Monthly Archives: august 2019

Omagierea scriitorului Alexandru-Horaţiu FRIŞCU

Pe data de 13 august scriitorul Alexandru-Horaţiu Frişcu a împlinit vârsta de 70 de ani. Cu acest prilej, în incinta Casei Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova a avut loc omagierea scriitorului. Evenimentul a fost moderat de istoricul literar Vasile Malaneţchi, director general al Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu”.

Criticul literar, academicianul Mihai Cimpoi a vorbit despre opera satirică a dlui Alexandru-Horaţiu Frişcu, referindu-se la epigramele semnate de omagiat, dar şi la poezia, publicistica şi volumele publicate.

Cuvinte de laudă la adresa scriitorului A.-H. Frişcu a avut dl Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a spus, între altele: „[Cartea] File negre de istorie roşie are drept punct de pornire istoria fostei URSS, realităţile noastre în context unional, alte aspecte puţin cunoscute. Frişcu abordează mai multe genuri, dar s-a manifestat în poezie, epigrame, publicistică, spiritul lui satiric l-a făcut să abordeze realităţile altfel”. Continue reading

APEL către cetăţenii Republicii Moldova

Pe data de 7 august 2019, în incinta Agenţiei Info Prim Neo (IPN) a avut loc conferinţa de presă, în care a fost lansat Apelul privind organizarea unui miting comemorativ pe data de 23 august a. c.

Conferinţa de presă a fost deschisă şi moderată de poetul, membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Nicolae Dabija.

Subsemnatul a dat citire Apelului, pe care îl publicăm mai jos.

În cadrul conferinţei de presă au venit cu informaţii şi atitudini la subiectul abordat istoricul Ion Negrei, dl Alecu Reniţă, ex-deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, dna Daniela Vacarciuc, istoric, dna Zinaida Boloboceanu, interpretă, dl Vasile Costiuc, preşedintele Partidului Democraţia Acasă.

Desfăşurarea conferinţei de presă vezi:

https://www.ipn.md/ro/conferinte

Tragedia noastră naţională (23 august 1939 – 24 august 1944)

Stimaţi concetăţeni,

La 23 august a. c. se vor împlini 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret, documente prin care cele două tiranii ale timpului – Germania nazistă și Uniunea Sovietică comunistă   și-au împărţit sferele de influență în Europa Centrală și de Sud-est. Între altele, în cârdăşia secretă sovieto-nazistă a fost vizată şi România. În linii generale, Pactul Molotov-Ribbentrop a aprins lumina verde în declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, cea mai mare și sângeroasă conflagraţie din istoria omenirii. Continue reading

Şedinţa MRSP “Reîntregirea” din 2 august 2019

Pe data de 2 august 2019 a avut loc şedinţa ordinară a Mesei Rotunde cu Statut Permanent (MRSP) “Reîntregirea”, care a luat în dezbatere probleme legate de organizarea unor evenimente, prilejuite de împlinirea a 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret, a 80 de ani de la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial şi de împlinirea a 75 de ani de la operaţiunea „Iaşi-Chişinău”, soldată cu re-ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa şi continuării politicii de sovietizare a populaţiei din aceste teritorii româneşti.

Subsemnatul am prezentat în faţa publicului interesat principalele teze, referitoare la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret, la materializarea, la 28 iunie 1940, a punctului trei a Protocolului, când, în bună înţelegere cu Germania nazistă, URSS a anexat Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi a promovat politici de sovietizare a populaţiei băştinaşe, organizând, între altele, Primul val de deportare în masă a basarabenilor, 12-13 iunie 1941). Continue reading

„Forţa supraputerii se verifică în timpul nenorocirilor”: Rusia, iulie 2019

Calamităţi naturale

1. Începutul lunii iulie a coincis cu calamităţi naturale în regiunea Irkutsk. Administraţia FR a depus anumite eforturi pentru înlăturarea consecinţelor lor. Conform datelor de la 1 iulie, în regiunea inundaţiilor au murit şapte persoane, nouă sunt date dispărute, inclusiv un copil[1].

În ştirile de la ora 21 (2 iulie) numărul victimelor era de 18 persoane; 13 persoane sunt date dispărute[2]. Următoarele ştiri triste: numărul victimelor a crescut la 21 de persoane; 14 persoane au fost date dispărute. Pierderile materiale se estimează la 16 miliarde ruble (prezentatorul ştirilor a spus 29 mld ruble; după verificări suplimentare cifra a ajuns la 31 mld ruble, având în vedere şi compensaţiile băneşti, oferite sinistraţilor). Reporterul demonstrează solidaritatea oamenilor, efortul medicilor în excluderea diverselor maladii, ce ar putea apărea în rezultatul inundaţiilor[3].

În acelaşi timp, sinistraţii s-au plâns pe activitatea ineficientă a autorităţilor locale, pe tărăgănarea nejustificată a eliberării banilor etc.

Ştirile din seara zilei de 5 iulie: numărul victimelor a crescut la 22 de persoane; inundaţiile au afectat peste 30 000 de oameni; 3 500 case nu pot fi reparate. În lichidarea urmărilor inundaţiilor au fost implicaţi militari cu tehnică specială[4]. Continue reading