istoria Românilor și Universală. La eveniment au participat membri ai Asociației Istoricilor, profesori de istorie, cercetători științifici, jurnaliști precum și colectivul de autori al documentului.</p>
<p>Alăturat remitem Ministerului Educației și Cercetării Avizul Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, întocmit în baza observațiilor, obiecțiilor, propunerilor  și recomandărilor expuse în cadrul ședinței de dezbatere a Proiectului de Curriculum la disciplina școlară Istoria Românilor și Universală.</p>
<p><b>Prof. univ., dr. hab.                                    Anatol PETRENCU,</b></p>
<p><b>Președinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”</b></p>
<p align="center"><b>AVIZ</b></p>
<p align="center"><b>la Proiectul de Curriculum la disciplina școlară <i>Istoria românilor și universală</i>,</b></p>
<p align="center"><b>Chișinău, 2026</b></p>
<p align="center"><b>Observații generale</b></p>
<ol>
<li>Constatăm faptul că acest important document educațional a fost elaborat fără implicarea mediului academic și fără participarea organizațiilor neguvernamentale.</li>
<li> În varianta sa actuală, curriculumul conține formulări care contravin <b>principiului istorismului</b>, în special aceasta se manifestă prin interpretări teleologice și proiectarea valorilor contemporane asupra trecutului cât și prin abordări anacronice.<span id="more-4640"></span></li>
</ol>
<p>Principiul istorismului presupune ca faptele, procesele, evenimentele și personalitățile istorice să fie:</p>
<ul>
<li>explicate de către autor/profesor și înțelese de către cititor/elev <b>în contextul epoci</b>i <b>în care s-au produs ele,</b> ținându-se seamă de mentalitățile, categoriile, instituțiile și limbajul specifice timpului respectiv, nu prin prisma categoriilor și valorilor actuale;</li>
<li>analizate prin prisma <b>relațiilor de cauzalitate, continuitate și schimbare</b>, stabilite pe baza surselor, nu presupuse în prealabil;</li>
<li>prezentate <b>fără finalism sau teleologie</b>, adică fără a considera evenimentele trecutului drept „etape” care conduceau inevitabil spre un rezultat cunoscut în prezent, precum statul-națiune modern;</li>
<li>ferite de <b>anacronisme</b>, adică de proiectarea retroactivă asupra unor epoci în care asemenea concepte nu existau, a unor noțiuni moderne precum identitatea națională, patriotismul, statul unitar sau democrația în sens contemporan.</li>
</ul>
<p>Principiul istorismului impune ca fiecare societate să fie înțeleasă prin propriile sale categorii  mentale și instituționale. Aplicarea directă, mecanică a noțiunilor contemporane la realitățile Antichității sau ale Evului Mediu generează interpretări anacronice.</p>
<ol>
<li><b>Principala problemă a curriculumului actual este proiectarea valorilor contemporane asupra trecutului, asupra epocilor istorice, ceea ce creează o imagine greșită, deformată sau chiar falsă asupra realităților istorice din trecut.</b></li>
</ol>
<p>În unele unități de învățare, valori contemporane precum democrația, egalitatea, dreptatea socială, participarea civică și dialogul intercultural sunt prezentate drept repere axiologice pentru analiza societăților antice sau medievale.</p>
<p>De asemenea, noțiunea <b><i>democrație</i></b>, atunci când ea este utilizată cu referire la societăților antice, adesea este prezentată inexact, într-o formulă idealizată, în fond, deformată.</p>
<p>Aceste aspecte vor fi analizate în clasele și în contextele istorice corespunzătoare.</p>
<p align="center"><b>Observații și propuneri la Curriculumul Disciplina Istoria românilor și universală,</b></p>
<p align="center"><b> ciclul primar </b></p>
<p>1. O parte dintre titlurile temelor pentru clasa a IV-a sunt formulate abstract și la modul general, sunt lipsite de relevanță și, uneori, sunt chiar ambigue, lăsând loc de interpretări. În acest context, propunem ca titlurile temelor și respectiv conținuturile să fie redactate cât mai coerent și exact posibil, la modul afirmativ, astfel încât titlul temei să indice clar și explicit subiectul. În acest sens, recomandăm redactarea titlurilor temelor după cum urmează:</p>
<table style="width: 100%;" border="1" cellspacing="0" cellpadding="0">
<tbody>
<tr>
<td valign="top" width="50%"><b>Tema în proiectul de curriculum</b></td>
<td valign="top" width="50%"><b>Propuneri de redactare/modificare</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">1. Primii oameni pe Pământ – apariție și răspândire.</td>
<td valign="top" width="50%"><b>Apariția și răspândirea omului pe Pământ</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">2. Marea schimbare: de la viața nomadă la viața sedentară.</td>
<td valign="top" width="50%"><b>Primele forme de organizare socială, trecerea de la modul de viață nomadă la cea sedentară.</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">3.De la piatră la metal – schimbări în viața oamenilor.</td>
<td valign="top" width="50%"><b>Viața omului preistoric în epoca pietrei, epoca bronzului și epoca fierului.</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">4. Artă, spiritualitate și comunicare în Preistorie.</td>
<td valign="top" width="50%"><b>Primele forme de artă, credințe religioase și comunicare în Preistorie.</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">● <b>Temă/ teme cross-curriculare/ Conținuturi inter- și trans-disciplinare</b>1. Povestea familie mele – primul meu contact cu trecutul (amintiri din trecutul familiei, tradiții din comunitate, memoria culturală a comunității).<b>Tema trebuie înlocuită cu o altă temă, deoarece nu are legătură cu epoca studiată. </b></p>
<p>&nbsp;</td>
<td valign="top" width="50%"><b>Propunem tema:</b><b>1. Legende și mituri despre apariția omului și a lumii</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%"><b><span style="text-decoration: underline;">Discipline conexe</span></b><i><span style="text-decoration: underline;">: Eu și societatea</span></i><i> </i>2. Călătorie în timp prin localitatea mea (case, străzile, fântână, poartă, ocupațiile oamenilor din localitate etc. între prezent și viitor)&nbsp;</p>
<p>Considerăm că nu este justificată trecerea cronologică bruscă (peste milenii ) de la Preistorie la străzile și casele în care locuim astăzi în localitate. Ar fi relevantă legătura cu discipline care fortifică cunoașterea epocii preistorice incluse în clasa a IV-a. Fiindcă a fost inclusă ar fi bine și de studiat, dar nu de rezumat la câteva teme.</td>
<td valign="top" width="50%">În context, propunem următoarele modificări și subiecte:<b>Discipline conexe:</b> Științe / Geografia<b><i>Rolul mediului înconjurător în obținerea resurselor pentru viață și răspândirea omului pe continente.</i></b></p>
<p><b><i> </i></b></p>
<p><b><i>Harta istorică ca instrument de studiere a Preistoriei.</i></b></p>
<p><b><i> </i></b></p>
<p><b><i>Alimentația omului preistoric. Produse alimentare și modul de obținere a lor în Preistorie.</i></b></td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p>&nbsp;</p>
<p>Sintagma <b>„Alfabetul istoriei”</b> din denumirea unității de învățare la clasa a IV-a este o formulare neinspirată, greșită din punct de vedere științific și metodico-didactic. Sintagma respectivă induce în eroare cititorul/elevul, iar disciplina școlară <i>Istoria&#8230;</i>  trebuie să opereze cu noțiuni exacte și corecte. Or, cunoscut lucru că nu există un alfabet propriu-zis al istoriei. Alfabetizarea ca proces didactic înseamnă a învăța pe cineva carte, a însuși noțiunile generale propriu zise, iar cuvântul „alfabet” este un substantiv cu sens filologic, care desemnează &#8211; totalitatea literelor, așezate într-o ordine convențională, reprezentând sunetele de bază ale unei limbi. Dacă se are în vedere alfabetizarea elevilor cu noțiunile generale ale istoriei, adică învățarea/însușirea noțiunilor generale -  ar fi corect de  formulat „Introducere în istorie”.</p>
<p>2. În compartimentul Preistorie lipsește una dintre temele fundamentale ale istoriei românilor, dar și ale istoriei Europei – Civilizația Cucuteni–Trypollia.</p>
<p align="center"><b>Ciclul gimnazial</b></p>
<p align="center"><b>Clasa a V-a</b></p>
<p><b>Propunem să fie redactate temele după cum urmează:</b></p>
<table style="width: 100%;" border="1" cellspacing="0" cellpadding="0">
<tbody>
<tr>
<td valign="top" width="50%"><b>Tema în proiectul de curriculum</b></td>
<td valign="top" width="50%"><b>Propuneri de redactat/modificat</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">Tema: 1. Istoria și înțelegerea lumiiEste foarte vag formulată. În situația în care introducere în istorie, izvoare, timpul istoric se va studia în clasa a IV-a, nu este clar ce va conține această temă.</p>
<p>Propunem să fie clar și precis de formulat.</p>
<p><b> </b></td>
<td valign="top" width="50%"><b>1. Introducere în istoria Lumii Antice </b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">1. Geții și dacii – origine și mediul natural4. Romanizarea geților și dacilor5. Moștenirea culturală a civilizației geților și dacilor: tradiții, valori și patrimoniu.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><b> </b></p>
<p><b>N.B.</b> Sunt utilizate noțiunile distincte &#8211; <i>geții și dacii,</i> astfel promovând ideea ca aceștia sunt popoare diferite. Pentru o înțelegere a unității geților cu dacii ar trebui de utilizat noțiunea <i>geto-dacii.</i></td>
<td valign="top" width="50%"><b>De redactat în:</b><b>1. Originea și mediul de trai al geto-dacilor</b><b>4. Romanizarea geto-dacilor </b></p>
<p><b>5. Moștenirea culturală a civilizației geto-dacilor: tradiții, valori și patrimoniu. </b></p>
<p><b> </b></td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p><b>2. Necesită clarificări unele confuzii și inconsecvențe. Subiect de conținut este tema </b>Simbolurile de stat ale Republicii Moldova, <b>iar la</b> Finalități <b>drapelul, stema și imnul sunt calificate drept simboluri naționale. Care totuți este statutul acestor simboluri?</b></p>
<p><b>3. Lipsesc teme ce ar prezenta evoluția unor civilizații importante, precum </b></p>
<p><b><i>China Antică, India Antică, Civilizația persană, Fenicienii</i></b><b>, </b></p>
<p><b>astfel că ar fi destul de greu de explicat în contextul războaielor greco-persane, dar și a Imperiului lui Alexandru cel Mare cine sunt perșii, iar în cadrul temei </b><i>Cultura și viața cotidiană în Orientului Antic</i>, ce contribuții au chinezii, indușii, persanii, fenicienii etc.</p>
<p><b>3. Pentru ciclul gimnazial ar fi bine de evitat formulări problematizate de tipul- </b><i>Republica romană – virtuți și conflicte;  Imperiul Roman de la glorie la declin</i></p>
<p align="center"><b>CLASA: VI-A</b></p>
<p><b>Propunem să fie redactate temele după cum urmează:</b></p>
<p>Considerăm important de completat cu temele:</p>
<p><b>1. Arabii în Evul Mediu.</b></p>
<p>Este deosebit de important de inclus tema deoarece statele arabe au cunoscut o expansiune largă și au avut un impact mare asupra istoriei civilizațiilor, au lăsat o moștenire culturală importantă și au determinat relațiile cu statele europene. Fără studierea acestei teme elevii nu vor înțelege cauzele cruciadelor medievale, realizările culturii științei arabilor, de ce islamul este astăzi a treia religie mondială, de ce otomanii cu care au interacționat țările Române erau musulmani etc.</p>
<p><b>2. Constituirea și ascensiunea Imperiului Otoman</b></p>
<p>Fără a studia cine sunt turcii, cum s-a constituit și extins teritorial Imperiul Otoman elevii nu vor înțelege de ce o parte din teritoriul Imperiului Roman de Răsărit și capitala lui sunt astăzi teritoriul Turciei, nu vor înțelege de ce Țările Române, domnitorii au luptat cu acest stat. Nu vor înțelege relațiile internaționale în spațiul est european din Evul Mediu și Epoca Modernă, războaiele ruso-austro-turce, chiar și de ce Basarabia a fost anexată de Imperiul Rus.</p>
<table style="width: 100%;" border="1" cellspacing="0" cellpadding="0">
<tbody>
<tr>
<td valign="top" width="50%"><b>Tema în proiectul de curriculum</b></td>
<td valign="top" width="50%"><b>Propuneri de redactat/modificat</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">Concepte fundamentale/ Procese și relații esențiale1. Statele medievale europene: fărâmițare și centralizare politică<b> </b></p>
<p><b> </b></p>
<p>Considerăm că subiectul referitor la fărâmițarea și centralizarea politică ocupă un loc central în cunoașterea și însușirea de către elevi a esenței epocii medievale. El este deosebit de variat și complex și respectiv este dificil ca acesta să fie predat într-o singură temă și materia să fie însușită de către elevi. Propunem separarea acestor subiecte în două teme distincte.</td>
<td valign="top" width="50%"><b>Propunem de separat temele.</b><b>1. Fărâmițarea feudală în Europa de Vest. Ierarhia feudală</b><b>2. Adunări reprezentative și centralizarea politică în Europa</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">2. Biserica Creștină în Evul Mediu. Cruciadele – conflicte religioase și interacțiuni între civilizații<b> </b>Tema este deosebit de complexă și cuprinde subiecte diferite unite în unul. „Interacțiuni dintre civilizații” nu este neapărat de menționat în titlu deoarece ar insufla ideea că războaiele au și consecințe pozitive.</td>
<td valign="top" width="50%"><b>Propunem de separat temele.</b><b>1. Rolul bisericii creștine în viața politică și în societatea medievală</b><b>2. Cruciadele medievale – intoleranța religioasă și consecințele ei în Evul Mediu</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">Concepte fundamentale/ Procese și relații esențiale1. Europa între medieval și modern: stat, economie și societate<b> </b></p>
<p><b> </b></p>
<p>Conceptul „între medieval și modern” este aplicabil preponderent spațiului românesc, de aceea el nu poate fi utilizat pentru popoarele/statele din Europa Centrală și de Vest.</td>
<td valign="top" width="50%"><b>De redactat și de separat, deoarece într-o temă sunt îmbinate 3 concepte-stat, economie și societate. Ar fi bine de evidențiat, evoluția politică, situația economică și societatea separat și de indicat limitele cronologice:</b><b>1. Statele Europei Centrale și de Vest în secolele XIV-XV</b><b>2. Viața economică în Europa în secolele XIV-XV</b></p>
<p><b>3. Transformări în societatea și viața cotidiană în țările Europei în secolele XIV-XV</b></td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p><b> </b>2. Propunem de modificat titlul unității de învățare <i>Nașterea lumii moderne</i> în <i>Apariția lumii moderne</i> ca elevul din titlu să înțeleagă procesul de durată a apariției lumii moderne și să nu-l perceapă ca un act spontan precum sugerează titlul actual.</p>
<p>3. În lista personalităților medievale sunt incluse doar două personalități din istoria universală, lipsind cel puțin câte un reprezentant al Renașterii și al Umanismului. La personalități de scris Ștefan cel Mare și Sfânt, iar în text trebuie de explicat aceste calificative.</p>
<p align="center"><b>CLASA a VII-a</b></p>
<p>1. Considerăm că din cauza transferării temelor din Epoca modernă, care anterior erau studiate în clasa a VIII-a,  în clasa a VII-a, Curriculumul pentru clasa a VII-a este supraaglomerat cu teme  importante, pe o perioadă de câteva secole, dar care vor fi greu de înțeles de către elevi și complicate în procesul de predate în clasa a VII-a.</p>
<table style="width: 100%;" border="1" cellspacing="0" cellpadding="0">
<tbody>
<tr>
<td valign="top" width="50%"><b>Tema în proiectul de curriculum</b></td>
<td valign="top" width="50%"><b>Propuneri de redactat/modificat</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">Unitatea: ȚĂRILE ROMÂNE DE LA MEDIEVAL LA MODERN● Concepte fundamentale/ Procese și relații esențiale1. Epoca fanariotă în Țările Române</p>
<p><b> </b></p>
<p>Considerăm că în titlul temei este necesar de inclus numele lui Constantin Brâncoveanu și a lui Dimitrie Cantemir. Altfel, va deveni mai clară situația politică de la începutul sec. al XVIII-lea și cauzele instaurării regimului fanariot.</td>
<td valign="top" width="50%"><b>De redactat în: </b><b>1. Țările Române în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir. Instaurarea regimului  fanariot în Țările Române </b><b> </b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">Europa <b>la începutul</b> Epocii Moderne: economie, societate și valorile iluministe<b></b></td>
<td valign="top" width="50%"><b>În clasa a VI este prevăzută tema </b>Nașterea Lumii Moderne<b> (redacția propusă este </b>Apariția lumii moderne,<b> iar aici se revine cu tema </b>Europa la începutul Epocii Moderne<b>.  Care-i diferența? </b><b>La acest subiect sunt necesare teme separate.</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">Revoluțiile moderne și afirmarea drepturilor <b>omului</b><b> </b></td>
<td valign="top" width="50%"><b>De modificat și completat titlul temei.  Redacția actuală nu exprimă esența evenimentelor ce s-au produs. De utilizat sintagma </b>Revoluțiile burgheze<b> care au generat (atenție!) </b>drepturi și libertăți cetățenești<b>, și nu drepturi ale omului, care este cu totul altceva. Declarația Universală a drepturilor omului a apărut în contextul de după cel de-Al Doilea Război Mondial.</b><b>Este inacceptabil unificarea tuturor revoluțiilor moderne (</b>corect –burgheze<b>) într-o singură temă, fiecare revoluție având specificul ei, cauzele și scopurile diferite.</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">Revoluțiile din anii 1848-1849 în Țările RomâneUnificarea statelor moderne</td>
<td valign="top" width="50%"><b>Lipsește tema fundamentală, trebuie de introdus &#8211; Revoluția din 1848 (Primăvara popoarelor)</b><b>De modificat titlul unității de învățare în </b><i>Constituirea statelor moderne.</i><b> Redacția actuală sugerează un proces de unire (unificare) a statelor moderne deja constituite, ceea ce nu s-a produs. În epocă a avut loc un proces de unificare internă</b>, pe dimensiunea națională.<b></b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">Europa între conflicte și cooperare: căutarea păcii în Epoca Modernă</td>
<td valign="top" width="50%"><b>Este o temă cu grad sporit de dificultate, nu poate fi inclusă în ciclul gimnazial.</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">Unirea Principatelor Române: voință poporului și spirit civic</td>
<td valign="top" width="50%"><b>Este o temă cu grad sporit de dificultate, nu poate fi inclusă în ciclul gimnazial, trebuie de formulat simplu</b><b>Unirea Principatelor Române</b></td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p align="center"><b>Clasa a VIII-a</b></p>
<p>1. Constatăm o greșeală metodologică esențială  &#8211; trecerea de la principiul cronologic la cel problematic, fapt care se observă la toate clasele gimnaziale. Înțelegerea istoriei problematizate necesită cunoaștere generală a procesului istoric al țărilor vizate. Includerea acestor teme pentru clasa a VIII-a va complica procesul de predare-învățare.</p>
<p>Unele teme din aceeași unitate se suprapun parțial cu altele. Vezi punctele 1, 2 și 4.</p>
<p>În unitatea de învățare: LUMEA ÎN PERIOADA INTERBELICĂ</p>
<p>1. Regimuri democratice în perioada interbelică</p>
<p>2. Regimuri totalitare în perioada interbelică</p>
<p>3. Economia în perioada interbelică</p>
<p>4. Societate în perioada interbelică: între democrație și totalitarism</p>
<p>5. Propaganda și manipularea opiniei publice prin mass-media</p>
<p>Temă/ teme cross-curriculare/ Conținuturi inter- și trans-disciplinare -Tema cross-curriculară: Informație, opinie și manipulare: învăț să analizez critic mesajele media (Regimurile democratice și totalitare reflectate în presa locală și regională; propaganda în afișe, fotografii și publicații interbelice; presa locală ca sursă pentru cunoașterea istoriei comunității; monumente, plăci comemorative și memoria publică a perioadei interbelice)<b></b></p>
<table style="width: 100%;" border="1" cellspacing="0" cellpadding="0">
<tbody>
<tr>
<td valign="top" width="50%"><b>Tema în proiectul de curriculum</b></td>
<td valign="top" width="50%"><b>Propuneri de redactat/modificat</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">1. Statele lumii în perioada marilor transformări politice, economice și sociale (începutul sec. XX-lea)2. Diplomație, alianțe și responsabilitate internațională la sfârșitul sec. XIX – începutul secolului al XX-lea3.Balcanii între conflict regional și negociere<b></b></td>
<td valign="top" width="50%"><b>Este încălcat principiul cronologic și este</b><b>utilizat  principiul problematic.</b></td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p align="center"><b>Clasa a IX-a</b></p>
<p>1. Lipsesc teme importante referitor la Republica Moldova,.</p>
<p>Propunem să fie incluse următoarele teme fundamentale:</p>
<p><b>1. Agresiunea URSS asupra României. Pierderile teritoriale ale României în 1940.</b></p>
<p><b>2. Formarea RSS Moldovenești și instaurarea regimului comunist. </b></p>
<p><b>3. Represiunile și deportările din anii 1940-1941.</b></p>
<p>Aceste evenimente istorice ce au generat represiunea au determinat pierderea memoriei istorice și au modificat filonul identitar al populației dintre Prut și Nistru. Prin omiterea acestor subiecte decade fenomenul rezistenței antisovietice și anticomuniste și rămâne nejustificată, lipsită de temei proclamarea independenței Republicii Moldova.</p>
<p>2. Temele <i>Experiențe umane, cotidian și memorie istorică, Regimurile democratice: valori, instituții și cetățenie activă în societatea postbelică , Tema cross-curriculară: Unde ne sunt rădăcinile când destinațiile se schimbă? Impactul migrației asupra identității locale</i>, dar și multe altele, <b>sunt formulate problematizat, cu nivel sporit de dificultate, nu sunt de nivelul elevilor din cl. a IX –a. Propunem a fi transferate în curricula pentru cl. a XII-a</b></p>
<table style="width: 100%;" border="1" cellspacing="0" cellpadding="0">
<tbody>
<tr>
<td valign="top" width="50%">
<p align="center"><b>Tema în proiectul de curriculum</b></p>
</td>
<td valign="top" width="50%"><b>Propuneri de redactat/modificat</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">RSS Moldovenească: reinstaurarea și etapele consolidării regimului comunistTema este inexact și neclar formulată</p>
<p><b> </b></td>
<td valign="top" width="50%"><b>Propunem redacția: </b><b>Reocuparea Basarabiei și reinstaurarea regimului comunist în RSSM. Specificul regimului-politico-administrativ</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%"><b>Conținuturi aplicative/contextuale </b>3. Foametea organizată din RSS Moldovenească (1946–1947): politici ale regimului totalitar și încălcarea drepturilor fundamentale ale omului4. Deportările din RSS Moldovenească: mecanisme represive, destine umane și consecințe</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Temele sunt formulate vag la general fără a ținti direct subiectele.<b></b></td>
<td valign="top" width="50%"><b>Propunem redacția:</b><b>3. Foametea organizată din RSS Moldovenească (1946–1947) – un genocid nerecunoscut</b><b> </b></p>
<p><b>4. Represiunile staliniste din RSSM în anii postbelici. Deportările (1949, 1951)</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">8. Simbolurile Naționale ale Republicii Moldova: semnificații istorice, respect, valori și apartenență<b>NB: </b>Necesită clarificări unele confuzii și inconsecvențe. Subiect de conținut este tema Simbolurile de stat ale Republicii Moldova, iar la Finalități drapelul, stema și imnul sunt calificate drept simboluri naționale. Care totuși este statutul acestor simboluri?</td>
<td valign="top" width="50%"><b>De modificat titlul – </b>Simbolurile de stat ale Republicii Moldova. <b>Simplu, ca subiect informativ. E imposibil de înțeles  subiectul în situația în care Curriculumul nu menționează existența unei oarecare națiuni în hotarele actuale ale Republicii Moldova, dar prezintă simbolurile naționale ale acesteia! Tema este formulată vag și face aluzie în mod direct la formarea națiunii civice moldovenești</b>.</td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p>4. Elie Wiesel -  obligatoriu de studiat? Lipsesc personalități cu impact asupra destinelor popoarelor în epoca contemporană &#8211; Iosif Stalin, Margaret Thatcher, John Kennedy, Nicolae Ceaușescu-. Considerăm că trebuie înlocuită personalitatea cu alta, dar și de adăugat mai multe personalități cu impact mare la nivel național și mondial.</p>
<p align="center"><b>Ciclul liceal (clasele a X-a, XI-a, a XII-a)</b></p>
<p>După cum am menționat în partea introductivă: <b>1. Principala problemă a curriculumului actual este proiectarea valorilor contemporane asupra epocilor istorice – ceea ce creează o imagine greșită, deformată sau chiar falsă despre realitățile istorice din trecut.</b></p>
<p>De exemplu,</p>
<p><b>Tema cross-curriculară: Modelul democrației antice &#8211; reper pentru construcția democrației contemporane</b></p>
<p>Tema necesită o reformulare din perspectivă științifică. Formele de democrație din Antichitate nu pot fi considerate modele directe ale democrațiilor contemporane, întrucât se întemeiau pe concepții și practici substanțial diferite privind cetățenia, reprezentarea politică și drepturile individuale. Ele pot constitui, însă, repere istorice pentru studierea istoriei evoluției instituțiilor democratice și a participării civice, în raport cu momentul apariției acestor prime democrații pentru a observa cum a evoluat conceptul democrației. Democrația ateniană, considerată una dintre cele mai dezvoltate forme de organizare democratică din lumea antică, prezenta următoarele limite:</p>
<p>1. Drepturile politice erau rezervate cetățenilor de sex masculin; femeile erau excluse de la participarea la viața politică și de la luarea deciziilor în cetate.</p>
<p>2. Drepturile politice le reveneau exclusiv cetățenilor atenieni. Începând cu reforma atribuită lui Pericle din anul 451 î.Hr., cetățenia era condiționată de descendența din ambii părinți atenieni. Ceilalți locuitori liberi ai cetății, numiți meteci, nu beneficiau de drepturi politice.</p>
<p>3. Societatea ateniană se baza și pe instituția sclaviei, incompatibilă cu principiile contemporane ale libertății, egalității și respectării drepturilor omului.</p>
<p>4. Democrația ateniană avea un caracter direct, nu reprezentativ: cetățenii eligibili participau nemijlocit la deliberare și la adoptarea deciziilor. Cu toate acestea, din cauza criteriilor restrictive de acordare a cetățeniei și a dificultăților practice de participare, numai o parte relativ redusă a populației putea lua parte efectiv la viața politică a cetății.</p>
<p><b>II. De asemenea, nu putem utiliza concepte contemporane, recente, de tipul <i>participare civică</i>, în abordarea problemelor din alte epoci istorice. Acestea au alte caracteristici, astfel în Grecia antica, în dependență de polis, un număr impunător de populație nu participa la discuția problemelor din societate, de ex. femeile, hiloții etc.</b></p>
<p>Totodată, utilizarea conceptului <i>identitate națională</i> pentru popoarele medievale este una prematură și neargumentată.</p>
<p>La fel, tema <i>Apariția și evoluția orașelor medievale – spațiu al libertății și al dezvoltării economice sustenabile</i>*. este formulată prin utilizarea unor concepte contemporane aplicate la societatea medievală. Trebuie de respectat principiul istorismului, conceptul de „dezvoltare sustenabilă” nu trebuie aplicat cu referire la Evul Mediu. Creăm o viziune distorsionată despre o societate istorică contradictorie. Conceptele moderne trebuie utilizate în redarea învățarea, formarea competențelor, legătura cu contemporaneitatea. Dar nu trebuie de rescris istoric prin prisma conceptelor elaborate la zi.</p>
<p>Conceptul de toleranță, de asemenea, nu poate fi aplicat Antichității și Evului Mediu; el poate fi utilizat doar în mod comparativ cu situația de astăzi.</p>
<p>De altfel, și noțiunea <i>libertate</i> este una care a fost înțeleasă diferit în diferite epoci.  La fel și utilizarea astfel de valori: VALORI PROIECTATE LA NIVELUL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE ✓ <i>Dreptate, egalitate și echitate</i> în contextul Antichității este absurdă – nu exista egalitate și echitate., e un alt model de civilizație, altă mentalitate; <i>Demnitate și respect de sine – prin înțelegerea rolului și contribuției diferitelor categorii sociale la dezvoltarea comunităților medievale-????</i></p>
<p>3. Lipsesc unele teme fundamentale din Preistorie, precum Revoluția neolitică și Cultura Cucuteni–Trypollia, cu impact hotărâtor asupra evoluției istorice. Din Epoca Antică lipsesc Civilizația persană și Civilizația feniciană, care au avut un impact major asupra civilizațiilor antice și asupra mersului istoriei, spre deosebire de civilizația ebraică, al cărei caracter a fost preponderent local, raportându-se mai ales la comunitățile evreiești din Canaan.</p>
<p>4. Din lista de personalități, lipsește Mahomed II (cunoscut și ca Mehmet al II-lea sau Mahomed Cuceritorul), lipsește Ana Comnena sau Cleopatra, dacă tot vorbim de egalitate de gen</p>
<p>5. Personalitatea Elisabeta I își are locul în clasa a XI și nu se încadrează în clasa a X-a</p>
<p align="center"><b>Clasa a X-a</b></p>
<table style="width: 100%;" border="1" cellspacing="0" cellpadding="0">
<tbody>
<tr>
<td valign="top" width="48%"><b>Teme din curriculum </b></td>
<td valign="top" width="51%"><b>Propuneri, redactări</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="48%">Civilizațiile Orientului Antic (Egipt, Mesopotamia, India, China și Civilizația ebraică)*&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</td>
<td valign="top" width="51%">de redactat: <b><i>Civilizațiile Orientului Antic (Civilizațiile: egipteană, mesopotamiană, Indus, chineză, persană, feniciană, ebraică)*</i></b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="48%">Civilizații străvechi în spațiul românesc</td>
<td valign="top" width="51%">Dacă se referă la Civilizația Cucuteni-Trypollie, atunci cel puțin cronologic este greșit plasată, fiindcă se regăsește în perioada preistorică și nu Antică.</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="48%">4.Instituțiile medievale românești – garant al identității statale*&nbsp;</td>
<td valign="top" width="51%">Trebuie eliminată sintagma „garant al identității statale”, deoarece denaturează sensul. Instituțiile medievale aveau alte funcții decât garantarea identității.</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="48%">Rolul Bisericii creștine în Epoca Medievală: spiritualitate, influență politică și provocările toleranței religioase</td>
<td valign="top" width="51%">De scos sintagma „și provocările toleranțeireligioase” care denaturează sensul. Este o expresie fără sens istoric. Cum toleranța a avut provocări? De fapt, Evul Mediu este dominat de intoleranță religioasă.Propunem redactarea temei:</p>
<p><b>Rolul Bisericii creștine în structurarea societății medievale europene: spiritualitate, cultură și putere politică</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="48%">Expansiunea arabă și cruciadele: confruntări și interacțiuni între Orient și Occident</td>
<td valign="top" width="51%">Este necesar ca tema să fie separată în cel puțin două subpuncte. Expansiunea arabă s-a desfășurat pe o perioadă îndelungată, iar cruciadele au început la sfârșitul secolului al XI-lea. În plus, expansiunea arabă a fost doar una dintre cauzele cruciadelor.</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="48%">Apariția și evoluția orașelor medievale – spațiu al libertății și al dezvoltării economice sustenabile*.&nbsp;</td>
<td valign="top" width="51%">De redactat simplu:<b><i>Apariția și evoluția orașelor medievale. Impactul dezvoltării urbane asupra economiei Europei.</i></b><b><i></i></b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="48%">Economia Țărilor Române în Epoca Medievală: caracteristici și context geopolitic*.Relatarea vieții economice din perspectivă istorică presupune relatarea contextului politic și a celui internațional. Context geopolitic este nenatural menționat în titlul temei.</td>
<td valign="top" width="51%">Propunem de redactat:<b><i>Specificul vieții economice în Țările Române în Evul Mediu*. </i></b>&nbsp;</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="48%">2.Lupta pentru libertate și demnitate în context european: Iancu de Hunedoara și Vlad ȚepeșConsiderăm că cuvintele „libertate și demnitate” au fost introduse doar ca să îndeplinească cerințele unui indicator din nomenclatorul „noilor educații”. Nu este înțeles corect sensul cuvântului „demnitate” – aceasta ori este, ori nu-i la personalitate. Aceste noțiuni nu corespund realității istorice a epocii. Este nefirească înțelegerea acestor noțiuni în asociere cu personalitatea monarhului aproape absolut Vlad Țepeș.</p>
<p>&nbsp;</td>
<td valign="top" width="51%">Propunem de redactat:<b><i>Rezistența antiotomană și lupta pentru independență a Țărilor Române în timpul domniilor lui Iancu de Hunedoara și Vlad Țepeș.</i></b>&nbsp;</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="48%">3.Ștefan cel Mare: putere, credință și rezistență*Tema este formulată vag, fără a clarifica ce ar trebui să conțină. Aceste cerințe ale „noilor educații” se vor regăsi în conținutul temei; nu este necesar ca ele să fie introduse și în titlu.</p>
<p>Deși în titlu se conține aspectul <b>credinței</b> marelui domnitor, autorii ocolesc determinativul – Sfânt -  justificat și oficial recunoscut prin canonizare.</td>
<td valign="top" width="51%">Propunem de redactat:<b><i>Țara Moldovei în timpul domniei lui Ștefan cel Mare și Sfânt</i></b><b><i> </i></b></p>
<p><b><i> </i></b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="48%">
<ol>
<li>Mihai Viteazul: între confruntare antiotomană, diplomație europeană și prima Unire politică *</li>
</ol>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</td>
<td valign="top" width="51%"><b><i>Domnia lui Mihai Viteazul (1593–1601): lupta antiotomană, alianțe europene și unirea politică a Țărilor Române</i></b></td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p><b> </b></p>
<p align="center"><b>Clasa a XI-a</b></p>
<p>1. Nu este în nici o temă despre Transilvania și Bucovina în componența Imperiului Austro-Ungar. Elevii nu vor înțelege de ce și cum s-au unit aceste teritorii cu România în 1918 dacă nu vor studia soarta acestor teritorii, mișcarea națională din acestea.</p>
<p><b>De inclus tema: Imperiul Austro-Ungar. Transilvania și Bucovina în componența Imperiului Austro-Ungar</b></p>
<p>2. De redactat corespunzător temele</p>
<table border="1" cellspacing="0" cellpadding="0">
<tbody>
<tr>
<td valign="top" width="321"><b>Teme din curriculum </b></td>
<td valign="top" width="321"><b>Propuneri, redactări</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="321">5.Anul 1812 în istoria românilor: trecut istoric, memorie și impact contemporan<b> </b><b> </b><b>NB: </b>Tema este formulate vag fără a specifica concret și clar problema de studiu dar este una cheie din istoria românilor. Toate temele sunt „trecut istoric” este absolut inutil menționarea. „Memorie și impact contemporan” – abate subiectul de la problema cheie. În această formula va trebui de studiat ce țin minte oamenii despre acest an, despre cum s-a scris. Nu este nevoie de menționat impact contemporan, acest lucru va fi observat pe parcursul studierii temei, a temelor următoare și a celor care vor urma. Mai degrabă ar trebui de menționat consecințele. Cronologic tema trebuie mutată prima din cele referitoare la Basarabia.<b></b></p>
<p>&nbsp;</td>
<td valign="top" width="321">De redactat:<b>Războiul ruso-turc (1806-1812). Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus.</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="321">4. Reformele țariste în Basarabia: între modernizare și control imperial*NB: „între modernizare și control imperial” aici nu este relevant de menționat, or sunt alte teme despre regimul politico-administrativ, viața economică și social, colonizare. Mai relevant ar fi „progrese și limite”.</td>
<td valign="top" width="321">Propunem de redactat:<b>Specificul reformelor țariste în Basarabia.</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="321">Unirea Principatelor Române – fundament al statului național modern și al afirmării identității românești*NB: O temă de importanță majoră este mutilată, nu este corectă nici gramatical nici semantic. Identitatea românească sa afirmat cu secole în urmă. Aici adepții istoriografiei sovietice și ruse, moldoveneștii vor triumfa și va fi accentuat că românii, identitatea românească se afirmă în sec. XIX.</td>
<td valign="top" width="321">Propunem de redactat:<b>Unirea Principatelor Române. Constituirea statului modern roman.</b>Sau</p>
<p><b>Unirea Principatelor Române. Constituirea României moderne.</b></p>
<p>&nbsp;</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="321">Politica externă a României: de la independență la Primul Război Mondial (1878-1914) *<b>NB: </b>Trebuie clar de specificat „de la obținerea independenței”. Ce în semnă „de la independență”? nu este eveniment, acțiune – independența României a fost continuă începând cu 1878. Și acest lucru este la multe teme. Caracterul vag fără sens.</td>
<td valign="top" width="321">Propunem de redactat:<b>Politica externă a României: de la obținerea independenței la Primul Război Mondial (1878-1914) * </b>&nbsp;</td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p align="center"><b>Clasa a XII-a</b></p>
<p>Redactarea a numeroase teme lasă de dorit, cuvintele <i>valori, global</i> etc. au fost incluse nefiresc în titlurile temelor. Relațiile internaționale, războaiele mondiale sunt deja globale, fără a include cuvântul „global”. Sunt formulate stângaci. La fel când vorbim de negocieri, încheierea acordurilor de cooperare sau de pace – aceste presupun valori, și nu este necesar de a include artificial cuvântul „valoare” sau valorile nemijlocite.</p>
<table style="width: 100%;" border="1" cellspacing="0" cellpadding="0">
<tbody>
<tr>
<td valign="top" width="50%"><b>Teme din curriculum </b></td>
<td valign="top" width="50%"><b>Propuneri, redactări</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">1. De la echilibru la tensiune globală: lumea la începutul Epocii ContemporaneTema este formulată greșit. Precedă <i>Primul Război Mondial</i>, și se referă la relațiile internaționale. Evenimentele de până la Primul  Război Mondial nu fac pate din Epoca Contemporană.  Termenul <i>echilibru</i> este greșit aplicat în acest context, la mijlocul secolului XIX, din momentul constituirii statelor naționale, lumea era profund dezechilibrată, relațiile internaționale deja erau tensionate.</td>
<td valign="top" width="50%">Propunem de redactat titlul în felul următor: <i>Lumea la începutul secolului XX</i>Sau<i>Relațiile internaționale la înc. sec. XX</i>.</p>
<p>Simplu și concis. Celelalte aspecte ale problemei pot fi evidențiate pe parcursul expunerii temei și nu este neapărat nevoie ca ele se figureze în titlul temei.</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">Primul Război <i>Mondial</i>: conflict <i>global</i>, experiențe umane și transformări istorice*Tema este mutilată artificial. Dacă războiul este mondial, cuvântul „global” este în plus și creează o tautologie.</td>
<td valign="top" width="50%"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">8. Politica externă a României în perioada interbelică – cooperare, securitate și provocări diplomatice.Nicolae Titulescu și cultura păcii*Sintagma „Cultura păcii” a fost definită de ONU, mult târziu după moartea lui Titulescu. Este greșit de aplicat acest concept pentru o epocă care nu l-a utilizat. Titulescu pleda pentru asigurarea securității regionale și crearea unui sistem de securitate colectivă. Acesta este conceptul diplomației lui Nicolae Titulescu.</td>
<td valign="top" width="50%"></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">Totalitarism și represiune în RSS Moldovenească: colectivizare forțată, foamete organizată, deportări și încălcarea drepturilor omului *În esență totalitarismul are un șir de caracteristici definitorii printre care și încălcarea drepturilor omului – nu este necesar de menționat în titlu – oricum când vorbim de represiune deportare, deposedare de avere aceste sunt grave încălcări ale drepturilor, chiar crime etc.&nbsp;</td>
<td valign="top" width="50%"><b>Temele trebuie separate. Sunt unite mai multe în una.</b><b>Propunem următoarele teme temele:</b><b>Manifestările regimului totalitar comunist în RSSM. Represiunile.</b></p>
<p><b>Situația socială în anii postbelici în RSSM (1944-1947). Foametea organizată</b></p>
<p><b>Deportările și colectivizarea gospodăriilor individuale țărănești</b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">6. RSS Moldovenească în perioada sovietică: experimente social-economice, viață cotidiană și control ideologic *Sunt trei subiecte foarte extinse incluse într-o singură temă</td>
<td valign="top" width="50%">Propunem de separat în trei teme diferite</td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%">1.Problemele globale: provocări, consecințe și strategii de reziliență la nivel local și global*2. Mobilitate umană și migrație: experiențe, drepturi și provocări pentru societate<i>3. </i>Valorile umane în contextul provocărilor globale ale secolului XXI</p>
<p>&nbsp;</td>
<td valign="top" width="50%"><b>Temele respective pot fi studiate în cadrul disciplinei Educație pentru societate, multe probleme globale se referă și la alte discipline. </b><b>Aceste teme nu au un caracter istoric, dar nici social, ecologic sau de alt gen.<i></i></b></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top" width="50%"><b>Conținuturi inter- și trans disciplinare /Temă/ teme cross-curriculare </b>-<b><i>Tema cross-curriculară</i></b>:<b> Asumarea și aplicarea valorilor democratice, a dialogului intercultural și a responsabilității sociale în societatea globală </b>(Democratizarea Republicii Moldova și consolidarea societății civile; memoria comunității în perioada independenței; diversitatea culturală și dialogul intercultural la nivel local; cetățenia activă și implicarea tinerilor în viața comunității).<b> </b><b><span style="text-decoration: underline;">Discipline conexe:</span></b><b> </b></p>
<p><i><span style="text-decoration: underline;">- Eu și societatea</span></i><i> </i></p>
<p><i><span style="text-decoration: underline;">- Limbi străine I și II</span></i><i> </i></p>
<p><b>Tema cross-curriculară: Republica Moldova în contextul local, european și global </b>(Republica Moldova după independență: provocări și oportunități; integrarea europeană și cooperarea internațională; probleme globale și impactul lor asupra comunității locale; comunitatea mea în context european și global)</p>
<p>&nbsp;</td>
<td valign="top" width="50%"><b>Observații</b>Cuvântul <i>global</i> este nefiresc și greșit inclus în contextul temelor. Se promovează globalismul  sau interpretarea unor procese istorice prin prisma globalismului.&nbsp;</p>
<p>Dacă s-ar scrie în context european și mondial – acest lucru tot ar presupune global. Dar se repetă de foarte multe ori acest cuvânt în aceeași frază, sau denumire de temă.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>La fel nu este clar cum ar putea fi poziționată Republica Moldova la nivel <i>local</i>, de exemplu, la nivelul raionului Orhei sau al unui careva sat.</p>
<p>Nu este reușită raportarea Republicii Moldova la perioada &#8230; <i>după independență.</i></p>
<p>Mai corect ar fi după proclamarea independenței</td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p>În plus: unde e Anul 1940&#8230; Formarea RSSM și instaurarea regimului comunist, poate de scris    <i>Prima ocupație sovietică (1940-1941)?</i></p>
<p>La tema URSS și „sovietizarea”&#8230; propun să scoateți ghilimelele.</p>
<p>Cu încălcarea drepturilor omului: de la 10 decembrie 1948 încoace putem vorbi, de la Declarația universală a drepturilor omului, semnată de statele lumii, inclusiv URSS. Dar URSS nici nu a publicat-o cel puțin.</p>
<p><b>Prof. univ. dr. hab.                       Anatol PETRENCU,</b></p>
<p><b>Președinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova</b></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?feed=rss2&#038;p=4640</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>1660 de zile de rezistență eroică</title>
		<link>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4634</link>
		<comments>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4634#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 10 Sep 2026 19:44:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Anatol Petrencu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhiva]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4634</guid>
		<description><![CDATA[Astăzi s-au împlinit 1 660 de zile de rezistență eroică a poporului ucrainean împotriva războiului genocidal dus de Rusia putinistă. Acest război are un alt caracter decât cele din trecut. Mijloacele de luptă sunt altele. Putin și clica lui dorește nu doar cotropirea unor teritorii străine, ci și nimicirea populației. În fiecare noapte rușii lansează [...]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><b>Astăzi s-au împlinit 1 660 de zile de rezistență eroică a poporului ucrainean împotriva războiului genocidal dus de Rusia putinistă. Acest război are un alt caracter decât cele din trecut. Mijloacele de luptă sunt altele. Putin și clica lui dorește nu doar cotropirea unor teritorii străine, ci și nimicirea populației. În fiecare noapte rușii lansează sute de rachete, aparate de zbor fără piloți, bombe asupra locuitorilor civili ai Ucrainei.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Ucraina este în legitimă apărare. Ea ripostează în măsura posibilităților, cu mijloace proprii și cu ajutoare întârziate din partea Occidentului sau chiar fiind împiedicată de unii occidentali. Ucraina distruge rafinării de petrol, aerodromuri militare, tehnică militară, depozite de armament, haine pentru militari etc., adică aceea ce asigură războiul. Rușii bombardează depozite de medicamente, de hrană, centre comerciale, biserici. Fiind în legitimă apărare, Ucraina are dreptul să lovească orice obiect al Federației Ruse.<span id="more-4634"></span></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Războiul de apărare a ucrainenilor a scos în fața societății oameni de stat cu capacități deosebite. Volodimir Zelenski este un lider politic de talie internațională. Este competent, harnic, sociabil, curajos, este un model de om politic. Având în față exemplul de luptător al lui Winston Churchill, unul din arhitecții victoriei asupra Germaniei naziste, Volodimir Zelenski și poporul care-l conduce, vor obține victorie în acest război mârșav, pornit de Putin și anturajul lui. Nu este exclus ca după încheierea războiului V. Zelenski să nu mai fie ales președinte (tot așa cum W. Churchill a pierdut alegerile parlamentare din vara anului 1945). Dar victoria obținută asupra Imperiului răului îl va plasa pe V. Zelenski în Istoria Universală ca pe unul de cei mai străluciți conducători politici și militari ai secolului XXI.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În apărarea libertății, independenței, dreptului de a trăi în țara lor, s-a ridicat o pleiadă de militari de excepție, de la comandanți superiori la simpli ostași. Alături de militari, în apărarea Ucrainei, s-au poziționat intelectuali de marcă – consilieri (de ex., Mihailo Podoleac, profesionist de excepție, care explică clar, limpede, convingător poziția Ucrainei, a Rusiei, a Occidentului în războiul cotropitorilor ruși), ziariști de excepție (de ex., Dmitrii Gordon, Roman Țâmbaliuk, Anastasia Norițîna și mulți alții) comentatori politici (de ex., Michael S. Nacke, Alexandr Nevzorov etc.), umoriști, în special – Yurii Velikii. Acest artist talentat nu va rămâne șomer niciodată. Pentru că prostiile agresorilor curg cu nemiluita și „obiectul muncii” lui Yurii Velikii doar sporește.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Republica Moldova: este bine că formăm forțe militare. Atâtea câte sunt. În caz de nevoie, nimeni nu ne va apăra. În ajutor, în schimb, pot veni din afară.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Ar fi bine să reducem definitiv importurile de mărfuri din Rusia (sau Bielorus). Asta pentru că banii noștri sunt utilizați de ruși în războiul împotriva Ucrainei. Și nu este bine așa.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Pentru că, apărându-se, Ucraina ne ocrotește și pe noi.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Slavă Ucrainei!</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Eroilor slavă!</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>anatol_petrencu@yahoo.com</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>10 septembrie 2026</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b> </b></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?feed=rss2&#038;p=4634</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ședința Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”</title>
		<link>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4631</link>
		<comments>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4631#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2026 17:02:05 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Anatol Petrencu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhiva]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4631</guid>
		<description><![CDATA[Ieri, 8 septembrie 2026, în regim on-line, a avut loc ședința ordinară a Comitetului de conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”. Trei membri ai CC al AIRM „A. Moșanu” au lipsit din motive obiective. Ordinea de zi a ședinței și deciziile luate: 1.      Examinarea Curriculei la Istoria Românilor și Universală pentru clasele [...]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><b>Ieri, 8 septembrie 2026, în regim on-line, a avut loc ședința ordinară a Comitetului de conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”. Trei membri ai CC al AIRM „A. Moșanu” au lipsit din motive obiective.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Ordinea de zi a ședinței și deciziile luate:</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b></b><b>1.      </b><b>Examinarea Curriculei la <i>Istoria Românilor și Universală</i> pentru clasele a IX-a și a XII-a.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Membrii CC al AIRM „A. Moșanu” au ascultat și discutat părțile slabe ale proiectului de document (curriculei) și au decis să adune toate obiecțiile referitoare la Curriculă, să redacteze un Aviz și să organizeze o Masă rotundă cu invitarea autorilor Curriculei, a profesorilor de istorie și reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării (MEC), la care să fie expuse opiniile asupra subiectului dat.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Data orientativă a Mesei rotunde – 17 septembrie. Locul și ora concretă vor fi anunțate la scurt timp.<span id="more-4631"></span></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b></b><b>2.      </b><b>Examinarea stării de lucruri cu predarea Istoriei la Centrul Universitar „B. P. Hașdeu” din Cahul.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Informația a fost prezentată de dr. Ion Ghelețchi, membru al CC al AIRM „A. Moșanu”. Se constată: MEC (ministru dl Dan Perciun) nu a alocat bani pentru studii la Masterat, lichidând, de fapt acest ciclu universitar. Asta în condițiile în care MEC a promis să păstreze totul neschimbat („se va schimba, spunea la televizor dl Dan Perciun, doar ștampila și rectorul”) și în condițiile în care, în anul trecut de învățământ, Universitatea a fost absolvită de o pleiadă de foarte buni studenți. Profesorii istorici au fost disponibilizați (cu câteva excepții).</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Decizia luată:  AIRM „A. Moșanu” va redacta un protest privind lichidarea abuzivă a învățământului istoric la Cahul și va organiza o conferință de presă. Locul și data vor fi anunțate suplimentar.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b></b><b>3.      </b><b>Mersul organizării Conferinței naționale cu participare internațională „Nicolae Iorga – 155 de</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>ani de la naștere”. Informația a fost prezentată de dl Adrian Dolghi. Pregătirile pentru desfășurarea Conferinței sunt aproape încheiate, programul și tezele comunicărilor au fost plasare pe rețelele de socializare, se așteaptă publicarea acestora și pe hârtie.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Conferința va avea loc pe data de 22 septembrie, începând cu ora 10.00, în incinta Muzeului de Istorie a Moldovei.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b></b><b>4.      </b><b>Diverse.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Membrii CC al AIRM „A. Moșanu” au examinat un șir de probleme curente. Între ele – organizarea unei Conferințe științifice prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la fondarea Facultății de Teologie din Chișinău (6 noiembrie); participarea cu comunicări la Conferința științifică, organizată de Episcopia Basarabiei de Sud (Cahul), consacrată împlinirii a 100 de ani de la nașterea Mitropolitului Antonie Plămădeală (12 noiembrie) etc.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>anatol_petrencu@yahoo.com</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>9.09.2026</b></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?feed=rss2&#038;p=4631</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Complexul muzeal „Monahul Ioan Zlotea” din Sălcuța, raionul Căușeni</title>
		<link>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4625</link>
		<comments>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4625#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 06 Sep 2026 19:23:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Anatol Petrencu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhiva]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4625</guid>
		<description><![CDATA[Pe data de 31 august a. c., împreună cu câțiva oameni de cultură și educație din Căușeni, am vizitat Complexul Muzeal „Monahul Ioan Zlotea” din Sălcuța, același raion. Cel care ne-a fost ghid și care a dat explicațiile respective a fost poetul, scriitorul, pedagogul Ioan Găină (n. 1962). Excursia a început cu vizitarea celor două [...]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><b>Pe data de 31 august a. c., împreună cu câțiva oameni de cultură și educație din Căușeni, am vizitat Complexul Muzeal „Monahul Ioan Zlotea” din Sălcuța, același raion. Cel care ne-a fost ghid și care a dat explicațiile respective a fost poetul, scriitorul, pedagogul Ioan Găină (n. 1962).</b></p>
<p><b>Excursia a început cu vizitarea celor două case de dimensiuni modeste, transformate în muzee: Casa cu șindrilă și Casa de oaspeți. În odăi  sunt expuse diverse obiecte ce au aparținut părintelui Ioan Zlotea, sau obiecte de epocă. Pe unul din pereți a fost fixată o fotografie istorică: înmormântarea părintelui Ioan Zlotea. În jurul sicriului – un sobor de preoți , mireni etc.<span id="more-4625"></span></b></p>
<p><b>În curte se înalță bustul părintelui Ioan Zlotea, pe postamentul căruia este sculptat: „Monahul IOAN ZLOTEA. Ascultător. Rugător. Vindecător. Răbdător. Milostiv. Apărător al Credinței Ortodoxe. 1862 – 1928”, autorul sculpturii – Valentin Vârtosu.</b></p>
<p><b>Urmează cele două alei: Aleea Genezei – 7 troițe de lemn și o Clopotniță a Recunoștinței. „Simbolistica troițelor exprimă Creația lui Dumnezeu în fiecare zi a Facerii, iar pe Clopotnița Recunoștinței sunt cioplite două inscripții – pe partea din față «Dumnezeu toate le aude, le vede, le scrie în cartea vieții»; pe partea din spate – «Îți mulțumesc, Doamne, că și prin mine dă glas facerea lumii»”<a title="" href="file:///H:/ecran/S%C4%83lcu%C8%9Ba,%20rnul%20C%C4%83u%C8%99eni,%202026%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn1"><b>[1]</b></a></b></p>
<p><b>Paralel cu Aleea Genezei este așezată Aleea cu Urme de Cruci care a adunat pietre (lespezi) din locurile de dăinuire a sfinților Neamului Românesc: Ștefan cel Mare și Sfânt, Sfântul Daniil Sihastru, Sfânta Teodora de la Sihla etc. Tot dl Ioan Găină a fost cel ce a adus aceste relicve în Sălcuța și a creat Aleea respectivă.</b></p>
<p><b>În centrul  Complexului Muzeal „Monahul Ioan Zlotea” din Sălcuța se ridică Biserica de lemn „Toți Sfinții Neamului” (numită și „Biserica Urmelor” sau „Biserica Pelerinilor”). Fundația Bisericii a fost turnată în perioada 27 noiembrie – 18 decembrie 2019, iar pereții, clopotnița etc. – în septembrie 2020 – septembrie 2021. Proiectul acestei Biserici a fost inițiat iar construcția ei a fost tutelată de neobositul Ioan Găină.</b></p>
<p><b>În Complexul Muzeal „Monahul Ioan Zlotea” sunt expuse diverse cărți, ilustrate, simboluri ale Credinței Ortodoxe, care pot fi cumpărate. Directorul acestui Complex Muzeal, scriitorul și poetul Ioan Găină este semnatarul a 28 de cărți de literatură (proză, poezie), de studiu și promovare a valorilor creștine și naționale românești.</b></p>
<p><b>Recent dl Ioan Găină a scos de sub tipar două cărți noi, care se referă la viața și opera lui Alexie Mateevici<a title="" href="file:///H:/ecran/S%C4%83lcu%C8%9Ba,%20rnul%20C%C4%83u%C8%99eni,%202026%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn2"><b>[2]</b></a>. Sper ca în viitorul apropiat să pot prezenta aceste noi apariții editoriale publicului cititor.</b></p>
<p>&nbsp;</p>
<p><b>I-am mulțumit (îi mulțumim și pe această cale) domnului Ioan Găină pentru prezentările făcute, pentru cărțile oferite, dar mai ales pentru ceea ce a putut realiza în vederea înveșnicirii memoriei părintelui Ioan Zlotea.</b></p>
<p><strong>anatol_petrencu@yahoo.com</strong></p>
<p><strong>6-7 septembrie 2026</strong></p>
<div>
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div>
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/S%C4%83lcu%C8%9Ba,%20rnul%20C%C4%83u%C8%99eni,%202026%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref1"><b><b>[1]</b></b></a><b> Lina Sălcuțeanu, <i>Complexul muzeal „Părintele Ioan Zlotea” din Sălcuța</i>, în Ioan Găină, <i>Părintele Ioan Zlotea – călugăr îmbunătățit</i>, Chișinău, Editura Bons Offices, 2013, p. 96-97</b></p>
</div>
<div>
<p><a title="" href="file:///H:/ecran/S%C4%83lcu%C8%9Ba,%20rnul%20C%C4%83u%C8%99eni,%202026%20DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref2"><b><b>[2]</b></b></a><b> Ioan Găină, <i>Revenim la Mateevici. Cu un supliment de poezie originală din creația lui Alexie Mateevici</i>, Chișinău, Editura Pontos, 2026, 224 p.; Idem, <i>În ospeție la Mateevici</i>, Chișinău, Editura Pontos, 2026, 108 p.</b></p>
</div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?feed=rss2&#038;p=4625</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Istoricii basarabeni în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest, 2026</title>
		<link>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4622</link>
		<comments>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4622#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 05 Sep 2026 18:42:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Anatol Petrencu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arhiva]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4622</guid>
		<description><![CDATA[Între 2 și 6 septembrie 2026, la Chișinău, și-a desfășurat lucrările Salonul Internațional de Carte „Bookfest, 2026”, la care au participat 31 de edituri[1] din Spațiul Românesc (Republica Moldova și România). În cadrul acestui eveniment cultural și științific un loc aparte l-au avut istoricii, inclusiv – membrii Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”. Bazându-ne [...]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><b>Între 2 și 6 septembrie 2026, la Chișinău, și-a desfășurat lucrările Salonul Internațional de Carte „Bookfest, 2026”, la care au participat 31 de edituri<a title="" href="file:///H:/ecran/BOOKFEST%202026DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn1"><b>[1]</b></a> din Spațiul Românesc (Republica Moldova și România). În cadrul acestui eveniment cultural și științific un loc aparte l-au avut istoricii, inclusiv – membrii Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”. Bazându-ne pe Programul evenimentelor, vom aduce câteva pilde. </b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Astfel, vineri, 4 septembrie, a fost prezentată cartea dlui drd Sergiu Gurin, membru al Comitetului de Conducere al AIRM „A. Moșanu”, cu titlul „Între Olimpiadă și Război Rece. Mișcare olimpică în Moldova sovietică: sport, ideologie și identitate (1944-1991)”, publicată de Editura Lexon-Prim.<span id="more-4622"></span></b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Ceva mai devreme, la 2 septembrie, mai mulți istorici moderniști au vorbit despre „Istoria Basarabiei în cadrul Imperiului Rus”, și unde a fost prezentată și monografia prof. univ., dr. hab. Valentin Tomuleț „Privilegiați în ierarhia socială a Basarabiei (1812-1871)”, Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2026, 799 p., studiu căruia AIRM „A. Moșanu” i-a conferit Premiul „Profesor Alexandru Moșanu”, 2026.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În aceiași zi, dr.- hab. Adrian Dolghi, membru al Comitetului de Conducere al AIRM „A. Moșanu” a vorbit despre „Album RASSM. 1924-1940”, Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2026.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Vineri, 4 august, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, Sala „Mihai Eminescu”, Editura „Știința” a lansat un șir de cărți unite sub genericul „Cultură și Ortodoxie”, colecțiile <i>Moștenire</i> și <i>Memoriile Basarabiei. </i>La eveniment a luat parte Înalt preasfințitul Părinte Antonie, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, care a ținut un discurs subliniind „necesitatea cercetării, conservării și valorificării patrimoniului spiritual și cultural românesc, astfel ca acesta să devină cunoscut și asumat de noile generații din Basarabia”<a title="" href="file:///H:/ecran/BOOKFEST%202026DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn2"><b>[2]</b></a>.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Prezentarea volumelor a fost făcută de dl academician Andrei Eșanu, membru al AIRM „A. Moșanu” (a vorbit despre volumul Dosoftei, „Opere”, cu un studiu introductiv de Alexandru Andriescu, dar și despre alte volume din seria Moștenire). Părintele dr. Viorel Cojocaru, membru al Comitetului de Conducere al AIRM „A. Moșanu”, a expus cartea lui Constantin Popovici „Studii religios-morale și liturgice”, ediție îngrijită de domnia sa.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Dl Ion Negrei, vice-președinte al AIRM „A. Moșanu”, și-a expus opiniile referitoare la cărțile din seria Moștenire, locul lor în cultura spirituală a românității.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Subsemnatul am avut onoarea să prezint două volume din seria „Memoriile Basarabiei”, semnate de părintele Vasile Țepordei  „Iubim Basarabia. Articole Jurnalistice. Editoriale. Predici. Evocări”<a title="" href="file:///H:/ecran/BOOKFEST%202026DOCX%20Document%20nou.docx#_ftn3"><b>[3]</b></a>. Studiul introductiv a fost semnat de dna dr. Lidia Troianowski.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>În scurtul timp rezervat prezentării celor două volume am menționat cu părintele Vasile Țepordei, născut la 5 februarie 1908, în satul Cârpești, județul Cahul„ a fost „cel mai de seamă publicist-tribun al Basarabiei românești”. După obținerea studiilor primare în școala din sat, Vasile Țepordei a continuat să învețe la Seminarul Teologic din Ismail, apoi s-a transferat în cel de la Chișinău, pe care l-a absolvit în 1929; tot în acel an s-a înscris la Facultatea de Teologie din Chișinău și tot de atunci a început să publice diverse articole în revistele „Luminătorul”, „Studentul” etc. În activitatea sa Vasile Țepordei a fost susținut de poetul Nichifor Crainic, care i-a spus: „Vei fi primul gazetar basarabean, după care vor urma și alții. Vreau ca Basarabia să-și aibă exponenții ei băștinași în ale scrisului”. Între altele, Vasile Țepordei a publicat în revista „Viața Basarabiei” un studiu consacrat preotului-poet Alexei Mateevici și care, în 1937, la împlinirea a 20 de ani de la trecerea în eternitate, a fost publicată sub formă de broșură – „Preotul-poet Alexei Mateevici”, cu un Cuvânt înainte semnat de academicianul Ștefan Ciobanu.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Volumul 1 cuprinde 161 de materiale, încadrate cronologic între 1929-1936; volumul 2 – 177 articole și materiale, cuprinzând anii 1937-1943, dar și alte publicate după 1945.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Am subliniat: volumele preotului Vasile Țepordei, figură excepțională a publicisticii basarabene, prezintă pentru cercetătorul istoriei și cititorul de azi surse documentare de prima mărime. Asta în contextul apariției de sub tipar a unor lucrări ce încearcă să denigreze România interbelică, inclusiv – Biserica Ortodoxă Română. Am adus exemple în  acest sens.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>La Salonul Internațional de Carte Bookfest, 2026 au participat activ și alți colegi, istorici, membri ai AIRM „A. Moșanu”: prof. univ. dr. Igor Șarov, prorector al USM, dl dr. Igor Bercu, decanul Facultății de Istorie și Filosofie a USM, dna dr. Valentina Eșanu, dna dr. Rodica Solovei etc.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Felicitări colegilor care și-au prezentat cărțile noi apărute de sub tipar.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Dorim tuturor noi realizări în domeniul cercetării și expunerii trecutului nostru românesc.</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>Sănătate tuturor!</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>anatol_petrencu@yahoo.com</b></p>
<p style="text-align: justify;"><b>5-6 septembrie 2026</b></p>
<div>
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div style="text-align: justify;">
<p><strong><a title="" href="file:///H:/ecran/BOOKFEST%202026DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref1">[1]</a> <i>Chișinău, Bookfest. Salon Internațional de Carte, ediția 2026. Program, catalog</i>, Chișinău, 2026, p. 22-35</strong></p>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<p><strong><a title="" href="file:///H:/ecran/BOOKFEST%202026DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref2">[2]</a> <i>Șase opere fundamentale ale spiritualității românești din Basarabia, lansate la Chișinău în prezența Mitropolitului Basarabiei</i>, în <i>https://mitropoliabasarabiei.md/lansare-de-carte/</i> (accesat 6 septembrie 2026)</strong></p>
</div>
<div>
<p style="text-align: justify;"><strong><a title="" href="file:///H:/ecran/BOOKFEST%202026DOCX%20Document%20nou.docx#_ftnref3">[3]</a> Vasile Țepordei, <i>Iubim Basarabia. Articole Jurnalistice. Editoriale. Predici. Evocări, </i>Chișinău, Editura „Știința”, 2022, vol. 1 – 358 p.; vol. 2 – 384 p.</strong></p>
<p style="text-align: justify;">
</div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://anatolpetrencu.promemoria.md/?feed=rss2&#038;p=4622</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
