Monthly Archives: noiembrie 2015

Românii la Cotul Donului

Stimaţi prieteni,

În 1939, dornică de răzbunare şi de noi cuceriri teritoriale, Germania nazistă a semnat cu URSS un Tratat de neagresiune, însoţit de un Protocol adiţional secret, prin care cele două puteri ale timpului au împărţit între ele Europa de est. La 1 septembrie 1939, fără a declara război, în bună înţelegere cu URSS, Germania a atacat Polonia. La 6 septembrie România a declarat că este echidistantă faţă de conflictul militar, altfel spus – a declarat neutralitatea. La 17 septembrie 1939 în războiul, devenit mondial, s-a implicat şi URSS, ocupând voievodatele de est ale Poloniei.

În 1940, imediat după ce Germania a înfrânt Franţa, la 28 iunie 1940, ameninţând România cu aplicarea forţei militare, URSS a smuls din trupul ţării Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, câteva insule de la gurile Dunării.

Fiind ameninţată de colosul de la est, la 22 iunie 1941, în alianţă cu alte state europene şi asiatice, Germania nazistă a decis să atace URSS şi să distrugă militar bolşevismul. Folosindu-se de acest prilej, România s-a implicat în război pentru a-şi elibera teritoriile şi populaţia, ocupate de sovietici un an mai devreme. Conducătorul Statului, generalul Ion Antonescu a declarat: „Ostaşi! Vă ordon: treceţi Prutul!.. Dezrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi… Ostaşi, înainte! Să luptaţi pentru dezrobirea fraţilor noştri, a Basarabiei şi Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieţii şi căminelor batjocorite de păgânii cotropitori…” Deja în luna iulie 1941 nordul Bucovinei şi Basarabia au fost eliberate. Dar istoria războaielor nu a cunoscut cazuri, când o armată, aflată în ofensivă, se opreşte la frontiera ţării. Luptele sunt duse până la victorie, soldată cu tratat de pace. În aşa situaţie s-a aflat şi România în 1941: logica evenimentelor, interesele naţiunii, angajamentele internaţionale, au obligat-o să înainteze peste Nistru şi să poarte operaţiuni militare la est de acest fluviu-frontieră a ţării. Aceasta în pofida unor opinii adverse, exprimate atunci, dar sonorizate sau redactate şi astăzi de unii autori.

Dar destinul nu a oferit armatelor aliate o victorie faţă de Armata Roşie. La Cotul Donului şi la periferiile Stalingradului aliaţii au fost opriţi, înfrânţi în lupte sângeroase, luaţi prizonieri. Continue reading

Serviciul medical al Municipiului Chişinău la an aniversar

Rubrica „Istoria în actualitate: o cronică a principalelor evenimente” (3)

3. Pe data de 25 noiembrie 2015, în incinta Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”, a avut loc celebrarea jubileului de 200 de ani de la crearea serviciului medical din Chişinău.

Participanţii la eveniment au fost salutaţi de şeful Direcţiei Sănătăţii, dl dr. Mihai Moldovan. La eveniment au fost prezenţi şi au luat cuvântul un şir de personalităţi ale Republicii Moldova, între care şi dl Dorin Chirtoacă, Primarul general al municipiului Chişinău.

Asistenţa a fost salutată de specialişti de marcă din domeniul ocrotirii sănătăţii, între care vom menţiona pe dl Mihai Ciobanu, directorul Instituţiei Medico-sanitare publice Spitalul Clinic Municipal (IMSP SCM) „Sfântul Arhanghel Mihail”, doamna Anadela Glavan, directoarea Instituţiei Medico-sanitare publice Asociaţia Teritorială (IMSP AMT) etc. Continue reading

Teroarea stalinistă: studii de istorie orală

Rubrica „Istoria în actualitate: o cronică a principalelor evenimente” (2)

2. Pe data de 25 noiembrie 2015, la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei a avut loc Conferinţa ştiinţifică „Teroarea stalinistă în RSS Moldovenească: probleme, rigori metodologice, realizări în cercetările de istorie orală”. Conferinţa respectivă a fost prevăzută în Programul de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”.

Conferinţa ştiinţifică a fost deschisă de autorul acestor rânduri, în calitate de director al Programului de Stat. Am vorbit despre importanţa uriaşă în vederea realizării acestui Program, asta nu numai pentru a ne onora obligaţiunile de specialişti, antrenaţi în cercetarea istoriei orale, ci şi pentru aducerea contribuţiei noastre la ştiinţa istorică şi nu în ultimul rând – pentru a aduce omagiul nostru celor ce au avut de suferit pe nedrept de pe urma politicilor represive ale dictaturii bolşevice. Continue reading

Conflicte militare în atenţia studenţilor

Rubrica „Istoria în actualitate: o cronică a principalelor evenimente” (1)

În cele ce urmează vom prezenta succint o cronică a evenimentelor, referitoare la istoria românilor sau universală, desfăşurate recent, la Chişinău, în R. Moldova sau peste frontierele acesteia.

1. Începem cu Conferinţa ştiinţifică studenţească naţională, întitulată „Conflictele din Europa. Premize, evoluţii, perspective”, desfăşurată la Universitatea de Stat din Moldova (USM) pe data de 24 noiembrie 2015. Iniţiativa a aparţinut Consiliului studenţesc al Facultăţii de Istorie şi Filozofie (USM), Seminarului ştiinţific studenţesc „Mitropolit Varlaam” şi Autoguvernării studenţilor USM.

Conferinţa a fost deschisă de dl Gheorghe Toma, student, anul III, USM. În şedinţa în plen au vorbit, încurajându-i pe tinerii cercetători prof. univ., dr. hab. Otilia Dandara, prorector pentru activitatea didactică, conf. univ. dr. Ion Gumenâi, decanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie (USM), reprezentanţii altor instituţii de învăţământ, participanți la Conferinţă. Tot atunci au fost prezentate două cărţi, apărute recent de sub tipar. Este vorba de volumul „Românii în Gulag. Memorii, mărturii, documente”[1] şi de „Dicţionarul de civilizaţie medievală”, ediţia a doua, autor – prof. univ., dr. hab. Pavel Cocârlă. Continue reading

Ekaterinburg, octombrie 2015

Cu ocazia desfăşurării celea de-a VIII-a ediţii a Conferinţei ştiinţifice internaţionale din ciclul „Istoria stalinismului” (15-17 octombrie 2015) în oraşul Ekaterinburg am vizitat câteva obiective istorice. În primul rând, a fost vorba de locul unde a fost asasinată familia ţarului rus Nicolai al II-lea.

La 2 martie 1917 Nicolai al II-lea a fost nevoit să se dezică de tron, cedându-l fratelui său Mihail. La insistenţa lui Alexandr Kerenski, ministru al Justiţiei din cadrul Guvernului Provizoriu, Mihail Romanov a renunţat la tron. Rusia a devenit republică, puterea legislativă fiind exercitată de Parlament (Duma de Stat), iar cea executivă – de Guvernul Provizoriu. După abdicarea de la tron, Nicolai al II-lea, devenit Nicolai Romanov (sau „colonelul Romanov”; fostul ţar avea gradul de colonel al Armatei Ruse), împreună cu membrii familiei lui, se afla la Ţarskoie Selo.

La 3 martie 1917 Consiliul Împuterniciţilor muncitorilor şi militarilor din Petrograd a adoptat decizia „Cu privire la arestarea lui Nicolai al II-lea şi a membrilor dinastiei Romanov”, hotărâre susţinută de Guvernul Provizoriu[1]. Continue reading

CLUBUL ISTORICILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA: PRIMA ŞEDINŢĂ

Pe data de 10 noiembrie 2015, în Sala de Conferinţe a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova (BNRM), şi-a desfăşurat lucrările prima şedinţă a Clubului Istoricilor din Republica Moldova. La ea au participat istorici (profesori universitari, cercetători, profesori din licee), ziarişti, tineri din diverse licee din Chişinău.

Iniţial au fost puse în discuţie câteva subiecte organizatorice. În primul rând – motivele ce au determinat decizia de a convoca această şedinţă: în pofida situaţiei nefavorabile, prin care trece Republica Moldova, am constatat că există, totuşi, un interes sporit faţă de trecutul românilor, al altor popoare din Europa şi Lume, interes manifestat atât de tineri, cât şi de oameni în vârstă. Şi subiectele ce stârnesc interesul oamenilor sunt diferite. Chiar dacă astăzi beneficiem de posibilităţi mari în privinţa informaţiilor, totuşi nimeni niciodată nu va înlocui graiul viu şi comunicarea directă între oameni. Iată de ce ne-am gândit la înfiinţarea unui Club de discuţii în care să analizăm diverse subiecte istorice, să citim şi să prezentăm cărţi de istorie, să facem schimb de idei şi opinii. Continue reading

CRIZA POLITICĂ din RM: ce-ar fi de spus?

Criza politică actuală se caracterizează prin absenţa unui guvern cu drepturi depline în exercitarea funcţiilor, prin proteste de stradă zilnice în faţa unor instituţii ale statului (pe 10-11 noiembrie – şi în faţa ANRE), prin amplasarea corturilor în centrul Capitalei (ale Platformei DA şi cele ale PSRM).

Şi până la demiterea Guvernului Streleţ lucrurile nu erau strălucite: în urma furtului din băncile RM a unui miliard de euro s-a devalorizat leul moldovenesc în comparaţie cu valutele liber convertibile, au crescut preţurile la mărfuri şi servicii, salariile, bursele şi pensiile rămânând neschimbate.

Pe data de 30 iulie 2015 a intrat în funcţie un nou guvern, prim-ministru fiind dl Valeriu Streleţ, deputat PLDM, vice-preşedinte al PLDM. Continue reading

Încheierea Zilelor Filmului Polonez la Chişinău

„Cetăţeanul” – aşa se numeşte ultimul film, proiectat în cadrul Zilelor Filmului Polonez, regia şi scenariul aparţinând lui Jerzy Stuhr.

Aşa cum a remarcat Dagmara Romanowska, autorul filmului, Jerzy Stuhr, „râde de toţi: de cei de dreapta şi de cei de stânga. De biserică şi de laici. De Securitate şi de Solidaritatea. De carierişti şi de combinatori. Şi chiar de Televiziunea Poloneză. Se uită la polonezi şi la istoria lor cu ochi aspru şi critic, dar cu inima deschisă. Provoacă, dar şi animă. Încurajează la un pic de autocritică, dar şi la detaşare”[1]. Continue reading

Continuă Zilele Filmului Polonez la Chişinău

Următorul film, vizionat de cinefilii chişinăuieni, se numeşte „Promisiunea”, regia aparţinând Annei Kazejak, scenariul – tot ei şi lui Magnus von Horn.

Sunt ecranizate scene din contemporaneitate, în prim-plan fiind adolescenţii, în plan secund – relaţiile acestora cu părinţii. Autorii filmului demonstrează convingător că problemele lipsei de comunicare între părinţi şi copii (adolescenţi), înstrăinarea treptată a primilor faţă de propriii lor copii, egoismul unora şi închiderea în sine a altora, poate duce la urmări dramatice. În cazul filmului dat – la omorârea conştientă a uneia din tinere.

Noile mijloace de comunicare între oameni – Skyp-ul şi Facebook-ul şi telefonia mobilă joacă un rol pozitiv în viaţa noastră, dar nu pot înlocui comunicarea directă interumană. Continue reading

Un film polonez nou, referitor la Insurecţia din Varşovia, 1944

În cadrul Zilelor Filmului Polonez la Chişinău, duminică, 7 noiembrie 2015, a fost demonstrat filmul artistic „Varşovia 44”, regia şi scenariul aparţinând lui Jan Komasa.

Este vorba de expunerea cinematografică a unei pagini eroice, dar şi dramatice a celui de-al Doilea Război Mondial. Din septembrie 1939 până în septembrie 1944 Varşovia s-a aflat sub dominaţia Germaniei naziste. Ocupanţii germani şi-au aranjat, cu forţa armelor, un statut privilegiat, de stăpânitori. În film au fost prezentate câteva scene de acest fel: vagonul de tramvai a fost divizat în două – o parte spaţioasă pentru germani, alta, înghesuită, cu oameni pe dinafară – pentru polonezi. Sau scena dintr-un depozit de mărfuri, la care se angajase eroul filmului: ofiţerul german îl loveşte cu cravaşa peste faţă. Continue reading