Cu acest frumos prilej, din numele colectivului Institutului de Istorie Socială „ProMemoria” şi din nume propriu, dorim să aducem sincere felicitări colaboratorilor Ambasadei Poloniei în Republica Moldova, domnului Ambasador Bogumił Luft, doamnei Ana Maria Luft cu ocazia sărbătorii. Vă dorim succese depline în activitatea Dvs., noi realizări, sănătate, numai bine.

*   *   *

Ieri, 2 mai, cu ocazia Sărbătorii Naţionale a Republicii Polone – Ziua Constituţiei de la 3 mai -, în Sala cu Orgă a avut loc un concert festiv de lieduri şi balade, interpretate de baritonul Artur Rożek, acompaniat de pianista Anastasia Levandovskaia.

Festivitatea a fost deschisă de dna Larisa Zubcu, directoarea Sălii de Orgă, care a salutat prezenţa, a vorbit despre artiştii, veniţi special din Polonia şi l-a invitat în scenă pe dl Ambasador al Poloniei în R. Moldova, ES dl Bogumił Luft. Dl Ambasador a amintit de esenţa sărbătorii, adăugând că 3 mai este nu doar Ziua Constituţiei, ci şi Ziua Diasporei Poloneze, felicitându-i pe originarii polonezi, aflaţi în R. Moldova.

A urmat concertul. Din programul repartizat spectatorilor am reţinut: baritonul Artur Rożek s-a născut în 1984, la Sulechow; şi-a început educaţia muzicală la vârsta de 7 ani. Iar de la 9 ani a fost înscris în Studioul Muzical „Wieniawski” din Sulechow, unde şi-a continuat cursurile la clasa de pian sub îndrumarea profesoarei Honorata Bodnar. După absolvirea Studioului, începe să studieze arta vocală cu Iwona Kowalkowska. După un an, tânărul bariton urmează cursurile de canto academic din cadrul Şcolii Naţionale de Muzică „Chopin” din Varşovia în clasa mult-apreciatului tenor şi profesor Jerzy Knetig. Apoi urmează anii de studenţie la facultatea de canto academic a Universităţii de Muzică „Chopin” din Varşovia.

Deşi este foarte tânăr, cântăreţul a realizat mari succese la diverse concursuri şi astfel şi-a îmbogăţit repertoriul liric. A fost bursier al Ministerului Culturii (2004, 2008), laureat al Premiului I la Audiţiile Naţionale între şcolile medii de specialitate, premiul III la Concursul Naţional de Canto „Platowna” din Wroclaw, precum şi premiul I la Concursul Naţional de muzică vocală poloneză din Varşovia. În 2007 Artur Rożek devine laureat al Premiului special al concursului internaţional „Moniuszko”, ediţia a VI din Varşovia şi laureat al Premiului special la Concursul internaţional „Ada Sari” din Nowy Sacz. În septembrie 2008 obţine Premiul II al Concursului naţional „Vocile de aur ale Mazoviei”.

Artur Rozek a realizat chipurile lui Antonio din „Nunta lui Figaro” de Mozart, precum şi chipul lui Blind din opereta „Liliacul” de J. Strauss. În primăvara anului 2008 a evoluat în opera „Răscoala studenţilor” pe scena Operei din Varşovia. Recent a realizat, tot pe scena aceluiaşi teatru, rolul lui Janusz din opera „Halka din Vilnius”. A participat şi în stagiunile Operei de Cameră din Varşovia, interpretând rolurile principale din operele „Il mondo della luna” de Haydn şi „L’ amante di tutte” de Galuppi.

În ceea ce priveşte Anastasia Levandovskaia citim, în aceiaşi sursă, că pianista este născută la Chişinău; a început studiul muzicii de la vârsta de cinci ani. În anul 2001 a absolvit cu menţiune Liceul Republican de Muzică „Serghei Rahmaninov” din Chişinău, clasa de pian a profesoarei T. Sviridova. Fiind elevă a fost bursiera mai multor fundaţii de prestigiu (Fundaţia „Nume noi” din Moscova, Fundaţia „Brânduşele speranţei”, patronată de regretata Antonina Lucinschi) şi laureata mai multor concursuri naţionale şi internaţionale. În 2001 a obţinut bursa Guvernului Poloniei şi din acest an se mută cu traiul în Polonia, unde absolveşte Academia de Muzică „Paderewski” din Poznan, clasa de pian a profesorului A. Tatarski. Şi-a perfecţionat măiestria artistică cu profesori de renume cum ar fi V. Merzhanova, V. Nossina, A. Orlovetski, K. Popow-Zydron, I. Rumiantseva, D. Selig şi R. Jansen. În 2008 a participat la concursul internaţional „Scriabin”, organizat de Conservatorul Rus din Paris. Actualmente este stabilită în Varşovia, unde activează ca maestru de concert în Ansamblul naţional al Şcolii de Muzică „J. Elsner”. A obţinut premii pentru cel mai bun acompaniament la Festivalul Naţional de flaut de la Sochaczew şi la Concursul de Muzică Contemporană de la Plock, ediţia a IX. În 2009-2011 a urmat un stagiu artistic în domeniul muzicii de cameră cu profesoara Katarzyna Jankowska de la Universitatea de Muzică „Chopin” din Varşovia. Din 2009 colaborează cu baritonul Artur Rozek, realizând în duet numeroase concerte prin Polonia. Au la activul său câteva participări la concursuri internaţionale de muzică de cameră din Amsterdam şi Rotterdam, precum şi la Concursul internaţional „J. Brahms”.

În cadrul concertului de aseară, numitul duet a interpretat cântece de compozitorii Stanisław Moniuszko, Fryderyl Chopin, Mieczysław Karłowicz, Franz Schubert, Robert Schumann, Hugo Wolf şi Richard Strauss.

Sala de Orgă a fost mai plină ca alte dăţi.

Felicitări şi mulţumiri organizatorilor.

În imagini: vorbeşte dl Ambasador Bogumił Luft; cei doi interpreţi.

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

preşedinte al INIS „ProMemoria”, vicepreşedinte PL.

3 mai 2012.

La microfon a fost invitat domnul Eugen Tomac, Secretar de stat pentru românii de pretutindeni, basarabean de origine (din partea Basarabiei, trecute la Ucraina). Domnia sa a vorbit elogios despre opera maestrului Dumitru Matcovschi, rolul acesteia în trezirea şi menţinerea conştiinţei naţionale a românilor basarabeni. După care a dat citire Decretului preşedintelui României, domnului Traian Băsescu, cu privire la decernarea Ordinului „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer poetului Dumitru Matcovschi. Dl Eugen Tomac i-a înmânat Ordinul, felicitându-l cu acest prilej deosebit.

În cuvântul de răspuns poetul Dumitru Matcovschi a subliniat, că rămâne aşa cum a fost şi cum îl cunoaşte lumea, a vorbit cu durere în suflet despre realitatea noastră basarabeană, a mulţumit preşedintelui României Traian Băsescu pentru înalta distincţie oferită.

După decernarea Ordinului, primul care a vorbit a fost dl Dorin Chirtoacă, Primarul general al Municipiului Chişinău, care a evidenţiat însemnătatea operei maestrului D. Matcovschi în educarea tinerei generaţii. A continuat dl Leonid Bujor, ex-ministrul Educaţiei, consilier al Prim-ministrului R. Moldova; domnia sa a dat o înaltă apreciere operei lui D. Matcovschi, inclusiv – a pieselor de teatru, care sunt puse în scenă nu doar în R. Moldova, ci şi în alte ţări.

Cu un salut şi cu felicitări, adresate domnului Dumitru Matcovschi, s-a adresat dl William Gabriel Brânză, deputat în Parlamentul României.

Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), academicianul Gheorghe Duca, a rostit cuvinte de laudă la adresa domnului Dumitru Matcovschi, membru titular al AŞM, şi a subliniat aportul poetului la determinarea denumirii limbii vorbite de locuitorii R. Moldova – limba română. Dl Duca a vorbit despre vise nerealizate ale lumii: 1) oamenii au dorit să obţină aur din plumb; n-au reuşit, în schimb acest efort al lor s-a soldat cu noi descoperiri, de care a beneficiat omenirea. 2) Un alt vis a fost obţinerea nemuririi; visul nu s-a realizat, în schimb au fost descoperite zeci de metode ce au prelungit viaţa omului. 3) Alt vis a fost visul însuşi, altfel spus – prognozele făcute; în rezultat au apărut tehnologii moderne. Dorinţa majorităţii populaţiei din RM de a se integra în Uniunea Europeană poate fi un vis, dar dorinţa de a-l realiza va materializa noi realităţi, de care nu bănuim în prezent, a conchis dl academician Gh. Duca.

Prezent la ceremonie, dl Mihai Ghimpu, Preşedintele Partidului Liberal, ex-preşedinte al Republicii Moldova, a fost invitat la microfon. Domnia sa s-a adresat poetului D. Matcovschi cu apelativul „bade” şi a explicat de ce face acest lucru. Dl M. Ghimpu a lăudat generaţia de aur a societăţii noastre, care a ştiut să apere şi să promoveze valorile naţionale în timpuri grele. Dl M. Ghimpu a mulţumit conducerea României pentru că a oferit această distincţie domnului Dumitru Matcovschi, spunând că aici, în RM, mult mai mulţi oameni merită distincţii de stat, şi – glumind, a încheiat: dacă domnia sa ar fi fost preşedinte al României cel puţin o lună, ar fi reparat acest handicap.

Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova (USM), poetul Arcadie Suceveanu, a vorbit elogios despre opera şi poziţia civică a maestrului Dumitru Matcovschi, a spus despre restructurarea din cadrul USM, a prezentat un volum de poezii, apărut recent de sub tipar, volum în care au fost introduse versuri, semnate de Dumitru Matcovschi.

Decernarea Ordinului „Meritul Cultural” a pus începutul Festivalului „Primăvara Europeană a Poeţilor, 2012” (ediţia a II-a).

În încheiere, Cristi Aldea-Teodorovici, acompaniat la chitară de Gheorghe Postoroncă, a interpretat două cântece pe versurile lui Dumitru Matcovschi: „Casa părintească” şi „Focul din vatră”.

La ceremonia înmânării Ordinului au fost prezenţi cunoscuţi scriitori, critici literari, ziarişti, deputaţi.

            Maestre Dumitru Matcovschi, încă o dată FELICITĂRI!

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

 preşedintele INIS „ProMemoria”, vicepreşedinte PL.

26 aprilie 2012.

Tudor Arnăut s-a născut la 31 ianuarie 1959, în localitatea Giurgiuleşti, raionul Cahul. A studiat la Colegiul Pedagogic din Cahul (1974-1978), apoi la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filozofie (1981-1986). Între anii 1991 şi 1994 a făcut studii doctorale la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie; tot acolo, în 1998, a susţinut teza de doctor în ştiinţe istorice; în acelaşi an devine conferenţiar universitar.

Tudor Arnăut a avut o bogată experienţă de muncă: a fost asistent, după care lector, lector superior la Catedra de Arheologie si Istorie Antică, USM, a fost director la Colegiul Pedagogic „Al. Mateevici” din Chişinău, iar din 1998 până la tragicul accident – conferenţiar universitar la Catedra de Arheologie şi Istorie Antică, USM.

Fiind un arheolog de vocaţie, Tudor Arnăut a studiat mai multe culturi arheologice, descoperite la Stolniceni (Hânceşti), Pojorăni (Ialoveni), Butuceni (Orhei), Sobari (Soroca), Trebujeni-Potarca (Orhei), Maşcăuţi (Criuleni), Saharna (Rezina), Cartal-Orlovka (Ucraina), Murighiol (jud. Tulcea, Romania), Giurgiuleşti (Cahul).

Studierea literaturii monografice şi speciale, cercetările de teren, analiza materialelor arheologice descoperite, i-au permis lui Tudor Arnăut, împreună cu colegii săi, să scoată la lumina tiparului monografia „Habitatul din mileniul I a. Chr. în regiunea Nistrului Mijlociu. Siturile din zona Saharna”, Chişinău, 2008, 408 p., precum şi importante articole ştiinţifice, publicate atât în R. Moldova, cât şi peste hotarele acesteia, în limba română şi şi limbi de circulaţie mondială (de exemplu: „Sistemul defensiv al cetăţii din epoca fierului – Saharna Mare”. În: Tyragetia, s.n. 1, vol. I [XVI], 2007, p. 27-62 (Rep. Moldova); „Stolniceni – a new aspect of the funerary ritual at the Getic populations”. In: Funerary Practices in Central and Eastern Europe (10 th c. BC -3 rd c. AD), Brăila-Braşov, p. 31-40; „Les sacrifices humain chez les Thraco-Getes de l’Est des Carpates”. In: Funerary Practices of the Bronze and Iron Ages in Central and South-Eastern Europe, Cluj-Napoca, p. 161-176; „Data About a Category of Bone Tools with the Function of Polishing and Shaping”. In: Thracia, XVII, Sofie 2007, p. 295-305 (Bulgaria) şi multe altele).

Tudor Arnăut a fost autorul mai multor proiecte de colaborare  cu instituţii de profil din R. Moldova şi de peste hotare. Am exemplifica prin: Proiectul de colaborare ştiinţifică ”Studenţi fără frontieră”, USM – Universitatea de Stat „B. P. Haşdeu” – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti; Colaborarea în cercetări ştiinţifice cu Academia Română, USM, Institutul de cercetări Eco-Muzeale din Tulcea, Romania etc.

Colegul de Facultate Tudor Arnăut a fost un Om de omenie, întotdeauna săritor la nevoie, un Om care-şi respecta cuvântul dat. A avut autoritate între colegii de Universitate, de Facultate, a fost stimat de toată lumea. Plin de energie, având atâtea proiecte de realizat…

Incredibil…

Dumnezeu să-l odihnească!

Tudor Arnăut va fi înmormântat la Giurgiuleşti, raionul Cahul. Din faţa Universităţii de Stat, autobusele cu cei care pot şi vor să-l conducă în ultimul drum, vor pleca mâine, joi, la ora 7:00. Înscrierea se face la decanatul Facultăţii de Istorie şi Filozofie.

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

preşedintele INIS „ProMemoria”, vicepreşedinte PL.

25 aprilie 2012.

Astăzi, 25 martie 2012, la iniţiativa Partidului Liberal, filiala Ungheni, în Piaţa Independenţei din oraşul Ungeni, a avut loc un miting consacrat împlinirii a 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-mamă România. După intonarea Imnului de stat al R. Moldova, mitingul a fost deschis de dl Anatol Arhire, preşedintele Filialei Ungheni a PL, care a oferit cuvântul dlui Ion Negrei, vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova. Colegul Ion Negrei a făcut o trecere în revistă a principalelor momente, legate de Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, a evidenţiat însemnătatea istorică a Actului Unirii din 1918 pentru România întregită. La microfon a fost invitat dl Vasile Jugal, directorul Muzeului de Istorie şi Etnografie din Ungheni. Domnia sa s-a referit atât la unele aspecte istorice, cât şi la câteva realităţi actuale din oraşul natal (în special – a fost vorba de unele denumiri de unităţi comerciale şi de prestare servicii, având denumiri străine).

Subsemnatul, am vorbit despre urmările pozitive ale Reîntregirii Neamului Românesc într-un stat unitar: am amintit, că Basarabia a fost prima provincie istorică înstrăinată, care s-a unit cu ţara. Basarabenii s-au încadrat în viaţa economică, politică, socială a României interbelice, stat economic mediu dezvoltat (“România – grânarul Europei”), cu o democraţie avansată, cu un sistem educaţional performant. Dar, am spus, nenorocul românilor a fost că se află în preajma unui Imperiu hrăpăreţ, de la ţarul Petru I încoace dornic de noi cuceriri teritoriale, iar direcţia Balcani şi Strâmtorile Bosfor şi Dardanele fiind o predilecţie deosebită. De aici, pe parcursul anilor (dar în mod special – în anii 1940, 1944, 1946-1947, 1949, 1951)  basarabenii au avut de înfruntat politici deosebit de crunte: deportări, foamete artificial provocată, mancurtizare etc. Dar nu este cazul să disperăm! Este stringentă nevoie să ne unim, în gânduri şi simţiri, să conştientizăm faptul că doar în România întregită avem şanse să supravieţuim. Parafrazând un cunoscut dicton, R. Moldova, ori va fi românească, ori nu va fi deloc!
A urmat la microfon dna Maria Buruiană, profesoară de limbă română, care, în afara unui discurs deosebit de mobilizator, a recitit o poezie, scrisă de regretata Leonida Lari. A continuat domnul Victor Popa, deputat PL, originar din judeţul Ungheni. Domnia sa a vorbit nu doar despre istoria Unirii, ci şi de eforturile depuse de deputaţii PL în vederea promulgării unei noi Constituţii a R. Moldova, a unei legi fundamentale, care să corespundă realităţilor actuale.

Din partea gazdelor, în faţa celor adunaţi în piaţă, au vorbit domnii Artur Butuaru, Vasile Arhire, Iurie Toma, Alexandru Ambros, Alexandru Ciuvaga, poetul Boris Doina şi Ion Harea.

Ascultând „Hora Unirii”, participanţii la miting s-au unit într-un imens cerc, dansând cunoscuta Horă. În încheiere a fost interpretat Imnul tuturor românilor (Imnul de Stat al României, dar şi al Republicii Moldova, o perioadă anumită) „Deşteaptă-te, Române!”

Considerăm că mitingul, organizat de activiştii PL Ungheni, la care au participat istorici din licee, tineri, oameni mai în vârstă, toţi uniţi de puternicul sentiment de apartenenţă la cultura şi spiritualitatea românească, a reuşit din plin. Felicitări şi mulţumiri organizatorilor!

           Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU, preşedintele INIS „ProMemoria”, vicepreşedinte PL.

          Ungheni, 25 martie 2012.

          În imagini: secvenţe din timpul mitingului.

Vezi si: http://vox.publika.md/politica/celebrarea-unirii-basarabiei-cu-romania-la-ungheni-202931.html