Născut în Chișinău (1873), Alexei Șciusev a fost un arhicunoscut arhitect sovietic, faima fiindu-i bazată, în mod special, pe proiectul și realizarea Mausoleului lui V. Lenin de pe Piața roșie din Moscova. Despre viața și activitatea lui A. Șciusev s-a scris mult[1]. Biografii și admiratorii creației lui A. Șciusev au expus activitatea arhitectului în anii Rusiei țariste, au explicat trecerea lui de partea bolșevicilor după ce, în urma unei lovituri de stat, aceștia au luat puterea. A. Șciusev s-a încadrat activ în construirea societății noi, comuniste. Arhitecții care au salutat Puterea sovietică au afirmat, că în anii țarismului, creația lor era limitată; comanditarii bogați interveneau în proiectele propuse cu sugestii lipsite de gust. În plus, în anii țarismului, spuneau arhitecții sovietici, proletariatul s-a înghesuit în camere mici, insalubre, țăranii locuiau în cocioabe, iar orașele aveau străzi înguste, șerpuite, cu puține spații verzi. Iată de ce arhitecții epocii noi comuniste urmau să proiecteze bulevarde largi cu alei, case spațioase etc. Continue reading →

După prestarea serviciului militar obligator (1972-1974) am fost admis la Cursurile de pregătire pentru admitere la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Erau timpurile plinei stagnări brejneviene. În 1975 am devenit student la Facultatea de Istorie a USM (1975-1980). În Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) de atunci nu a existat o mișcare disidentă, nici ilegală, nici – cu atât mai mult, – deschisă. Au existat, totuși, două surse care țineau „treji” tineretul și intelectualii (cel puțin o parte din ei): 1) lectura literaturii critice, umoristice, permise de regim (citez din memorie: Branislav Nușici, Autobiografia, Martti Larni, A patra vertebră, Jaroslav Hašek, Peripețiile bravului soldat Švejk, dar și lucrările autorilor sovietici basarabeni – Petru Cărare, Parodii și epigrame, Vasile Vasilachi, Povestea cu cocoșul roșu, Iurii Barjanschi, Drum etc.) și 2) emisiunile posturilor de radio „Vocea Americii” și „Europa Liberă”, difuzate în limba română. Continue reading →

La 24 ianuarie 2023 s-au împlinit 164 de ani de la Unirea Principatelor Române. În Proclamația adresată națiunii române din 11 decembrie 1861 domnitorul Alexandru Ioan Cuza menționa: „Unirea este îndeplinită! Naționalitatea română este întemeiată! Acest fapt, dorit de generațiunile trecute, aclamat de corpurile legiuitoare, chemat cu căldură de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de puterile garante, și s-a înscris în datinile națiunilor. Dumnezeul părinților noștri a fost cu țara, a fost cu noi. El a întărit silințele noastre prin înțelepciunea poporului și a condus națiunea către un falnic viitor…” Conducătorul Principatelor Unite a avut dreptate: România unită a pășit pe calea modernizării economice prin reformele inițiate de conducerea țării. Au mai trecut ani și în urma implicării plenare în luptele din Primul Război Mondial România a încheiat procesul de întregire națională. Dar începutul a fost pus de Unirea din 1859. Continue reading →

            Pe data de 11 ianuarie 2023, în format on-line, a avut loc ședința Comitetului de conducere a Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”.

            Din numele conducerii AIRM „Alexandru Moșanu” am felicitat colegii noștri care și-au sărbătorit zilele de naștere în ianuarie, până la ședință:

            Doamna Viorica Negrei (4 ianuarie) și doamna Eugenia Martea (6 ianuarie).

            La mulți ani!

            La ședință au fost prezenți membrii CC al AIRM „Alexandru Moșanu”: Crina Harea, Ion Negrei, Sergiu Gurin, Viorica Negrei, Viorel Cojocaru, Viorel Bolduma, Oleg Chisiliov și subsemnatul.

            În rezultatul schimbului de informații și opinii au fost luate următoarele decizii:

Continue reading →