Adresarea Asociației Istoricilor din Republica Moldova „A. Moșanu”, cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la Foametea din RSS Moldovenească (1946-1947)

Foametea din anii 1946-1947 a constituit una dintre cele mai tragice, tot odată și secretizate episoade din istoria RSS Moldovenești. Pe parcursul ultimelor decenii istoricii au cercetat arhivele și au adunat suficiente date pentru a se pronunța asupra cauzelor și evenimentelor ce au dus la moartea prin înfometare a câteva sute de mii de basarabeni. Concluzia este că Foametea din Basarabia a fost provocată de partidul comunist al URSS (sub conducerea lui Stalin), care a semnat ordinul privind sustragerea produselor din RSSM, cât și de conducerea partidului comunist din RSSM, care a organizat curățarea podurilor și strângerea ultimelor rezerve de produse alimentare ale țăranilor.

Datorită excesului de zel și a cruzimii liderilor locali, planul livrării a fost îndeplinit și chiar supra împlinit. Astfel populația a fost lipsită de rezervele necesare în condițiile secetei din anul 1946, ajungând la situația când peste 70 % din populația RSSM era lipsită de orice fel de produse alimentare. Potrivit unei informații „strict secrete” din acea perioadă „Lipsa acută de produse și normele mici de alimente primite au dus la aceea că populația adaugă în hrană rumeguș de lemn, strujeni și coceni de porumb, semințe de ciulini, tulpini de floarea soarelui etc. Aceste adaosuri provoacă distroficilor boli intestinale acute cu inflamarea ulterioară a peritoneului, duc la creșterea mortalității… Populația folosește în mâncare carne de câini, de pisici, hoituri de animale… e răspândit canibalismul…”.

Astfel, în aceste circumstanțe, în lunile ianuarie-iulie 1947 în RSSM au murit aproape 140 mii de persoane (pentru comparație – pe tot parcursul anului 1945 au murit aproape 82 mii persoane, iar în 1946 – 64 mii).

Numai în 18 zile (4 – 21) ale lunii februarie 1947 au decedat de distrofie 6 645 de persoane. În total au decedat din cauza foametei în jur de 200-300 mii de basarabeni. Nu poate fi cunoscut cu exactitate numărul lor, deoarece majoritatea victimelor foametei au fost înregistrate în localitățile rurale, unde oamenii nu aveau buletine de identitate. Zeci de mii dintre ei plecau în republicile învecinate, după produse, unii mureau pe drum…

În același timp, potrivit istoricilor ruși, în acea perioadă URSS deținea suficiente rezerve pentru a oferi ajutor provinciei înfometate din rezerva de stat, ba chiar a exportat 1 milion de tone de cereale peste hotare. Astfel, deși în ultimele decenii s-au făcut publice numeroase studii și informații,  în societate nu s-a abordat suficient această temă, pentru mulți oameni ea până azi rămâne a fi una  ocultată, trecută cu vederea.

Victimele acelui flagel nu au fost comemorate la modul cuvenit. Celor îngropați în gropile comune, numeroase în toate localitățile, nu li s-a făcut o pomenire creștinească, numele fiecăruia dintre ei – maturi, bătrâni, copii – nu au fost înscris în cărțile memoriei. Iar acele localități unde s-au instalat troițe, monumente pentru comemorare acestor victime, sunt doar niște excepții. Nu există o zi națională de comemorare a victimelor foametei organizate din 1946-1947, care a fost un genocid al populației basarabene, acest lucru trebuie mărturisit cu fermitate!

Până astăzi persoanele care au supraviețuit acelor evenimente tragice sunt marcate de traumele suferințelor și umilinței îndurate și putem spune că întreaga societate suferă de pe urma enormei tragedii a neamului nostru.  Ea nu poate fi depășită decât prin mărturisirea adevărului, comemorarea victimelor și educarea tinerelor generații în spiritual demnității și respectului pentru jertfa  strămoșilor lor. Numai cunoscând și asumându-și acele momente tragice, urmașii noștri vor avea demnitatea și curajul de a-și cunoaște și de a-și apăra identitatea, neamul, țara. Și dimpotrivă, odată uitând acele evenimente, riscăm, precum menționa… ca istoria să se repete.

Ținând cont de cele menționate mai sus,  noi, membrii Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” lansăm acest Apel către profesorii de istorie, de limbă și literatură română, bibliotecari, către intelectualii noștri de la sate și orașe să organizeze Conferințe științifice, seminare, Mese rotunde, alte forme de informare a marii tragedii din anii 1946-1947. Acest Apel îl adresăm și reprezentanților mass-media din Republica Moldova, România, alte state, să popularizeze cât mai larg cunoștințele despre tragedia basarabenilor, provocată de politica criminală a regimului comunist, extins asupra țării noastre în 1944.

Propunem: comemorare Victimelor Foametei să fie organizată în fiecare an.

Vom propune nominalizarea unei Zile de Comemorare a Victimelor Foametei din RSSM.

Vom reveni asupra propunerii formulate ceva mai devreme de a înalță la Chișinău un monument în memoria Victimelor Foametei (asemenea celor din Kiev, Odesa și alte orașe din Ucraina, azi luptătoare împotriva aceluiași imperialism rusesc.

Vom continua selectarea mărturiilor supraviețuitorilor Foametei. Ne propunem pentru viitor organizarea unor concursuri cu tematica Foametei, la care să participe tineretul nostru din instituțiile preuniversitare și din Universități.

În măsura posibilităților, vom oferi tot sprijinul în vederea organizării și realizării sarcinilor formulate mai sus.

Comitetul de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”

2 martie 2022

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva