A urmau Sesiunea de comunicări în plen, în care am expus tema:

85 de ani  de la primul val de de deportări și confruntarea cu monumentele de propagandă

În bună înțelegere cu Germania hitleristă, în iunie 1940, URSS a cotropit teritorii românești: Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutul Herța, câteva insule de la Gurile Dunării.

Cotropirea Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herța pe 28 iunie 1940, în urma ultimatumului sovietic este una dintre cele mai tragice zile din istoria României. Evenimentul a condus la schimbarea granițelor naționale, pierderea a milioane de cetățeni, deportarea și deznaționalizarea acestora. Consecințele sunt vii și astăzi. 

În teritoriile ocupate, Kremlinul a promovat și instaurat practicile utilizate în URSS, începând cu octombrie 1917, inclusiv – legea cu privire la pământ, prin care pământul arabil, pădurile, lacurile, bogățiile subpământene etc. au devenit proprietatea Statului sovietic, plugarii noștri, fiind astfel, lipsiți de pământul lor, proprietate privată, fără recompense din partea invadatorilor. Sovieticii au trecut în proprietatea statului invadator multe alte bunuri: întreprinderi, mijloace de transport, edificii, dar și banii oamenilor (leii preschimbați în ruble).

Populația acestor teritorii a devenit obiect de inginerie socială, practicată de bolșevicii invadatori. Între alte forme de represiuni politice a fost și deportarea în masă a basarabenilor în Siberia, realizată în noaptea de la 12 spre 13 iunie 1941 (Primul val de deportare). Deportarea în masă a basarabenilor din iunie 1941 a fost cea mai cruntă în comparație cu încă două care au urmat (1949, 1951).

            Susținuți de diferiți activiști de stat și partid, ofițerii Comisariatului poporului pentru afaceri interne (NKVD) au întocmit lista persoanelor destinate deportării (capi de familii și membrii familiei lor). După ce listele deportaților au fost întocmite, de la Moscova a venit la Chișinău generalul Sergo Goglidze, vice-comisar al NKVD (locțiitorul lui Lavrenti Beria). La scurt timp, S. Goglidze i-a trimis dictatorului Iosif Stalin o „Rugăminte”, în care afirma cum că în creata de sovietici RSS Moldovenească au rămas  „rămășițe ale partidelor și organizațiilor burgheze” care, chipurile, „și-au intensificat activitate antisovietică”. În aceiași adresare, S. Goglidze a nominalizat și numiții de el „moșieri”, „comercianți”, polițiști și jandarmi, primarii a peste 600 de localități ai RSSM, alte „elemente sociale străine”.

Primarii au fost cei mai buni gospodari ai satelor, aveau gospodării-model – exemple pentru ceilalți plugari. Gospodăriile și le-au creat prin munca lor proprie și a membrilor familiilor lor. Sovieticii, însă, i-au catalogat ca fiind „exploatatori ai muncii omului de către om”, respectiv – dușmani de clasă. În plus, fiind primari, au fost învinuiți de „colaborare cu Statul Român”, învinuire absurdă; asta pentru că basarabenii erau cetățeni ai României, se supuneau Constituției și legilor acestui stat, iar primarii localităților au fost aleși în posturi de săteni.

Pentru realizare deportării au fost aduse 1 315 vagoane de transportat vite (marfare). Datorită grabei cu care au fost aduse, unele vagoane nu fusese curățate de urina și balega animalelor. În astfel de condiții, luați prin surprindere în toiul nopții, basarabenii – 32 423 persoane, – au fost urcați cu forța armelor în vagoane și duși dincolo de Nistru. Mulți deportați n-au reușit să ia cu dânșii documente personale. Nu întâmplător, deja fiind în Siberia, mulți deportați și-au întocmit documente sovietice pe baza unor mărturii: cam în ce an, lună, zi s-a născut cutare sau cutare, făcându-se analogii cu semeni de-ai lor.

După trecerea Nistrului, la stații de cale ferată mai importante (Tiraspol, Razdelinaia etc.) trenurile au fost oprite, bărbații au fost obligați să treacă în alte vagoane, astfel familiile au fost despărțite. Femeile și copiii au început să strige, să plângă și atunci, așa cum a menționat Eufrosinia Kersnovschi, „boieroaică”, deportată și ea, sovieticii au inventat „o minciună genială”: ei au declarat cum că bărbații se duc înainte pentru a asigura familiilor lor un loc de trai. În realitate, bărbații au fot duși în Sverdlovsk (azi Ekaterinburg), iar de acolo, spre nord, în sistemul de lagăre de muncă forțată cu centrul Ivdel. Cu doar câteva excepții, toți basarabenii și-au găsit acolo moartea în iarna anilor 1941-1942, datorită condițiilor climaterice severe, subnutriției, condițiilor grele de muncă și atitudinii ostile a gardienilor ruși. Acolo a murit și elita evreilor basarabeni. Așa cum remarcă unii istorici evrei, pentru consângenii lor, Ivdelul a fost „al doilea Auschwitz”. Ceilalți deportați – femei, copii, bătrâni, – au fost trimiși în diverse locuri din Siberia sau nordul Kazahstanului, puși la munci grele, fără a avea îmbrăcămintea și încălțămintea potrivite, fără asistență medicală, fără o elementară atitudine omenească din partea  autorităților locale. Despre condițiile inumane, impuse basarabenilor, au scris memorii Eufrosinia Kersnovschi, Valentina Sturza, Boris Vasiliev și alții.

Persoanele deportate în Siberia sau, Kazahstan, de la copil la bătrân, erau repartizate la muncă în industria silvică, sovhozuri și în cooperative meșteșugărești. Pentru munca depusă erau remunerați cu un minimum necesar pentru trai.

Dintr-un raport fragmentar al GULAG-ului din lunile septembrie-octombrie 1941 aflăm că, în toamna acelui an, deportații din RSSM au fost amplasați în RSS Kazahă (9.954 persoane), RASS Komi (352), regiunile Omsk (6.085), Novosibirsk (5.787) și Krasnoiarsk (470). În Kazahstan, deportații din RSSM se aflau în regiunile Aktiubinsk (6.195 persoane), Kîzîl-Ordînsk (1.024) și Kazahstanul de Sud (2.735), iar în regiunea Omsk erau dispersați în 41 de raioane.

Noi, cei de azi, nu avem dreptul să uităm crimele comise în trecut. Asta pentru că, cu regret, asistăm neputincioși în fața crimelor comise de ruși în Ucraina.

Acum două zile am primit prin poșta electronică de la două asociații obștești din România – Lupii Tricolori și Perspectiva Unionistă, precum și câteva personalități, inclusiv istoricul Marius Diaconescu un îndemn de a păstra un minut de reculegere în piețe, locuri publice. Să le urmăm exemplul.

Închei cu următoarele: președintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu a emis un Decret prin care ziua de 28 iunie a fost declarată zi de doliu. La scurt timp, Curtea Constituțională a anulat decretul prezidențial sub motiv că ar fi fost anticonstituțional. De subliniat: esența și spiritul acelui decret rămân valabile până astăzi. Însă, așa cum a scris Petru Zadnipru într-o poezie, „Moldovenii când se strâng / Și în hore se avântă // La un colț de masă plâng / La alt colț de masă cântă…”: chiar astăzi, de la ora 19.00, la Teatrul de Vară, va avea loc un concert festiv. Unde este oare memoria noastră colectivă?

PS. Privind dilema „Foametea din 1946-1947: provocată sau organizată?” – documentele demonstrează că autoritățile republicane și cele raionale cunoșteau situația din satele RSSM, dar nu au intervenit prompt  în soluționarea catastrofei, de fapt determinând conștient moartea oamenilor, altfel spus – organizând-o. De ce oare? Pentru a băga frica oamenilor supraviețuitori față de ocupantul re-venit nepoftit de nimeni în 1944, a-i supune și a-i determina să intre în colhozuri. Ceea ce s-a și întâmplat.

anatol_petrencu@yahoo.com.

Directoarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, dna Elena Pintilei a rostit un cuvânt de salut. După care au fost ascultate comunicările cercetătorilor înscriși în program. Dl conf. univ. dr. Andrei Groza a vorbit despre Raptul Basarabiei – apreciere juridică, în care a explicat condițiile cotropirii teritoriilor românești de către URSS în iunie 1940, ci a prezentat viziunea sa privind rezolvarea reîntregirii naționale a românilor.

Ziaristul și istoricul, membru al  AIRM „A. Moșanu” Gheorghe Mârzencu a prezentat informații inedite, depistate în documentele de arhivă și care se referă la aspectele militare ale ocupației sovietice (titlul comunicării  Itinerarul și calea „de lupta” ale unităților militare sovietice în zilele de iunie 1940. În baza documentelor de arhivă originale sovietice).

Părintele dr. Viorel Cojocaru, membru al Comitetului de Conducere al AIRM „A. Moșanu” a expus tema Situația reală a Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia în prima lună de ocupație bolșevică: 28 iunie – 28 iulie 1940. Autorul a vorbit despre soarta tragică a preoților ortodocși din Basarabia în prima lună de ocupație sovietică, sar și despre profanarea bisericilor de către ocupantul sovietic. Părintele Viorel Cojocaru a remarcat: au fost și cazuri, puține, când unii militari ruși au intrat cu pioșenie în Biserică, făcuși semnul Crucii.

Dl dr. hab. Adrian Dolghi, membru al Comitetului de Conducere al AIRM „A. Moșanu”, a prezentat o comunicare elaborată împreună cu dr. hab. Alina Felea, membră a Comitetului de Conducere al AIRM „A. Moșanu”, având ca temă Trasarea hotarelor RSSM (4 august – 4 noiembrie 1940): proiecte și discuții. Pe ecran au fost demonstrate documente ce arată cum au fost croite frontierele nou-proclamatei RSS Moldovenești.

Dl colonel în rezervă  Andrei Covrig a prezentat publicului din sală (Sala „Mihai Eminescu”) un studiu istoric foarte ineresent pe tema Unele reflecții asupra destinelor conaționalilor noștri, combatanți în Armata Roșie și în cea Română în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, participanți la rezistența antisovietică postbelică din RSS Moldovenească: cazul Partidului Democrat-Agrarian (1949–1953). Ne-am bucurat de interesul manifestat de dl colonel față de problemele trecutului basarabean.

În discuții s-a implicat dl Ion Negrei, vece-președintele AIRM „A. Moșanu”.

Problemele abordate: în Republica Moldova, în Chișinău, în mod special, ce se întâmplă pe 28 iunie 2026: pe de o parte, dimineața, începând cu ora 10.00, la Palatul Republicii va avea loc Congresul al II-lea al Memoriei, iar seara, la ora 19.00, în Teatru de Vară – un concert festiv. Pe acest subiect a fost redactat și votat unanim în fond o Declarație a Mesei rotunde pe care o vom prezenta ceva mai târziu.

Altă problemă, doar discutată: ideea „unirii României cu Republica Moldova”. Aici opiniile celor prezenți la Masa rotundă s-au divizat.

Mulțumim colegilor noștri, autori ai comunicărilor pentru prezentările făcute.

Mulțumim, de asemenea, doamnelor bibliotecare pentru asistența tehnică și bunăvoința de care au dat dovadă (ca și în celelalte cazuri).

anatol_petrencu@yahoo.com

27 iunie 2026

PS. Între timp am primit prin Poșta electronică un text ce se referă la data de 28 iunie 2026: un grup de organizații și personalități din România îndeamnă lumea să țină un minut de reculegere pe data de 28 iunie 2026. Vedeți: Sursă: Adevărul  https://share.google/wrgMagTEH4EDzNTST 

Vedeți și:  http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4568

2. Conform AI, Cultura memoriei „reprezintă totalitatea practicilor, valorilor și discursurilor prin care o societate își asumă și păstrează vie istoria, în special evenimentele traumatice precum războaiele, dictaturile sau represiunile. Aceasta are un rol esențial în dezvoltarea gândirii critice, consolidarea identității naționale și prevenirea repetării greșelilor trecutului”.

În ultimul timp autoritățile republicane, societatea civilă (Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici, președinte dl Alexandru Postică, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” etc.) au realizat un șir de activități referitoare la restabilirea adevărului despre politicile criminale ale regimului sovietic de ocupație a Basarabiei, de disimilare a cunoștințelor despre dramele prin care au trecut buneii și părinții noștri. Toate nenorocirile care s-au abătut asupra basarabenilor au pornit de la data de 28 iunie 1940, data invadării României de către URSS. Președintele interimar al Republicii Moldova, prin Decret, a stabilit: 28 iunie – zi de doliu în RM. A fost o decizie corectă. Considerând ziua de 28 iunie 1940 ca fiind „una dintre cele mai fericite zile din istoria poporului moldovenesc”[1], judecătorii Curții Constituționale au considerat că Decretul dlui Mihai Ghimpu este „anti-costituțional” și l-au anulat.

Dar asta deloc nu înseamnă că 28 iunie 1940 nu a fost cea mai odioasă crimă a URSS comisă față de poporul român, respectiv – cea mai neagră și dureroasă zi pentru români, mai ales cei din Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutul Herța etc. Cunoașterea și asumarea acestor adevăruri înseamnă Cultura Memoriei: oamenii cunosc trecutul și se comportă astăzi ca atare.

Iată am ajuns la 28 iunie 2026. În Palatul Republicii se vor desfășura lucrările celui de-al Doilea Congres al Memoriei, la care vor lua parte reprezentanți ai autorităților, foști supraviețuitori ai deportărilor, istorici, ziariști etc. Va fi adus un omagiu celor fără de vină, care au murit în Siberia de gheață sau împușcați de NKVD.

Acum atenție: în aceiași zi, la Teatru de Vară, numit de Coloana a 5-a rusă din RM Teatrul verde, va avea loc un concert aniversar dedicat maestrului Gheorghe Mustea[2]. Avem toată stima și respectul față de maestrul Gheorghe Mustea, născut la 1 mai 1951 (deci, 75 de ani; La Mulți ani cu sănătate, Maestre!)

Numai că de ce la 28 iunie? De ce nu sâmbătă, 27 iunie?

Noi, pe data de 28 iunie 2026, ce facem, comemorăm victimele nevinovate ale regimului sovietic de ocupație sau marcăm ziua „eliberării Basarabiei de sub jugul boierilor români”, așa cum, zeci de ani, au propovăduit  activiștii comuniști?

3. Atunci când vorbim de Războiul hibrid, mulți cred că este ceva abstract, departe de noi; treabă nu avem. Și greșesc cei ce consideră așa. Războiul este alături de noi; suntem implicați în el, posibil fără să conștientizăm acest lucru. Deocamdată îl pierdem.

anatol_petrencu@yahoo.com.

A urmat depunerea de flori la bustul marelui istoric Nicolae Iorga, după care, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, a avut loc o Adunare solemnă, la care au luat parte istorici din diverse sfere de activitate (cercetare, profesori universitari și preuniversitari, doctoranzi, masteranzi, studenți).

Cuvinte de salut au fost rostite de dr. Valentina Olaru, Secretar de Stat, Ministerul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. Igor Șarov, prorector USM, Olga Andronovici, vece-director al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, academician Ion Hadârcă, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei, dl Ghenadie Donos, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei, conf. univ. dr. Costin Croitoru, directorul Muzeului Brăilei „Carol I”, dr. Igor Cașu, director al Agenției Naționale a Arhivelor, dl Petru Vicol, directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, dr. Anatol Țăranu, deputat, semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova, dr. Igor Bercu, decanul Facultății de Istorie, USM, membrul corespondent al Academiei de Științe a Moldovei Ion Mereuță, directorul Institutului de Fiziologie și Sanocreatologie al USM, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie, USM, membrul corespondent al Academiei de Științe a Moldovei Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologie, USM, conf. univ. dr. Larisa Noroc, șefa Catedrei de Istorie și Științe Sociale, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și prof. univ., dr. hab. Gheorghe Postică, șeful Sectorului de Arheologie a Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Ședința solemnă a fost moderată de Anastasia Guțu, cercetător științific, Institutului de Istorie, USM, Diana Mocanu, studentă, anul IV, Facultatea de Istorie și Filozofie a USM și Constantin Botezatu, student, anul III, Facultatea de Istorie și Filozofie a USM.

Mulțumim conf. univ. dr. Cristina Gherasim pentru munca depusă la organizarea evenimentului.

În calitate de președinte al AIRM „A. Moșanu”, subsemnatul am prezentat succint cele două direcții de activitate ale AIRM „A. Moșanu”: 1) contribuții la depășirea crizei identitare în Republica Moldova (RM) și 2) implicare în constituirea Culturii Memoriei populației din RM.

În acest sens, membri ai AIRM „A. Moșanu” au participat la elaborarea suporturilor „Regimul totalitar comunist: represiune și mișcare de rezistență. Suport informațional pentru clasa a IX-a” și clasa a XII-a, la publicarea Suportului didactic „Foametea organizată din RSS Moldovenească, 1946-1947”, Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2026. Membrii AIRM „A. Moșanu” au luat parte activă la realizarea Decadei Memoriei și Recunoștinței (responsabil dr. Octavian Țâcu), la manifestările organizate de Consiliul Memoriei (responsabil dl Alexandru Postică), în care am vorbit despre crimele odioase ale URSS față de populația Basarabiei răpite la 28 iunie 1940 din corpul României.

Și în acest an, AIRM „A. Moșanu” a organizat Concursul de eseuri, devenit tradițional. În 2026  genericul concursului a fost: „Experiența istorică a înaintașilor – călăuză de viață pentru urmași”.

Am organizat un șir de Mese rotunde cu implicarea specialiștilor noștri, transmise pe rețelele de socializate și mass-media tradiționale. De exemplu, în februarie am organizat Masa rotundă cu genericul „Ucraina: patru ani de rezistență împotriva invadatorilor ruși”, în martie, cu tema „108 ani de la Unirea Basarabiei cu România”, în aprilie – o Masă rotundă consacrată distinsului om politic basarabean Ion Pelivan (tema „Ion Pelivan – părinte al Mișcării de Eliberare Națională” cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naștere) și altele.

AIRM „A. Moșanu” a organizat lansări de cărți, în mod special în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, fapt pentru care aducem mulțumiri acestei importante instituții de știință și cultură. O prezentare mai amplă a activității AIRM „A. Moșanu” în prima jumătate a anului 2026 o vom face la sfârșitul lunii iunie.

Cu prilejul Zilei Istoricului, Academia de Științe a Moldovei a decernat AIRM „A. Moșanu” o Diplomă aniversară cu următorul conținut:

„Se conferă Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” în semn de înaltă recunoștință pentru implicare activă în promovarea culturii și a excelenței în cercetare, colaborare eficientă cu mediul academic, precum și cu prilejul împlinirii a 65 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei și 80 de ani de la formarea primelor institute de cercetare de tip academic. Președintele AȘM acad. Ion Tighineanu. Hotărârea Prezidiului AȘM nr. 160 din 3 iunie 2026.”

Aducem sincere mulțumiri conducerii AȘM, domnului acad. Ion Tighineanu, președinte, dlui acad. Ion Hadârcă, vice-președintele AȘM, prezent în Sala Albastră, doamnei membru cor. Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM.

La rândul nostru, prin decizia unanimă a membrilor Comitetului de Conducere al AIRM „A. Moșanu”, am oferit următoarele premii:

Premiul „Profesor Alexandru MOȘANU”

- pentru cercetare în domeniul Istoriei Românilor și Istoriei Universale -

Domnului Valentin TOMULEȚ, profesor universitar, doctor habilitat în istorie, Facultatea de Istorie și Filozofie, Universitatea de Stat din Moldova, pentru monografia Privilegiații în ierarhia socială a Basarabiei (1812-1871), Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2026, 799 p.

Același Premiu a fost acordat doamnei Elena Negru, doctor habilitat în istorie, și dlui dr. Gheorghe Negru, Institutul de Istorie, Universitatea de Stat din Moldova, pentru monografia Politica identitară în RSS Moldovenească, 1940-1941, 1944-1989, Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2025, 560 p. 

Premiul „Arheolog Ion HÂNCU”

- pentru cercetare în domeniul Arheologiei –

i-a fost acordat domnului conf. univ. dr. Sergiu Matveev, Facultatea de Istorie și Filozofie, Universitatea de Stat din Moldova, pentru ciclul de lucrări în domeniul arheologiei, publicate în anii 2022-2025:

 Meandrele istoriei. Patrimoniul arheologic din epoca fierului și perioada romană în bazinul râului Cogâlnic (Republica Moldova), Chișinău, 2023, 201 p.;

Tezaurul Basarabiei. Descoperiri monetare între 1812-1944, Chișinău, 2022, 196 p. (coautor); 

Aur pe argint. Viața cotidiană a arheologiei Moldovei în anii 1945-1991, Chișinău, 2024, 372 (coautor); 

Dicționar Istoric Enciclopedic Ilustrat. vol. 1. Preistorie și Epoca Antică, Chișinău, 2025, 628 p. (coautor).

Premiul „Mitropolit Gurie GROSU”

- pentru cercetare în domeniul Teologiei, Istoriei Religiei și Bisericii –

a fost acordat preotului Octavian Moșin, doctor în teologie, Facultatea de Istorie și Filozofie, Universitatea de Stat din Moldova, și domnului Viorel Bolduma, Universitatea Pedagogică de Stat ,,Ion Creangă”  din mun. Chișinău, IP Centrul de Excelență în Construcții din mun. Chișinău, pentru culegerea de documente Viața religioasă în RSS Moldovenească (1965-1970), Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2024, 575 p.

Premiul „Acad. Ștefan CIOBANU”

- pentru editarea manualelor și materialelor didactice auxiliare–

a fost acordat doamnei Vera Conovali, profesoară de istorie, Colegiul Național de Coregrafie, pentru lucrarea Siberia. Cronica unui coșmar. Materiale publicistico-științifice,  Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2026, 187 p.

În același timp AIRM „A. Moșanu” a decernat o Diplomă de Excelență domnului Igor Bercu, dr. în istorie, decanul Facultății de Istorie și Filozofie, Universitatea de Stat din Moldova, „pentru realizări științifice incontestabile, rezultate remarcabile în organizarea procesului de învățământ, susținerea manifestărilor științifico-culturale organizate de Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” și cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani”.

AIRM „A. Moșanu” a oferit două Diplome de Merit – doamnei Lucia Dima, profesoară de istorie, grad didactic superior, Liceul Teoretic Republican „Aristotel”, mun. Chișinău, și doamnei Rodica Antocica , profesoară de istorie, grad didactic superior, IPLT Mălăieşti, s. Mălăieşti,  r-nul Criuleni, pentru susținerea manifestărilor științifico-culturale organizate de Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”.

Cu titlu reparatoriu: am oferit diplome elevilor Liceului Teoretic Republican „Aristotel”, participanți la Concursul de eseuri „Experiența istorică a înaintașilor – călăuză de viață pentru urmași”, după cum urmează: Diplomă de Excelență, locul II, Evelinei Topală, Diplomă de Excelență, locul III, Victoriei Caras și Vlada-Anastasiei Cojocari, și două Diplome de Mențiune: Federicăi Vataman și lui Gheorghe Mironica, toți elevi în clasa a X-a, IRONICA, Liceul Teoretic Republican „Aristotel”, conduși de prof. de istorie Lucia DIMA.

Încă o dată, felicitări tuturor celor menționași mai sus.

Cu prilejul Zilei Istoricului, la invitația AIRM „A. Moșanu”, la manifestare a fost prezent conf. univ. dr. Costin Croitoru, directorul Muzeului Brăilei „Carol I”, membru al AIRM „A. Moșanu” din 2026. Cu această ocazie, AIRM „A. Moșanu” a semnat cu Muzeului Brăilei „Carol I” un Acord de Parteneriat care prevede, între altele: „…realizarea unor evenimente comune în domeniul istoriei, arheologiei, numismaticii, artei etc.; realizarea unor expoziții comune; realizarea unor proiecte editoriale comune; participarea la și/sau organizarea de sesiuni de comunicări, simpozioane, conferințe etc.”

Din obiecții: în viitor propunem constituirea unui comitet de organizare a Zilei Istoricului, care să includă reprezentanți ai tuturor instituțiilor în care activează istoricii.

anatol_petrtencu@yahoo.com

18-21 iunie 2026

Ordinea de zi și deciziile luate:

1. Participarea AIRM „A. Moșanu” la Ziua istoricului, 18 iunie.

Decizia luată: AIRM „A. Moșanu” va participa la festivitățile prilejuite de Ziua Istoricului. Înainte de Adunarea festivă, membrii AIRM „A. Moșanu” și colegii Facultății de Istorie și Filosofie (decan dr. Igor Bercu), alți istorici vor participa la o slujbă de pomenire, desfășurată la mormântul profesorului Alexandru Moșanu (Cimitirul central, ora 9. 00). După care, începând cu ora 10.00, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie, în calitate de parteneri cu Institutul de Istorie, vom realiza programul evenimentului (cuvinte de salut, înmânarea premiilor și diplomelor AIRM „A. Moșanu” etc.).

2. A fost discutat și aprobat bannerul AIRM „A. Moșanu” (autor de proiect dna Elena Cojocaru, membră a Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”).

3. Pe 12 iunie se va deschide intrarea în Muzeul Vagonul deportaților, în Piața Marii Adunări Naționale. Membrii și simpatizanții AIRM „A. Moșanu” se vor implica plenar în calitate de ghizi-voluntari, în perioada 12 iunie – 6 iulie.

Am deschis lista voluntarilor. Membrele Comitetului de Conducerea al AIRM „A. Moșanu” dna dr. Maria Gogu-Zinovii și drd Elena Cojocaru deja s-au implicat în această activitate. Doritorii de a participa la prezentarea expozițiilor din Vagonul deportaților sunt rugați să se adreseze conducerii AIRM „A. Moșanu”.

4. Pe data de 25 iunie, în calitate de partener, AIRM „A. Moșanu” va participa la Masa rotundă cu tema „Regimul totalitar din RASSM și RSSM de la crime și victime la memorie istorică”, organizată de Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Ora va fi stabilită pe parcurs. Vă vom informa.

5. Pe data de 26 iunie, în parteneriat cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova, AIRM „A. Moșanu” va organiza Masa rotundă cu genericul „86 de ani de la invadarea sovietică a României”.

În Program, comunicări:

a). Părintele dr. Viorel Cojocaru,  Situația reală a Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia în prima lună de ocupație bolșevică: 28 iunie – 28 iulie 1940.

b). Gheorghe Mărzencu, Itinerarul „de lupta” al unităților militare sovietice în zilele de iunie 1940 (în baza documentelor de arhivă originale sovietice).

c). Ion Ghelețchi, dr. lect. univ., UTM, Centrul Universitar „B.P. Hașdeu” din Cahul, Problema Brațului Chilia în anul 1940 și cedarea navelor românești către URSS.

d). Alina Felea, Adrian Dolghi, Trasarea hotarelor RSSM (4 august – 4 noiembrie 1940): proiecte și discuții.

Lista vorbitorilor rămâne deschisă.  În Sala „Mihai Eminescu”, începând cu ora 15. 00.

6. Membrii AIRM „A. Moșanu” vor participa cu comunicări și prezența fizică la lucrările celui de-al Doilea Congres al Memoriei, 28 iunie, începând cu ora 9.00.

Palatul Republicii (agenda se concretizează).

7. Membrii AIRM „A. Moșanu” vor participa cu comunicări și cu prezența fizică la Manifestările comemorative de la Mereni, raionul Anenii-Noi, între 3 și 6 iulie. Tot atunci se va desfășura Festivalul de Film și Memorie (programul a fost deja transmis membrilor AIRM „A. Moșanu”).

8. Membrii Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” au discutat și programul de acțiuni, prilejuit de venirea la Chișinău a membrilor Asociației „Metafora Constanța” în frunte cu dna Garofița Jianu. Vor urma concretizări.

9. Diverse. Am abordat un șir de probleme actuale, legate de activitatea AIRM „A. Moșanu”, între altele – redactarea unui Memoriu privind inaugurarea unui monument profesorului Alexandru Moșanu, primul președinte al Parlamentului Republicii Moldova, memoriu adresat președintelui Parlamentului dlui Igor Grosu.

anatol_petrencu@yahoo.com

11-13 iunie 2026

la Adunarea Generală a AIRM                                                                           la Agenția Servicii Publice

din 23 ianuarie 2022                                                                                        Republica Moldova

Nr.___________________

S T A T U T U L

Asociației  Obștești „Asociația Istoricilor din Republica Moldova

„Alexandru Moșanu”

(în redacție nouă)[1]

Chișinău, 2022

1. 1.      DISPOZIŢII GENERALE

1.1              Asociația Obștească Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, în continuare – „Asociația”, este o organizație necomercială constituită benevol de fondatori în vederea realizării scopurilor necomerciale pentru care a fost constituită.

1.2              Denumirea completă: Asociația Obștească – Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”

1.3              Asociația este creată și își desfășoară activitatea în conformitate cu Constituția Republicii Moldova, Legea nr. 86 din 11 iunie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale, Codul Civil al Republicii Moldova și prezentul Statut.

1.4              Asociația se constituie în forma juridică de organizare: „asociație obștească”.

1.5              Asociația dobândește personalitate juridică din momentul înregistrării de stat la Agenția Servicii Publice, dispune de toate drepturile și obligațiile care sunt atribuite de lege unor astfel de categorii de persoane juridice.

1.6              Durata de activitate a Asociației este nelimitată.

1.7              Asociația are scop nelucrativ.

1.8              Asociația poate activa în beneficiul public, al membrilor săi și/sau al altor persoane.

1.9              În asociație, calitatea de membru se consemnează.

1.10          Asociația dispune de patrimoniu distinct și poate avea în proprietate orice bunuri, cu excepția celor interzise de lege. Bunurile transmise asociației de către fondatori (membri, sponsori, simpatizanți) sunt proprietatea ei, care este folosită exclusiv în vederea realizării scopurilor statutare. Profitul asociației obștești nu se distribuie între membri sau alte persoane.

1.11          Membrii nu-și păstrează drepturile asupra bunurilor transmise asociației în proprietate, nici asupra cotizațiilor de membru. Ei nu răspund pentru obligațiile asociației, iar aceasta nu răspunde pentru obligațiile membrilor săi.

2. PRINCIPIILE   DE ACTIVITATE ALE ASOCIAŢIEI

2.1              Asociația se constituie benevol. Nimeni nu poate fi constrâns să fondeze asociația, să devină membru al acesteia sau să fie sancționat pentru că a fondat, pentru că este sau nu este membru al unei organizații necomerciale.

2.2              Asociația este liberă să își stabilească structura internă, scopurile și activitățile proprii, în condițiile legii.

2.3              Asociația este liberă să solicite, să primească și să folosească mijloace financiare și materiale, din țară sau de peste hotare, în vederea realizării scopurilor statutare.

2.4              Statul respectă, protejează și asigură libertatea de asociere. Statul poate interveni în activitatea asociației doar dacă aceasta constituie o măsură necesară într-o societate democratică pentru a asigura securitatea națională, siguranța publică, apărarea ordinii sau prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății, a moralei, a drepturilor și libertăților altora.

2.5              Autoritățile publice tratează în mod egal și nu discriminează asociațiile obștești.

2.6              Asociația promovează în activitatea sa valorile și interesele naționale, civice, ale democrației și statului de drept, parteneriatul, competiția deschisă și respectă normele etice ale sectorului necomercial.

2.7              Asociația poate să își exprime opinia cu referire la programele partidelor politice și ale organizațiilor social-politice, precum și la concurenții electorali și programele acestora.

2.8              Asociația nu poate susține material, nici nu poate presta gratuit servicii partidelor politice și organizațiilor social-politice.

2.9              Asociația va evita pe parcursul activității sale apariția conflictului de interese.

2.10          Activitatea Asociației are un caracter transparent. Asociația face public raportul anual de activitate, care conține informații referitoare la activitățile desfășurate, valoarea mijloacelor financiare și a materialelor obținute și folosite, precum și alte informații relevante. 

2.11          Asociația nu poate fi obligată să accepte noi membri, decât în condițiile prevăzute de statut. 

3.     SCOPURILE ŞI METODELE DE REALIZARE

3.1.            Scopurile Asociației constau în contribuirea la:

a)         Studierea profundă a trecutului poporului român, istoriei țării și celei universale, moștenirii istoriografiei naționale prin prisma obiectivă a adevărului istoric;

b)         Lupta împotriva dictatului ideologic, monopolismului în studierea și tratarea problemelor importante ale istoriei, falsificării intenționate și politizării istoriei, stimulând discuțiile libere, pluralismul de idei și opinii;

c)         Punerea în valoare a tuturor personalităților de seamă din istoria neamului;

d)         Studierea istoriei localităților din R. Moldova și alte regiuni istorice populate de români, contribuirea la restabilirea denumirilor corecte ale localităților, străzilor etc.

e)         Acordarea ajutorului organelor de resort în evidențierea și ocrotirea monumentelor de cultură și istorie națională: mănăstiri, biserici, cetăți, peșteri, valuri, gorgane, lespezi funerare, cimitire militare și civile, monumente de arhitectură, picturi murale etc.

f)         Colectarea, sistematizarea și difuzarea materialelor documentare provenite de la martorii oculari ai evenimentelor din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Foametei, deportărilor și colectivizării, Războiului URSS din Afganistan, Războiului agresiv al Federației Ruse împotriva R. Moldova, etc.; înveșnicirea memoriei victimelor totalitarismului comunist din localitățile R. Moldova;

g)         Elucidarea aspectelor economice, politice și culturale din istoria R. Moldova în perioada regimului comunist de ocupație;

h)         Susținerea grupurilor etnice din republică în scrierea istoriei lor adevărate, studierea mai profundă a limbilor lor naționale, precum și a limbii oficiale a R. Moldova – Limbii Române;

k)         acordarea ajutorului la inaugurarea muzeelor naționale rurale și orășenești;

l)          elaborarea și editarea manualelor de istorie, altor materiale didactice pentru instituțiile de învățământ din R. Moldova;

j)         Întărirea legăturilor de colaborare între istoricii din R. Moldova și cei din România, din alte țări;

m)        educarea cetățenilor R. Moldova, mai ales a tinerii generații, în spiritul dragostei față de Neam și Țară, formarea conștiinței naționale.

3.2.            În vederea realizării scopurilor statutare, Asociația are toate drepturile garantate de legislația Republicii Moldova, inclusiv:

a)      să realizeze și să promoveze inițiative cu caracter civic, economic, cultural, educativ, precum și alte inițiative neinterzise de lege;

b)     să organizeze simpozioane științifice, sesiuni, conferințe, cursuri de vară și tabere de studiu, ședințe solemne de omagiere, alte acțiuni cu caracter științifico-didactice și social-culturale;

c)      să contribuie la lărgirea cercului persoanelor care studiază și se interesează de trecutul istoric al românilor, de istoria R. Moldova și României; de istoria altor popoare și state;

d)     să adune, să procure, să studieze și să păstreze informații, relicve, comori, obiecte și documente de valoare din trecutul și prezentul românilor, despre viața oamenilor de vază ai Neamului;

e)      să susțină accesul liber al membrilor AIRM „Alexandru Moșanu” la Arhivele de Stat și departamentale din republică și de peste frontierele ei;

f)       să mobilizeze opinia publică în vederea realizării sarcinilor statutare prin intermediul mijloacelor de informare în masă, prin demonstrarea filmelor documentare, publică documente, buletine, cărți și materiale tematice, întreprinde alte acțiuni ce nu contravin legilor R. Moldova;

g)      să pregătească pentru publicare și editare materiale informative și tematice vizând problemele organizării și activității Asociatei.

h)     să difuzeze liber informații prin orice forme neinterzise de lege;

i)       să solicite și să primească mijloace financiare și materiale, din țară sau de peste hotare, inclusiv fonduri publice;

j)       să finanțeze programe, în țară și în străinătate, prin acordarea de granturi, burse, ajutoare materiale și financiare;

k)     să reprezinte și să apere interesele legitime ale membrilor săi și, în condițiile legii, ale altor persoane în fața autorităților publice în vederea realizării scopurilor statutare;

l)       să beneficieze de mecanismul de desemnare procentuală;

m)   să creeze întreprinderi și alte organizații cu drept de persoană juridică;

n)     să se bucure de alte drepturi acordate de legislația în vigoare.

3.3. Asociația este obligată să respecte legislația Republicii Moldova, inclusiv:

a)        să își ajusteze statutul în cazul modificării legislației;

b)       să țină evidența membrilor săi;

c)        să prezinte, în termen de cel mult 3 luni, organului înregistrării de stat documentele care confirmă modificarea statutului, schimbarea adresei electronice, schimbarea sediului, a componenței organelor de conducere și de control.

3.4. În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (2) al Legii nr. 86 din 11 iunie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale, în vederea realizării scopurilor sale statutare, asociația poate desfășura orice gen de activitate neinterzisă de lege. Asociația este în drept să desfășoare activitate economică, inclusiv de antreprenorial social. Activitatea economică poate fi exercitată fie nemijlocit de către Asociație, fie prin constituirea persoanelor juridice cu scop lucrativ. Activitatea Asociației care, conform legii, este supusă licențierii poate fi practicată doar după obținerea licenței.

1. 4.      ORGANELE DE CONDUCERE ŞI DE CONTROL

4.1.      În structura organizatorică a Asociației intră următoarele organe:

a)      Adunarea Generală;

b)     Comitetul de conducere;

c)      Președintele (Administratorul);

d)     Cenzorul.

4.2. Asociația poate avea și alte organe care contribuie la activitatea organizației, ale căror atribuții sunt prevăzute de statut.

4.3. Organul suprem de conducere al Asociației este Adunarea Generală a membrilor sau a delegaților acestora, care se convoacă periodic în ședințe ordinare, precum și în ședințe extraordinare.

4.4.      Adunarea Generală are următoarele competențe:

a)      aprobă și modifică statutul Asociației;

b)     decide crearea sucursalelor Asociației;

c)      admite și exclude membri;

d)     alege și revocă administratorul, membrii consiliului, organului de control;

e)      aprobă tranzacțiile de proporții ale Asociației;

f)       anulează hotărârile administratorului și pe cele ale consiliului fără a aduce atingere drepturilor terților de bună-credință;

g)      schimbă sediul Asociației;

h)     stabilește mărimea cotizației de membru;

i)       adoptă decizia privind procurarea, distribuirea și înstrăinarea patrimoniului Asociației;

j)       decide asupra reorganizării sau lichidării benevole a Asociației, a sucursalei acesteia, în modul stabilit de statut și cu respectarea legislației;

k)     decide asupra altor chestiuni date în competența sa prin lege sau statut.

4.5.      Mandatul tuturor organelor alese de Adunarea Generală este de 2 ani.

4.6.  Ședințele ordinare ale Adunării Generale se convoacă atunci când o cer interesele Asociației, dar nu mai rar de o dată în an. Convocarea Adunării Generale se face de către Președinte, 1/3 din Consiliu, care va înștiința toți membrii Asociației cu cel puțin 30 zile înainte de data desfășurării Adunării Generale. Anunțul privind convocarea ședinței trebuie să conțină, ordinea de zi, locul, data și ora ședinței. Despre convocarea organului suprem se va comunica fiecărui membru în parte sau prin alte metode de informare.

4.7.  Convocarea Adunării Generale extraordinare se face de către Președinte sau 2/3 din Consiliu, ori de către 1/3 din numărul membrilor Adunării Generale.

4.8.            Adunarea Generală extraordinară se convoacă în termen de 7 zile de la data prezentării deciziei cu privire la convocarea ședinței extraordinare adoptată de către subiecții nominalizați în punctul 4.7.

4.9.   Adunarea Generală este deliberativă numai în cazul dacă la ea participă mai mult de jumătate din membrii săi. Fiecare membru deține un singur vot. Deciziile se adoptă prin votul majorității simple a celor prezenți. Ședința Adunării Generale la care se decide reorganizarea sau lichidarea benevolă a Asociației este deliberativă dacă la ea participă cel puțin 2/3 din membri. Hotărârea cu privire la reorganizarea sau lichidarea benevolă a Asociației se ia cu cel puțin 2/3 din voturi din numărul membrilor prezenți la Adunarea Generală.

4.10.        Dacă Adunarea generală nu este considerată deliberativă, în termen de cel mult o lună, organul abilitat convoacă repetat ședința Adunării generale cu aceiași ordine de zi. Ședința convocată repetat va fi deliberativă cu participarea celor prezenți.

4.11.        Adunarea Generală poate adopta hotărâri doar privind chestiunile incluse în ordinea de zi. Referitor la chestiunile care nu au fost incluse în ordinea de zi, Adunarea Generală poate adopta hotărâri numai în cazul când participă sau sunt reprezentați toți membrii Asociației.

4.12.        Lucrările și deciziile Adunării Generale se consemnează într-un proces-verbal.

4.13.        Membrul Adunării Generale are acces la toate documentele Asociației și este în drept să verifice documentele contabile, evidența patrimoniului și tranzacțiile Asociației.

4.14.        Consiliul Asociației, se subordonează Adunării Generale.

4.15.        Pot face parte din Consiliul Asociației doar persoanele fizice desemnate în condițiile prezentului statut.

4.16.        Consiliul Asociației are următoarea competență:

a)      elaborează strategia dezvoltării și trasează direcțiile principale ale activității Asociației, prezentându-le pentru aprobare Adunării Generale;

b)     asigură îndeplinirea deciziilor Adunării Generale și prezintă rapoarte Adunării Generale privind activitatea Asociației;

c)      supraveghează activitatea Asociației;

d)     aprobă regulamentele de uz intern ale Asociației;

e)      aprobă statele de personal, propunerile pentru angajarea și concedierea personalului, modul de remunerare a muncii și a salariilor pentru salariații Asociației;

f)       asigură respectarea de către Asociație a normelor eticii prevăzute în sectorul necomercial;

g)      decide asupra tuturor chestiunilor care nu constituie competență exclusivă a altor organe ale Asociației.

4.17.        Consiliul Asociației este ales de către Adunarea Generală pe un mandat de 2 ani. Ședințele Consiliului Asociației se convoacă la necesitate, dar nu mai rar de o dată în trimestru și sunt deliberative, dacă sunt prezenți 2/3 din membri. Deciziile se adoptă cu majoritatea simplă de voturi. La cererea unui membru al Consiliului Asociației, Consiliului este obligat să convoace în termen de 10 zile ședința extraordinară a acestuia. În cazul în care președintele AIRM „Alexandru Moșanu”, tot el – președinte al Consiliului refuză sau nu convoacă ședința extraordinară a Consiliului Asociației în termenul prevăzut de statut, membrul Consiliului care a solicitat convocarea ședinței extraordinare este în drept să convoace ședința extraordinară fără acordul Președintele Consiliului.

4.18.        Președintele Asociației convoacă și prezidează ședințele Consiliului.

4.19.        Calitatea de membru al Consiliului Asociației încetează în următoarele condiții:

a)      în caz de deces,

b)     în caz de demisie;

c)      în caz de excludere prin decizia Adunării Generale.

4.20.        În cazul situațiilor prevăzute la punctul 4.19, când locul din Consiliul Asociației rămâne vacant, organul abilitat urmează, în termenul cel mai scurt posibil, să desemneze un alt membru.

4.21.        Consiliul Asociației alege secretarul care:

a)      tine lucrările de secretariat;

b)     înregistrează cererile și demersurile prezentate Asociației;

c)      întocmește procesele-verbale ale Adunărilor Generale și ale ședințelor Consiliului Asociației;

d)     duce corespondența cu autoritățile publice, cu alte organizații și instituții.

4.22.        Asociația este administrată de către Președinte, care este persoana fizică desemnată de către Adunarea Generală pe un mandat de 2 ani.

4.23.        Președintele are următoarele atribuții:

a)        gestionează activitatea Asociației;

b)        reprezintă Asociația în raport cu autoritățile publice și terții;

c)         execută hotărârile organelor de conducere și de control ale Asociației;

d)        administrează operativ mijloacele Asociației, încheie tranzacții și semnează contracte, eliberează procure, deschide conturi bancare, semnează alte documente financiare;

e)         semnează statutul, în redacție nouă, sau actul adițional cu privire la modificarea operată în actul de constituire, adoptate de Adunarea Generală, în cazul în care nu este desemnată o altă persoană de către Adunarea Generală;

f)         întocmește anual raportul cu privire la activitatea Asociației și îl transmite organelor de conducere (Adunării generale) pentru aprobare;

g)        asigură publicarea raportului anual cu privire la activitatea Asociației;

h)        reprezintă Asociația pe plan extern, fiind împuternicit să semneze oricare acorduri de cooperare, colaborare, să se expună asupra politicilor și strategiilor Asociației;

i)          reprezintă în instanțele de judecată și alte autorități publice locale și centrale interesele și drepturile Asociației fără procură, având dreptul de delegare a anumitor sarcini și îndatoriri;

j)         exercită alte atribuții prevăzute de lege.

4.24.        Președinte nu poate fi:

a)        persoana căreia, prin lege sau hotărâre judecătorească, îi este interzisă deținerea funcției de administrator sau a unei alte funcții care acordă dreptul de dispoziție asupra bunurilor materiale;

b)        persoana fizică adultă ocrotită prin tutelă, în măsura în care, prin hotărâre judecătorească, i-a fost limitat dreptul de dispoziție sau nu i-a fost permisă încheierea de sine stătător ori cu asistența tutorelui a actelor juridice de administrare a patrimoniului, cu excepția actelor juridice prevăzute de Codul civil;

c)         persoana cu antecedente penale nestinse pentru infracțiuni contra patrimoniului, infracțiuni economice, infracțiuni săvârșite de persoane cu funcție de răspundere sau de persoana care gestionează organizații, comise cu intenție.

4.25.        Președintele poate constitui în caz de necesitate grupuri de experți pentru a studia anumite probleme importante legate de activitatea Asociației, pentru discutarea anumitor programe guvernamentale în domeniul de activitate al Asociației, pentru atenționarea opiniei publice asupra unor probleme majore ale societății.

4.26.        Administratorul AIRM este ales de Adunarea Generală a AISRM pe un termen de doi ani. În obligațiunile Administratorului intră activități de ordin financiar și organizatoric.

4.27.        Pentru exercitarea controlului asupra gestiunii Asociației și a activității președintelui și administratorului, Adunarea Generală poate desemna unul sau mai mulți cenzori sau poate decide ca activitatea acesteia să fie auditată anual de către un auditor extern. Cenzorul este desemnat/ă de Adunarea Generală pe un mandat de 2 ani.

4.28.        Nu pot fi cenzori:

a)      Președintele  și membrii Consiliului Asociației;

b)     soțul, afinii și rudele administratorului/membrilor consiliului până la gradul al IV-lea inclusiv;

c)      persoana cu antecedente penale nestinse pentru infracțiuni contra patrimoniului, infracțiuni economice, infracțiuni săvârșite de persoane cu funcție de răspundere sau de persoane care gestionează organizații comerciale, comise cu intenție.

4.29.        Președintele Asociației este obligat să pună la dispoziția cenzorului toate documentele necesare pentru efectuarea controlului.

4.30.        Cenzorul întocmește anual un raport cu privire la activitatea financiară a organizației și îl transmite Adunării Generale.

4.31.        Cenzorul sesizează Adunarea Generală sau un alt organ prevăzut de statut dacă a constatat fapte care contravin legii sau statutului Asociației și care au cauzat sau pot cauza prejudicii considerabile acesteia.

4.32.        Adunarea Generală poate alege Președinți de Onoare, care nu sunt limitați în termen.

4.33.        Președintele de Onoare are dreptul la acces la toate activitățile Asociației, sediul acesteia, dreptul de a avea acces la birou, precum și alte facilități pe care le are Președintele cu excepția competențelor transmise exclusiv acestuia.

1. 5.      MEMBRII ASOCIAŢIEI. DREPTURILE SI OBLIGAŢIILE LOR

5.1.            Calitatea de membru al unei asociații obștești se transmite unui singur succesor.

5.2.            Membrii asociației obștești participă la activitatea asociației pe principii de egalitate și în conformitate cu bunele principii ale democrației.

5.3.            Asociația nu răspunde pentru obligațiile membrilor săi, iar membrii nu răspund pentru obligațiile Asociației.

5.4.            Candidatura viitorului membru al Asociației, precum și retragerea din rândurile ei este discutată la ședința Consiliului de Administrare care va lua decizia prin consens de a admite sau exclude membru și îl va propune Adunării Generale pentru aprobare. Decizia de acceptare sau de retragere a membrului va fi adusă ulterior la cunoștința acestuia.

5.5. Fiecare membru al Asociației achită anual cotizația de membru, în mărimea stabilită de către Adunarea Generală.

5.6. Pentru a nu crea blocaje instituționale se va institui metoda de delegare a membrilor la luarea deciziilor. Astfel în situația în care numărul de membri va depăși cifra de 50 de membri dar va fi mai mică de 200 membri subscriși, va fi considerată deliberativă Adunarea în situația în care la ședință va participa un număr de minim 50 membri. În cazul în care numărul de membri subscriși va depăși cifra de 200 se va considera deliberativă ședința cu 50 membri plus câte 5 membri pentru fiecare 100 membri subscriși (astfel pentru 300 membri numărul de 55 membri delegați; pentru 400 membri numărul de 60 membri delegați; pentru 500 membri numărul de 65 membri delegați; pentru 600 membri numărul de 70 membri delegați; pentru 700 membri numărul de 75 membri delegați; pentru 800 membri numărul de 80 membri delegați; pentru 900 membri numărul de 85 membri delegați; pentru 1000 membri numărul de 90 membri delegați; pentru 1100 membri numărul de 95 membri delegați; pentru 1200 membri numărul de 100 membri delegați; etc.).

5.7. Pot fi membri delegați oricare membru prin auto-delegare (fiecare membru poate să se auto-delegheze prin depunerea unei cereri în acest sens și astfel obține drept de vot). Pot fi delegate persoane pe sectoare, în acest sens persoane. În toate cazurile cererile de auto-delegare poate fi depusă de către oricare membru, care are dreptul absolut să participe la ședințele Adunării Generale, iar cuantumul minim stabilit are menirea exclusivă să depășească oricare blocaje instituționale.

5.8.      Membrii Asociației au următoarele drepturi și obligații:

a)      dreptul de a participa la activitatea Asociației, de a alege și de a fi ales în orice funcție eligibilă a Asociației, de a participa la toate proiectele Asociației, să publice lucrări și alte materiale în organul de presă al Asociației, de a se retrage din organizație, prezentând sau nu motivele respective;

b)     membrii Asociației sunt obligați să respecte prevederile prezentului Statut, hotărârile Adunării Generale, Consiliului Asociației, Administratorului, să participe activ la realizarea scopurilor statutare, să achite cotizația de membru la timp.

5.9. Membrul care nu participă la activitatea Asociației, rupând din proprie inițiativă legătura cu Asociația, precum și acei membri care încalcă prevederile prezentului Statut, nu achită cotizația de membru în termenul stabilit de organizație prin regulamentele sale interne, pot fi excluși din rândul membrilor Asociației prin decizia Consiliului Administrativ.

5.10.        În situația neachitării cotizației de membru calitatea de membru poate fi restabilită prin depunerea unei noi cereri și achitarea cotizației.

1. 6.      PATRIMONIUL SI SURSELE DE FINANŢARE

6.1.      Asociația poate avea în proprietate orice bunuri, cu excepția celor interzise de lege.

6.2.            Proprietatea Asociației este folosită exclusiv în vederea realizării scopurilor statutare.

6.3.            Proprietatea Asociației se formează din orice surse neinterzise de lege, inclusiv din:

a)        cotizații de membru, stabilite prin hotărârea Adunării Generale;

b)        donații, granturi și moștenire;

c)         venituri din activitatea economică;

d)        fonduri publice, inclusiv mijloace financiare obținute în urma desemnării procentuale.

6.4.            Profitul Asociației nu se distribuie între membri sau alte persoane.

6.5.            Asociația poate avea în proprietate clădiri, construcții, utilaj, mijloace de transport, precum și alt patrimoniu necesar activității de realizare a scopurilor stabilite de prezentul Statut.

6.6.      Donațiile către Asociație pot fi în formă de bunuri mobile și imobile, drepturi de autor, acțiuni, etc.

6.7. Patrimoniul transmis Asociației de către membrii săi în calitate de cotizații și donații nu poate fi revocat și constituie proprietatea Asociației.

1. 7.      TRANSPARENŢA ACTIVITĂŢII  ASOCIAȚIEI

7.1. Activitatea Asociației are un caracter transparent. Asociația face public raportul anual de activitate în cel mult 6 luni de la sfârșitul anului pentru care este întocmit. Dacă Asociația nu publică raportul anual de activitate, aceasta va transmite, în termen de cel mult o lună, o copie a raportului oricărui solicitant. La solicitarea autorității publice competente, Asociația prezintă acesteia, în termen de cel mult o lună, raportul anual de activitate. Raportul anual de activitate conține informații referitoare la activitățile desfășurate, valoarea mijloacelor financiare și a materialelor obținute și folosite, precum și alte informații relevante.

1. 8.      ADOPTAREA, COMPLETAREA ȘI/SAU MODIFICAREA STATUTULUI

8.1. Asociația se constituie prin statut. Statutul Asociației se aprobă prin hotărârea de constituire, consemnată într-un proces-verbal.

8.2. Modificările și /sau completările operate în statutul Asociației se aprobă prin hotărârea Adunării Generale care este deliberativă dacă la ea participă cel puțin jumătate din membrii delegați indicați în punctul 5.6. Fiecare membru delegat deține un singur vot. Deciziile se adoptă prin votul majorității simple a celor prezenți.

8.3. Modificările și/sau completările operate în statut intră în vigoare pentru terți din momentul înregistrării acestora.

1. 9.      SUCURSALELE ASOCIAŢIEI

9.1. Decizia cu privire la crearea sucursalei se adoptă de către Adunarea Generală. Sucursalele realizează aceleași direcții de activitate ale Asociației.

9.2. Sucursala activează în baza regulamentului aprobat prin hotărârea Adunării Generale. Administratorul sucursalei este numit de către Adunarea Generală.

9.3. Administratorul sucursalei prezintă, pe bază permanentă, darea de seamă despre activitatea sucursalei, Adunării Generale a Asociației.

1. 10.  MODUL DE REORGANIZARE ŞI LICHIDARE
2. 11.   

11.1.        Asociația își încetează activitatea prin:

 a) lichidare benevolă;

 b) lichidare forțată;

 c) reorganizare prin fuziune, dezmembrare sau transformare.

11.2.        Asociația își încetează activitatea în baza deciziei Adunării Generale, adoptată în condițiile stabilite de prezentul statut.

11.3.        Reorganizarea Asociației se efectuează, în condițiile legii, prin fuziune (contopire, absorbție), dezmembrare (divizare, separare) sau transformare cu notificarea prealabilă a creditorilor. Reorganizarea produce efecte numai după înregistrarea de stat.

11.4.        Lichidarea benevolă poate avea loc în cazul în care nu pot fi realizate scopurile statutare din lipsa fondurilor sau în cazul atingerii obiectivelor statutare propuse.

11.5.        Asociația poate fi lichidată forțat, prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Justiției, dacă activitatea acesteia contravine intereselor securității naționale, siguranței publice, apărării ordinii sau prevenirii infracțiunilor, protecției sănătății, a moralei și a drepturilor și libertăților altora și această măsură este necesară într-o societate democratică, precum și dacă nu au fost respectate prevederile art. 11 alin. (6) din Legea nr. 86/2020. Neprezentarea raportului anual de activitate după solicitarea repetată a Ministerului Justiției constituie temei pentru inițierea procedurii de lichidare forțată dacă raportul de activitate nu a fost prezentat în termen de 6 luni de la cea de-a doua solicitare. Examinarea cererii de lichidare forțată ține de competența Judecătoriei Chișinău.

11.6.        Lichidarea benevolă a Asociației are ca efect deschiderea procedurii lichidării. La înregistrarea dizolvării Asociației, organul înregistrării de stat înscrie în Registrul de stat mențiunea „în lichidare”. Dizolvarea Asociației se efectuează de către Comisia de lichidare, numita de către organul, care a adoptat această decizie în conformitate cu prevederile prezentului statut, Legii nr. 86/2020 și Codului civil.

11.7.        Persoana împuternicită prin procesul-verbal al ședinței Adunării Generale va depune la organul înregistrării de stat o cerere cu privire la înregistrarea dizolvării Asociației şi consemnării în Registrul de stat a informației respective, și va comunica datele respective membrilor comisiei de lichidare.

11.8.        Comisia de lichidare dispune de drepturile și obligațiile care nu contravin scopului lichidării. Comisia de lichidare suspendă activitatea Asociației, încasează creanțele de la debitori, vinde activele, satisface cerințele creditorilor și repartizează activele care au rămas conform prevederilor legale și statutare.

11.9.        Comisia de lichidare întocmește bilanțul de lichidare, în care se indică valoarea și componenta activelor rămase, și îl prezintă spre aprobare organului care a decis lichidarea.

11.10.    Activele rămase după satisfacerea pretențiilor creditorilor nu pot fi distribuite între membrii Asociației și membrii organelor acesteia.

11.11.    Bunurile rămase în urma lichidării benevole a Asociației, după stingerea creanțelor, se transferă unei alte organizații necomerciale cu scopuri similare celei lichidate, menționată în statut sau stabilită de organul suprem de conducere. Bunurile Asociației lichidate forțat sunt transferate organizației necomerciale menționate în statut sau, în cazul în care statutul nu menționează organizația necomercială beneficiară, organizației necomerciale desemnate de instanța de judecată în urma unui anunț public.

11.12.    Comisia de lichidare răspunde pentru daunele cauzate creditorilor în cazul în care nu și-a îndeplinit obligațiunile ce îi revin, a distribuit activele Asociației înainte de a satisface pretențiile creditorilor sau cu încălcarea legii sau statutului Asociației.

11.13.    Comisia de lichidare poartă răspundere pentru daunele cauzate Asociației din culpa sa.

Administrator. Anatol PETRENCU

Ordinea de zi: 1) Pregătirea și realizare sarcinilor prilejuite de Ziua Istoricului (18 iunie); 2) Organizarea unei Mese rotunde cu tema „86 de ani de la cotropirea de către URSS a teritoriilor românești Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutului Herța, a câtorva insule de la Gurile Dunării” și 3) Diverse.

La primul punct al Ordinii de zi a fost ascultat și discutat mersul pregătirii membrilor Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” către Ziua Istoricului (locul desfășurării adunării solemne, scurt raport de activitate a AIRM „A. Moșanu”, nominalizarea laureaților Premiilor oferite de AIRM „A. Moșanu”, alte aspecte ale evenimentului).

Prin consens, a fost acceptată decizia: a lua act de informațiile prezentate, în următoarele zile a rezolva unele probleme apărute în cadrul dezbaterilor și a convoca o altă ședință a Comitetului de Conducere al AIRM „A. Moșanu” peste 7-10 zile.

La cel de-al doilea punct al ordinii de zi a ședinței Comitetului de Conducere al AIRM „A. Moșanu” – Organizarea unei Mese rotunde cu tema „86 de ani de la cotropirea de către URSS a teritoriilor românești Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutului Herța, a câtorva insule de la Gurile Dunării”, – a fost luată decizia de a organiza o Masă rotundă pe tema anunțată, vineri, 26 iunie 2026, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (alte detalii vor fi anunțate mai târziu).

Invităm istoricii să participe cu comunicări și la dezbateri privind acest eveniment tragic al istoriei românilor.

La Diverse au fost abordate o serie de chestiuni legate de atitudinea față de obiectele socio-umane (inclusiv – istoria) în unele instituții de învățământ din R. Moldova, de ridicare unui monument în memoria Profesorului Alexandru Moșanu (în incinta sau în fața clădirii Parlamentului R. Moldova), de întărirea colaborării cu istoricii români de pe ambele maluri ale Prutului.

 Anatol Petrencu, președintele AIRM „A. Moșanu”,

4 iunie 2026

Ce întreprindem noi pentru ca să nu fim ocupați de ruși din nou? Noi, cetățenii simpli? Este clar – să căutăm soluții de apărare. Cred, cititorii noștri știu: Republica Moldova nu „a căzut din cer”, nu este un „dar de la Dumnezeu”. Autorii Apelului de mai jos au condamnat Pactul Molotov-Ribbentrop. Au făcut corect. Însă din cei doi criminali ai timpului, anume URSS a realizat FAPTA cotropirii teritoriale, fără implicarea nemijlocită a Germaniei naziste. Anume fapta cotropirii trebuie acuzată ca cea mai gravă crimă comisă de ruși față de poporul român. Anume după această crimă, pe teritoriul Basarabiei, pământ și oameni ai României, cotropite de URSS la 28 iunie 1940, a fost creată numita RSSM, fără ca oamenii locului să fie întrebați vor ei sau nu vor să intre în „raiul” comunist sovietic. Anume după crima comisă la 28 iunie 1940 ni s-a luat nordul și sudul Basarabiei în schimbul a 6 raioane ale Ucrainei (atunci sovietice). Anume după această crimă au urmat cele trei valuri de deportări, foametea organizată, rusificarea, deznaționalizarea și alte nenorociri.

Dacă aceste lucruri sunt clare, atunci este firesc ca noi, cei din RM, să cerem întoarcerea noastră în sânul Patriei-mamă, România. Suntem același popor, am avut o istorie comună, limba, tradițiile, obiceiurile ne sunt comune. Este firesc să ne regăsim în granițele aceluiași stat.

La 26 aprilie 2026, la Cetatea Sorocii, a avut loc o Adunare Națională ce a avut la slogan „Uniți sub Tricolor”, la care, în urma dezbaterilor, a fost aprobat un Apel, pe care îl publicăm mai jos.

APEL

                                          către Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova

 Adunarea Națională a cetățenilor reuniți sub semnul identității, istoriei și aspirației comune românești, întrunită la 26 aprilie 2026, la Cetatea Soroca, în cadrul Forumului Național „Uniți sub Tricolor”, având în vedere:

      Actul Unirii Basarabiei cu România din 27 martie / 9 aprilie 1918, votat de Sfatul Țării, ca expresie legitimă a voinței democratice a populației dintre Prut și Nistru, prin care Basarabia a revenit în mod firesc și legitim în cadrul statului național român;

      voința de unitate exprimată democratic la nivel local, reflectată în mod exemplar prin hotărârea Adunării Generale a Zemstvei din districtul Soroca din 13 martie 1918, adoptată în unanimitate, prin care s-a susținut unirea Basarabiei cu România;

      faptul că această unitate a fost întreruptă prin ocupația sovietică și prin consecințele pactului criminal sovieto-nazist Molotov–Ribbentrop, care a generat dezmembrarea teritorială și tragedii istorice profunde pentru populația dintre Prut și Nistru;

      Declarația de Independență a Republicii Moldova, care condamnă explicit actele de ocupație și deznaționalizare, reafirmă adevărul istoric, identitatea românească, continuitatea lingvistică și culturală și dreptul legitim la autodeterminare;

      Declarația de Suveranitate a Republicii Moldova, ca act fundamental de reafirmare a dreptului cetățenilor la libertate politică, demnitate națională și alegere democratică a propriului destin;

      situația geopolitică gravă din regiune, profund afectată de agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei și necesitatea consolidării securității, stabilității și rezilienței în spațiul românesc și european;

      principiile consacrate în Actul Final de la Helsinki și în dreptul internațional, inclusiv dreptul inalienabil al popoarelor la autodeterminare și la reunificare pașnică prin exprimarea liberă și democratică a voinței populare;

      precedentele europene de reunificare pașnică validate de dreptul internațional și reflectate în istoria recentă, inclusiv reunificarea Germania;

      Declarația Parlamentului României din 27 martie 2018, adoptată cu ocazia Centenarului Marii Uniri, prin care este reafirmată disponibilitatea de a acționa în vederea reîntregirii naționale, în condițiile exprimării democratice a voinței cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului;

constatând că voința de apropiere, solidaritate și reunificare se manifestă constant, legitim și convergent în spațiul public, fiind susținută de cetățeni, reprezentanți politici, lideri de opinie, mediul academic și societatea civilă atât în Republica Moldova, cât și în România;

afirmând că populația dintre Prut și Nistru este parte vie și inseparabilă a națiunii române, iar reîntregirea reprezintă nu doar un proiect politic de viitor, ci și un act de dreptate istorică, de reparație morală și de restabilire a ordinii firești a unității naționale;

CEREM:

inițierea, în deplină conformitate cu prevederile constituționale, normele democratice și dreptul internațional, a unui proces coordonat parlamentar și instituțional de restabilire a unității naționale și statale românești, prin reîntregirea pașnică, legitimă și suverană a celor două state românești, România și Republica Moldova, într-un singur stat național unitar și indivizibil, în condițiile exprimării libere, democratice și suverane a voinței poporului român de pe ambele maluri ale Prutului.

Considerăm că acest proces de reîntregire națională reprezintă cea mai solidă garanție pentru consolidarea securității, stabilității democratice, prosperității economice și protejării identității istorice și culturale a spațiului românesc dintre Prut și Nistru.

Adoptat la Cetatea Soroca,   26 aprilie 2026

PS!   Îndemnăm ca toți cetățenii RM să susțină plenar Apelul de la Soroca.

Cerem Reîntregirea Națională nu pentru că dincolo de Prut salariile și pensiile sunt mai mari ca cele din RM, nu pentru că am avea facilitățile de care se bucură cetățenii europeni, că am putea călători liber în statele Uniunii Europene (ceea ce este adevărat). Nu! Vrem Unirea pentru că este în firea lucrurilor ca un popor să locuiască într-un stat național unitar. Și este firesc ca atunci când planează primejdia asupra unei părți a poporului să intervină națiunea întreagă, alături de alte popoare libere. În primul rând – alături de poporul ucrainean care, apărându-și libertatea, ne apără și pe noi.

anatol_petrencu@yahoo.com

Comitetul de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” exprimă sincere și profunde condoleanțe familiei îndurerate, rudelor, prietenilor, tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat pe regretatul profesor, noi numărându-ne printre aceștia.

Pe parcursul activității sale îndelungate, s-a afirmat ca o personalitate marcantă în mediul academic și universitar din Republica Moldova. După absolvirea Facultății de Istorie din cadrul Universității din Chișinău, o scurtă perioadă a activat în învățământul preuniversitar, construindu-și apoi o exemplară carieră științifică, didactică și profesională.  

Parcursul științific și profesional al regretatului coleg cuprinde activitatea de cercetător științific și șef de secție în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei; profesor la Universitatea Pedagogică de Stat  „Ion Creangă” din Chișinău; profesor, director al Secției Studii, șef al Catedrei Istoria Românilor și Popoarelor Vecine, precum și cea de director al Departamentului Evidență și Monitorizare Proces Educațional în cadrul Universității Libere Internaționale din Moldova; director al Serviciului de Stat de Arhivă a Republicii Moldova.

Mitru Ghițiu și-a dedicat întreaga viață cercetării și organizării științei istorice, organizării și dezvoltării învățământului superior, pregătirii cadrelor de specialiști în domeniul istoriei. Opera sa științifică cuprinde o monografie, o serie de studii și articole publicate în ediții de specialitate. S-a remarcat prin numeroase participări la manifestări științifice naționale și internaționale. Activitatea științifică și didactică a regretatului profesor s-a caracterizat prin rigoare, competență profesională și adevărată pasiune pentru cercetarea trecutului istoric. Prin activitățile desfășurate, a contribuit la formarea noilor generații de specialiști în domeniul cercetării istoriei, iar lucrările regretatului savant deschid noi perspective de abordare pentru tinerii cercetători.

A fost o fire onestă, o persoană integră și modestă, un om dedicat profesiei și familiei. Cei care l-am cunoscut și apreciat să păstrăm în inimile noastre amintirea luminoasă despre distinsul nostru coleg.

Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Comitetul de Conducere

al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”

A fost aprobată următoarea ordine de zi a ședinței:

1. Scurt raport al activității desfășurate de AIRM „A. Moșanu” în martie-aprilie 2026.

2. Activități de realizat în mai-iunie 2026.

3. Participarea membrilor AIRM „A. Moșanu” la Congresul Național al Istoricilor Români (septembrie 2026)

4. Diverse.

La începutul ședinței membrii Comitetului de Conducere au adus felicitări domnului Adrian Dolghi cu ocazia susținerii tezei de doctor habilitat în științe istorice (12 mai 2026; mai jos vedeți o prezentare a activității dlui Adrian Dolghi).

După care a fost realizată ordinea de zi a ședinței.

1.  A fost ascultat și aprobat un succint raport privind activitatea Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” în lunile martie-aprilie 2026. În curând, va fi făcută o prezentare amplă a activității Asociației.

2. Au fost discutate subiecte privind activitatea Asociației în următoarele două luni, mai și iunie.

Am decis:

1. Să organizăm lansarea Suporturilor informaționale pentru învățământul pre-universitar, elaborate cu participarea membrilor Asociației Istoricilor (4 titluri), pe data de 20 mai. Sunt invitați autorii Suporturilor, reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, lucrătorii Editurilor, profesorii de istorie, toți cei interesați. Vom reveni cu detalii.

3. Am discutat subiectul participării membrilor AIRM „A. Moșanu” la Congresul Național al Istoricilor Români. Mai mulți colegi s-au înscris deja la CNIR. Am discutat unele detalii.

4. Colegii noștri au informat despre activitățile ce se vor desfășura în timpul apropiat („Noaptea Muzeelor” de ex., și altele.

Prezentăm o scurtă informație despre activitatea științifică a domnului Adrian Dolghi, colegul nostru care a susținut teza de doctor habilitat în istorie.

Dr.  Adrian DOLGHI:

activitatea științifică și didactică

Dl dr. Adrian Dolghi este cercetător științific coordonator la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău (din aprilie 2024) și post-doctorand la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, în cadrul unui program de post-doctorat început în anul 2024. Traseul său profesional, construit pe parcursul a peste două decenii de activitate neîntreruptă în cercetare, învățământ superior și preuniversitar, precum și în management științific, îl recomandă ca pe un specialist de înaltă calificare în domeniile istoriei și antropologiei istorice din Republica Moldova.

Fundamentul intelectual al carierei sale a fost construit în cadrul Universității de Stat din Moldova, unde dl. Adrian Dolghi a parcurs, în perioada 1999–2005, studiile universitare la Facultatea de Istorie și Psihologie (atunci; acum Istorie și Filosofie). A. Dolghi a continuat cu un program de masterat în cadrul aceleiași instituții (2005–2006), pentru ca ulterior să urmeze în studiile de doctorat la aceiași facultate în anii (2006–2009), pe care le-a finalizat cu susținerea tezei de doctor în anul 2010 cu tema „Politica satului sovietic în domeniul învățământului istoric superior în anii 1944-1965 (în baza materialelor din RSSM)” sub conducerea distinsului profesor universitar Valeriu Cozma.

Concomitent cu activitatea didactică, Adrian Dolghi s-a afirmat și în cercetarea universitară: între 2005 și 2008 a activat ca cercetător științific în cadrul Departamentului Cercetare și Inovare al USM, iar în perioada 2006–2009 a ocupat funcția de lector la Catedra de Istorie Universală a aceleiași universități. O etapă definitorie a carierei sale o reprezintă activitatea la Institutul Patrimoniului Cultural, unde a evoluat de la poziția de cercetător științific coordonator (2015–2023) la cea de director adjunct pentru activitatea științifică (2016–2023) – funcție în care a demonstrat competențe manageriale și viziune strategică în coordonarea cercetării instituționale. Începând cu aprilie 2024, activează în calitate de cercetător științific coordonator la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, continuând să contribuie activ la cercetarea patrimoniului cultural național.

Cercetările lui Adrian Dolghi gravitează în jurul câtorva axe tematice bine conturate: istoria și cultura Basarabiei și a RSS Moldovenești, viața cotidiană și copilăria în R(A)SS Moldovenească, antropologia istorică a sovieticității și didactica istoriei. Aceste domenii se întrepătrund organic, conferind operei sale o coerență tematică și o profunzime analitică distinctă.

Contribuțiile sale cele mai semnificative la cunoașterea științifică sunt concentrate în jurul a patru monografii, care constituie, totodată, pilonii tezei de doctor habilitat.

Prima dintre acestea, „Istorie și politică în comunism (1917–1965): cazul R(A)SS Moldovenești” (Chișinău: Pontos, 2016), deschide seria cercetărilor dedicate istoriei politice și ideologice a spațiului moldovenesc în contextul expansiunii comunismului sovietic, oferind o analiză documentată a mecanismelor prin care puterea politică a modelat discursul istoric oficial.

O contribuție de referință în istoriografia națională o reprezintă monografia „Copilăria în Moldova Sovietică (1924–1961): O investigație istorico-antropologică a copilăriei de la periferia imperiului” (Chișinău: Arc, 2022). Lucrarea reconstituie cu acuratețe și sensibilitate o realitate puțin explorată până în acel moment: experiența copilăriei trăite sub regimul sovietic pe teritoriul actualei Republici Moldova. Autorul elucidează cu rigoare modul în care propaganda, școala, presa și literatura pentru copii, organizațiile de pionieri, sărbătorile și ritualurile comuniste au funcționat sincronizat ca un mecanism coerent de fabricare a identității sovietice, modelând generații întregi de cetățeni conform imperativelor ideologice ale regimului. Lucrarea se distinge prin abordarea interdisciplinară – la confluența dintre istoria socială, antropologia culturală și psihologia istorică – și prin valorificarea unui corpus de surse inedit și diversificat.

Volumul „Viața cotidiană în RSS Moldovenească (1944–1961). Studiu de istorie și antropologie vizuală” (Chișinău: Lexon-Prim, 2025) propune o abordare inovatoare, explorând universul cotidian al populației moldovenești din perspectiva fotografiei ca document istoric. Prin analiza fotografiilor de epocă provenite din arhive, muzee și colecții private, autorul reușește să reconstruiască imagini ale vieții de zi cu zi cu o autenticitate și o forță evocatoare pe care sursele scrise nu le pot oferi întotdeauna, inaugurând astfel o direcție nouă de cercetare în istoriografia moldovenească – cea a antropologiei vizuale aplicate istoriei contemporane.

Cea de-a patra monografie, „O istorie socială a vieții cotidiene în RSS Moldovenească (1944–1961)” (Chișinău: Blitz Poligraf, 2025), reprezintă o sinteză amplă și riguroasă a cercetărilor dedicate istoriei sociale a perioadei postbelice. Prin abordarea interdisciplinară, prin rigoarea științifică și prin valorificarea creatoare a unor surse diverse, lucrarea reușește să reconstruiască un tablou complex și nuanțat al vieții cotidiene sub regimul totalitar comunist. Relevanța acestei lucrări depășește cu mult sfera strict academică: ea oferă instrumentele necesare pentru o înțelegere profundă a trecutului recent, contribuind la consolidarea memoriei colective critice și responsabile într-un context marcat de provocările democratizării și ale afirmării identității naționale.

Un aspect important și distinct al activității de cercetare a lui Adrian Dolghi îl constituie efortul constant de valorificare a surselor de arhivă și de punere a lor la dispoziția comunității științifice. Culegerea de documente „Viața cotidiană în RSS Moldovenească (1944–1961). Studiu și documente” (Chișinău: CEP UPSC, 2024) reunește 193 de documente selectate din fondurile Agenției Naționale a Arhivelor – acte normative de partid și de stat, rapoarte și note informative, scrisori și plângeri ale cetățenilor, toate traduse din limba rusă în limba română – constituind un instrument de cercetare de neprețuit pentru istoricii interesați de această perioadă. Este editor al altor două culegeri de documente, fapt care subliniază preocuparea sa constantă pentru valorificarea patrimoniului documentar.

Prolificitatea sa intelectuală este reflectată și de cele aproximativ 70 de articole publicate în reviste și culegeri științifice naționale și internaționale, care completează și aprofundează temele monografice abordate. La acestea se adaugă coordonarea a patru culegeri de studii, precum și o contribuție semnificativă la literatura didactică: opt manuale școlare și numeroase lucrări metodice pentru învățământul preuniversitar din Republica Moldova, care demonstrează angajamentul său față de transmiterea cunoașterii istorice nu doar în mediul academic, ci și în educația generală a tinerei generații.

Pe parcursul carierei sale, Adrian Dolghi a participat la 14 proiecte de cercetare naționale și internaționale, ceea ce atestă integrarea sa în rețele largi de colaborare academică și capacitatea sa de a contribui la inițiative de cercetare competitive. Participarea la aproximativ 70 de manifestări științifice naționale și internaționale – dintre care la peste 40 de conferințe și simpozioane cu comunicări direct legate de tema tezei de doctor habilitat – reflectă vizibilitatea sa în comunitatea academică de profil și receptivitatea pozitivă de care se bucură cercetările sale în rândul specialiștilor.

Valoarea activității sale a fost recunoscută prin numeroase premii și distincții de prestigiu. Astfel, Adrian Dolghi este laureat al Premiului Municipal pentru Tineret în domeniul științei (2016), a primit Diploma Ministerului Educației al Republicii Moldova (2014 și 2020), Diploma Guvernului Republicii Moldova (2022), Medalia de Aur la Expoziția Europeană de Creativitate și Inventică – EUROINVENT (2022), Diploma Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova (2025) și Medalia de Aur la Salonul Internațional de Inventică și Antreprenoriat organizat de UPS „Ion Creangă” (iunie 2025). Aceste distincții, acordate de instituții cu autoritate națională și internațională, confirmă recunoașterea contribuțiilor sale științifice la cel mai înalt nivel.

Dl Adrian Dolghi este membru al Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor „Alexandru Moșanu” din Republica Moldova, în care activează cu mult succes, dovadă fiind realizarea obiectivelor Decadei de Rememorare și Recunoștință, organizată de Guvernul Republicii Moldova.

Este, de asemenea,  membru al Colegiului de redacție al Revistei de Etnologie și Culturologie.

Privit în ansamblul său, parcursul academic și profesional al post-doctorandului descrie traiectoria unui cercetător format temeinic, consecvent în investigarea unui domeniu de importanță majoră pentru înțelegerea istoriei naționale și cu o contribuție publicistică de amploare și calitate indubitabile. Cele patru monografii, culegerea de documente, articolele științifice, participările la conferințe naționale și internaționale, proiectele de cercetare și distincțiile obținute alcătuiesc împreună un dosar științific solid și convingător. Toate aceste realizări demonstrează că Adrian Dolghi îndeplinește cu prisosință criteriile academice și științifice care justifică pe deplin conferirea gradului științific de doctor habilitat, reprezentând o contribuție autentică și durabilă la cunoașterea istoriei sociale și culturale a Republicii Moldova.

Consultant științific, prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România