CRIZA POLITICĂ din RM: ce-ar fi de spus?

Criza politică actuală se caracterizează prin absenţa unui guvern cu drepturi depline în exercitarea funcţiilor, prin proteste de stradă zilnice în faţa unor instituţii ale statului (pe 10-11 noiembrie – şi în faţa ANRE), prin amplasarea corturilor în centrul Capitalei (ale Platformei DA şi cele ale PSRM).

Şi până la demiterea Guvernului Streleţ lucrurile nu erau strălucite: în urma furtului din băncile RM a unui miliard de euro s-a devalorizat leul moldovenesc în comparaţie cu valutele liber convertibile, au crescut preţurile la mărfuri şi servicii, salariile, bursele şi pensiile rămânând neschimbate.

Pe data de 30 iulie 2015 a intrat în funcţie un nou guvern, prim-ministru fiind dl Valeriu Streleţ, deputat PLDM, vice-preşedinte al PLDM.

Economist, istoric, om de afaceri şi om politic, crescut în mediul politic şi economic din RM, dl Valeriu Streleţ a fost (şi poate fi în continuare) cel mai potrivit în demnitatea de prim-ministru, în situaţia în care preşedintele PLDM Vlad Filat nu are voie să ocupe această funcţie prin decizia Curţii Constituţionale a RM. În Parlament, programul de conducere şi componenţa guvernului au fost susţinute de fracţiunile PDM, PLDM şi PL.

Dar nu au trecut nici legendarele 100 de zile de guvernare pentru orice Executiv din lume, zile în care electoratul, experţii etc. pot deja deduce linia de conduită a noii conduceri, că Legislativul RM a demis Guvernul Streleţ. Investit în funcţie de PDM, PLDM şi PL, Guvernul Streleţ a fost destituit cu voturile fracţiunilor de opoziţie ale PCRM, PSRM şi – ciudat, nu? – cu cele ale PDM, miniştrii căruia erau la guvernare.

Aşa dar, PDM, în frunte cu Marian Lupu, preşedinte, Dumitru Diacov, preşedinte de onoare al PDM, cu Andrian Candu, exponent al PDM, preşedinte al Parlamentului, deputaţii PDM, a încălcat Acordul de colaborare cu celelalte două partide pro-europene (sau numite astfel), programul de guvernare pro-european şi se face DE VINĂ de adâncirea fără precedent a crizei politice a RM şi a imaginii acesteia în lume.

Demiterea Guvernului Streleţ s-a făcut conform prevederilor legale (conform Constituţiei RM). Totuşi, avem senzaţia unui amestec brutal al unei ramuri ale puterii de stat (legislativă) în treburile altei puteri de stat (executivă). Acest lucru s-a întâmplat atunci, când dl Valeriu Streleţ a pus doar problema recuperării de către Stat a Aeroportului Internaţional Chişinău.

Aşa dar, PDM este exponentul clar al celor, pe mâinile cărora a încăput acest obiectiv de importanţă strategică pentru R. Moldova. PDM este străin intereselor naţionale ale RM.

Responsabili de actuala criză se fac Marian Lupu şi Andrian Candu – cei doi oficiali care au pledat pentru demiterea guvernului Streleţ şi l-au demis cu voturile socialiştilor lui Dodon şi comuniştilor lui Voronin. Că ar sta cineva în spate, un cineva despre care vorbeşte toată lumea, n-ar trebui să impresioneze pe nimeni: tot ce este ascuns, dosit, secret – nu există! Există doar partea văzută a lucrurilor! Putem studia şi putem spune ceva despre Lună doar atunci când o vedem, noaptea, pe cer. Altfel – nu.

Ce ar fi de spus?

Trecerea PLDM în opoziţie este un fapt pozitiv. Din acest moment, însă, rolul PLDM în viitorul RM depinde de conducătorii, activiştii şi membrii acestui partid. O tactică şi strategie electorală bine gândită, axată pe valorile naţionale româneşti şi pe cele europene, cu valorificarea maximală a structurilor teritoriale etc. pot oferi PLDM şanse uriaşe în viitorii ani.

Aceeaşi perspectivă, poate chiar mai mare, o are şi Partidul Liberal, condus de dl Mihai Ghimpu.

În aceste momente de criză tot mai mult se vorbeşte despre Unirea RM cu România, prin numirea unui prim-ministru şi formarea unui Executiv comun.

Personal susţin idea Reîntregirii Naţionale Româneşti. Fac cât pot pentru realizarea acestui ideal. Sunt convins că reuniţi vom fi mai puternici economic, mai înstăriţi şi democraţia va fi mai adecvată.

Subliniez, însă: NEUNIREA MICĂ nu poate face UNIREA MARE.

Astfel, liderii Platformei „DA” i-au respins categoric pe reprezentanţii Mişcării Unioniste, pe Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Duminică, 8 noiembrie 2015, Mişcarea Unionistă „Tinerii Moldovei” a organizat un marş al Unirii. Mai mult de jumătate din participanţii la Marş nu erau tineri, ci oameni în vârstă. La Marş au participat fruntaşii Partidului Naţional Liberal (formaţiune unionistă), inclusiv dna Vitalia Pavlicenco, preşedinte al PNL.

Însă liderii „Tinerilor Moldovei” nu i-au invitat pe PNL-işti în fruntea coloanei şi nu le-au dat voie să vorbească publicului. În plus, Marşul s-a desfăşurat duminică, atunci când în sediile ambasadelor (SUA, RFG, României) erau doar oamenii de serviciu şi paza.

Mai nou: platforma civică „DA” se transformă în partid politic de dreapta, asta în momentul în care, acum o lună, a fost deja înregistrat la Ministerul Justiţiei partidul „Dreapta”, condus de dna Ana Guţu.

Judecând după semnăturile depuse, o mare parte a intelectualilor din RM pledează pentru Reîntregirea RM cu România. În acest sens a fost redactată şi trimisă o Adresare către conducătorii celor două state româneşti. Am semnat şi eu această Adresare.

În acelaşi timp constatăm că conducătorii celor două state româneşti nu au împuternicirile necesare pentru a realiza revendicarea dată. În condiţiile anului 2015 este nevoie de votul majoritar al celor două parlamente. Iar asta înseamnă trecerea (accederea) în Legislative (mai ales şi în primul rând – a celui din Chişinău) a unor forţe unioniste.

Cu regret, la noi, în RM, deocamdată lipseşte o idee unificatoare, un plan de scurtă şi lungă durată al unioniştilor, lipsesc oameni credibili care ar atrage după ei masele.

Cred: poziţia corectă a celor ce locuiesc în RM ar fi:

- încurajarea purificării partidelor proeuropene şi unioniste (PLDM şi PL) de elemente întâmplătoare şi avide de îmbogăţire personală pe căi necinstite;

- descurajarea transfugilor dintr-un partid în altul pe motive de profit material;

- elaborarea şi promovarea unor planuri concrete de integrare a RM în UE şi de reîntregire a Neamului Românesc.

Deocamdată atât.

Prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu

14 noiembrie 2015

anatol_petrencu@yahoo.com

 

 

Comentariile nu sunt permise.