La microfon a fost invitat domnul Eugen Tomac, Secretar de stat pentru românii de pretutindeni, basarabean de origine (din partea Basarabiei, trecute la Ucraina). Domnia sa a vorbit elogios despre opera maestrului Dumitru Matcovschi, rolul acesteia în trezirea şi menţinerea conştiinţei naţionale a românilor basarabeni. După care a dat citire Decretului preşedintelui României, domnului Traian Băsescu, cu privire la decernarea Ordinului „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer poetului Dumitru Matcovschi. Dl Eugen Tomac i-a înmânat Ordinul, felicitându-l cu acest prilej deosebit.

În cuvântul de răspuns poetul Dumitru Matcovschi a subliniat, că rămâne aşa cum a fost şi cum îl cunoaşte lumea, a vorbit cu durere în suflet despre realitatea noastră basarabeană, a mulţumit preşedintelui României Traian Băsescu pentru înalta distincţie oferită.

După decernarea Ordinului, primul care a vorbit a fost dl Dorin Chirtoacă, Primarul general al Municipiului Chişinău, care a evidenţiat însemnătatea operei maestrului D. Matcovschi în educarea tinerei generaţii. A continuat dl Leonid Bujor, ex-ministrul Educaţiei, consilier al Prim-ministrului R. Moldova; domnia sa a dat o înaltă apreciere operei lui D. Matcovschi, inclusiv – a pieselor de teatru, care sunt puse în scenă nu doar în R. Moldova, ci şi în alte ţări.

Cu un salut şi cu felicitări, adresate domnului Dumitru Matcovschi, s-a adresat dl William Gabriel Brânză, deputat în Parlamentul României.

Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), academicianul Gheorghe Duca, a rostit cuvinte de laudă la adresa domnului Dumitru Matcovschi, membru titular al AŞM, şi a subliniat aportul poetului la determinarea denumirii limbii vorbite de locuitorii R. Moldova – limba română. Dl Duca a vorbit despre vise nerealizate ale lumii: 1) oamenii au dorit să obţină aur din plumb; n-au reuşit, în schimb acest efort al lor s-a soldat cu noi descoperiri, de care a beneficiat omenirea. 2) Un alt vis a fost obţinerea nemuririi; visul nu s-a realizat, în schimb au fost descoperite zeci de metode ce au prelungit viaţa omului. 3) Alt vis a fost visul însuşi, altfel spus – prognozele făcute; în rezultat au apărut tehnologii moderne. Dorinţa majorităţii populaţiei din RM de a se integra în Uniunea Europeană poate fi un vis, dar dorinţa de a-l realiza va materializa noi realităţi, de care nu bănuim în prezent, a conchis dl academician Gh. Duca.

Prezent la ceremonie, dl Mihai Ghimpu, Preşedintele Partidului Liberal, ex-preşedinte al Republicii Moldova, a fost invitat la microfon. Domnia sa s-a adresat poetului D. Matcovschi cu apelativul „bade” şi a explicat de ce face acest lucru. Dl M. Ghimpu a lăudat generaţia de aur a societăţii noastre, care a ştiut să apere şi să promoveze valorile naţionale în timpuri grele. Dl M. Ghimpu a mulţumit conducerea României pentru că a oferit această distincţie domnului Dumitru Matcovschi, spunând că aici, în RM, mult mai mulţi oameni merită distincţii de stat, şi – glumind, a încheiat: dacă domnia sa ar fi fost preşedinte al României cel puţin o lună, ar fi reparat acest handicap.

Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova (USM), poetul Arcadie Suceveanu, a vorbit elogios despre opera şi poziţia civică a maestrului Dumitru Matcovschi, a spus despre restructurarea din cadrul USM, a prezentat un volum de poezii, apărut recent de sub tipar, volum în care au fost introduse versuri, semnate de Dumitru Matcovschi.

Decernarea Ordinului „Meritul Cultural” a pus începutul Festivalului „Primăvara Europeană a Poeţilor, 2012” (ediţia a II-a).

În încheiere, Cristi Aldea-Teodorovici, acompaniat la chitară de Gheorghe Postoroncă, a interpretat două cântece pe versurile lui Dumitru Matcovschi: „Casa părintească” şi „Focul din vatră”.

La ceremonia înmânării Ordinului au fost prezenţi cunoscuţi scriitori, critici literari, ziarişti, deputaţi.

            Maestre Dumitru Matcovschi, încă o dată FELICITĂRI!

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

 preşedintele INIS „ProMemoria”, vicepreşedinte PL.

26 aprilie 2012.

Tudor Arnăut s-a născut la 31 ianuarie 1959, în localitatea Giurgiuleşti, raionul Cahul. A studiat la Colegiul Pedagogic din Cahul (1974-1978), apoi la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filozofie (1981-1986). Între anii 1991 şi 1994 a făcut studii doctorale la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie; tot acolo, în 1998, a susţinut teza de doctor în ştiinţe istorice; în acelaşi an devine conferenţiar universitar.

Tudor Arnăut a avut o bogată experienţă de muncă: a fost asistent, după care lector, lector superior la Catedra de Arheologie si Istorie Antică, USM, a fost director la Colegiul Pedagogic „Al. Mateevici” din Chişinău, iar din 1998 până la tragicul accident – conferenţiar universitar la Catedra de Arheologie şi Istorie Antică, USM.

Fiind un arheolog de vocaţie, Tudor Arnăut a studiat mai multe culturi arheologice, descoperite la Stolniceni (Hânceşti), Pojorăni (Ialoveni), Butuceni (Orhei), Sobari (Soroca), Trebujeni-Potarca (Orhei), Maşcăuţi (Criuleni), Saharna (Rezina), Cartal-Orlovka (Ucraina), Murighiol (jud. Tulcea, Romania), Giurgiuleşti (Cahul).

Studierea literaturii monografice şi speciale, cercetările de teren, analiza materialelor arheologice descoperite, i-au permis lui Tudor Arnăut, împreună cu colegii săi, să scoată la lumina tiparului monografia „Habitatul din mileniul I a. Chr. în regiunea Nistrului Mijlociu. Siturile din zona Saharna”, Chişinău, 2008, 408 p., precum şi importante articole ştiinţifice, publicate atât în R. Moldova, cât şi peste hotarele acesteia, în limba română şi şi limbi de circulaţie mondială (de exemplu: „Sistemul defensiv al cetăţii din epoca fierului – Saharna Mare”. În: Tyragetia, s.n. 1, vol. I [XVI], 2007, p. 27-62 (Rep. Moldova); „Stolniceni – a new aspect of the funerary ritual at the Getic populations”. In: Funerary Practices in Central and Eastern Europe (10 th c. BC -3 rd c. AD), Brăila-Braşov, p. 31-40; „Les sacrifices humain chez les Thraco-Getes de l’Est des Carpates”. In: Funerary Practices of the Bronze and Iron Ages in Central and South-Eastern Europe, Cluj-Napoca, p. 161-176; „Data About a Category of Bone Tools with the Function of Polishing and Shaping”. In: Thracia, XVII, Sofie 2007, p. 295-305 (Bulgaria) şi multe altele).

Tudor Arnăut a fost autorul mai multor proiecte de colaborare  cu instituţii de profil din R. Moldova şi de peste hotare. Am exemplifica prin: Proiectul de colaborare ştiinţifică ”Studenţi fără frontieră”, USM – Universitatea de Stat „B. P. Haşdeu” – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti; Colaborarea în cercetări ştiinţifice cu Academia Română, USM, Institutul de cercetări Eco-Muzeale din Tulcea, Romania etc.

Colegul de Facultate Tudor Arnăut a fost un Om de omenie, întotdeauna săritor la nevoie, un Om care-şi respecta cuvântul dat. A avut autoritate între colegii de Universitate, de Facultate, a fost stimat de toată lumea. Plin de energie, având atâtea proiecte de realizat…

Incredibil…

Dumnezeu să-l odihnească!

Tudor Arnăut va fi înmormântat la Giurgiuleşti, raionul Cahul. Din faţa Universităţii de Stat, autobusele cu cei care pot şi vor să-l conducă în ultimul drum, vor pleca mâine, joi, la ora 7:00. Înscrierea se face la decanatul Facultăţii de Istorie şi Filozofie.

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

preşedintele INIS „ProMemoria”, vicepreşedinte PL.

25 aprilie 2012.