Monthly Archives: august 2019

Republica Moldova: 28 de ani de proclamarea independenței – ce are și ce nu are din ceea ce îi trebuie?

Republica Moldova: 28 de ani de proclamarea independenței – ce are și ce nu are din ceea ce îi trebuie?

(răspuns la întrebările Agenţiei de ştiri APN) [1]

Republica Moldova (RM) şi-a proclamai independenţa de stat faţă de URSS la 27 august 1991. Foarte multă lume atunci a considerat că istoria noastră, cea de la 27 martie 1918, se va repeta, că va urma declaraţia de Unire cu România. Dar aceste speranţe s-au spulberat în timp. Conducerea RM nu a pus problema Unirii cu România prompt, deschis, acceptând susţinerea maselor. Dimpotrivă, preşedintele de atunci al RM, Mircea Snegur a declarat că el ne va spune când vom realiza reîntregirea. Pe de altă parte, la Bucureşti conducerea de vârf era realizată de dl Ion Iliescu, coleg de studii cu Mihail Gorbaciov, care a ezitat să pună tranşant problema Unirii. A urmat intrarea RM în componenţa Comunităţii Statelor Independente (CSI), în decembrie 1991, apoi faza militară a războiului ruso-moldav (martie-iulie 1992) care, între alte urmări nefaste, a avut şi descurajarea adepţilor Unirii. Una peste alta, problema a rămas deschisă până astăzi. Continue reading

Mitingul din 23 august 2019 a fost supus unui atac reider

Moto: „Fie pâinea cât de rea,

Tot ţi-o fură cineva!”

Un grup de intelectuali, participanţi la Masa Rotundă cu Statut Permanent (MRSP) „Reîntregirea” a lansat ideea organizării a două evenimente: convocarea unei conferinţe ştiinţifice cu tema „Pactul Molotov-Ribbentrop  - verde pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial” şi organizarea unui miting de comemorare a victimelor regimului comunist de ocupaţie – manifestări organizate cu prilejul împlinirii a 80 de ani din data semnării odiosului document.

Pe data de 7 august, la IPN, noi, un grup de intelectuali (Nicolae Dabija, Ion Negrei, Vasile Costiuc, Zinaida Boloboceanu, Alecu Reniţă, Daniela Vacarciuc şi subsemnatul) am organizat o conferinţă de presă, la care am lansat un Apel către cetăţeni de a participa la aceste evenimente[1]. Continue reading

Conferința științifică „Pactul Molotov-Ribbentrop – verde pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial”

Centrul de Excelență Institutul de Istorie Socială „ProMemoria”, Institutul de Istorie, Chișinău, Academia Oamenilor de Știință din România (AOŞR), Asociația Istoricilor din Republica Moldova, Muzeul Național de Istorie a Moldovei au organizat miercuri, 21 august 2019 în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei, conferință științifică cu genericul „Pactul Molotov-Ribbentrop  - verde pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial” – manifestare științifică organizată cu prilejul împlinirii a 80 de ani din data semnării odiosului document.

Înainte de expunerea comunicărilor, organizatorii Conferinţei ştiinţifice au convocat o conferinţă de presă, susţinută de istoricii Ion Șișcanu, Ion Negrei şi Octavian Ţâcu, deputat, care au trasat principalele obiective ale Conferinţei. Avocatul Boris Druță a subliniat că în cazul Pactului Molotov-Ribbentrop a venit deja timpul ca şi avocaţii să se implice în problema existentă. Protoiereul mitrofor Petru Buburuz s-a referit la soarta mănăstirilor, bisericilor, preoţilor, dar şi enoriaşilor, aflaţi sub teascul ideologic, politic şi militar sovietic. Participanţii la conferinţa de presă au dat răspunsuri exhaustive la întrebările formulate de reprezentanţii mass-media, prezenţi la eveniment. Continue reading

Omagierea scriitorului Alexandru-Horaţiu FRIŞCU

Pe data de 13 august scriitorul Alexandru-Horaţiu Frişcu a împlinit vârsta de 70 de ani. Cu acest prilej, în incinta Casei Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova a avut loc omagierea scriitorului. Evenimentul a fost moderat de istoricul literar Vasile Malaneţchi, director general al Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu”.

Criticul literar, academicianul Mihai Cimpoi a vorbit despre opera satirică a dlui Alexandru-Horaţiu Frişcu, referindu-se la epigramele semnate de omagiat, dar şi la poezia, publicistica şi volumele publicate.

Cuvinte de laudă la adresa scriitorului A.-H. Frişcu a avut dl Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a spus, între altele: „[Cartea] File negre de istorie roşie are drept punct de pornire istoria fostei URSS, realităţile noastre în context unional, alte aspecte puţin cunoscute. Frişcu abordează mai multe genuri, dar s-a manifestat în poezie, epigrame, publicistică, spiritul lui satiric l-a făcut să abordeze realităţile altfel”. Continue reading

APEL către cetăţenii Republicii Moldova

Pe data de 7 august 2019, în incinta Agenţiei Info Prim Neo (IPN) a avut loc conferinţa de presă, în care a fost lansat Apelul privind organizarea unui miting comemorativ pe data de 23 august a. c.

Conferinţa de presă a fost deschisă şi moderată de poetul, membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Nicolae Dabija.

Subsemnatul a dat citire Apelului, pe care îl publicăm mai jos.

În cadrul conferinţei de presă au venit cu informaţii şi atitudini la subiectul abordat istoricul Ion Negrei, dl Alecu Reniţă, ex-deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, dna Daniela Vacarciuc, istoric, dna Zinaida Boloboceanu, interpretă, dl Vasile Costiuc, preşedintele Partidului Democraţia Acasă.

Desfăşurarea conferinţei de presă vezi:

https://www.ipn.md/ro/conferinte

Tragedia noastră naţională (23 august 1939 – 24 august 1944)

Stimaţi concetăţeni,

La 23 august a. c. se vor împlini 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret, documente prin care cele două tiranii ale timpului – Germania nazistă și Uniunea Sovietică comunistă   și-au împărţit sferele de influență în Europa Centrală și de Sud-est. Între altele, în cârdăşia secretă sovieto-nazistă a fost vizată şi România. În linii generale, Pactul Molotov-Ribbentrop a aprins lumina verde în declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, cea mai mare și sângeroasă conflagraţie din istoria omenirii. Continue reading

Şedinţa MRSP “Reîntregirea” din 2 august 2019

Pe data de 2 august 2019 a avut loc şedinţa ordinară a Mesei Rotunde cu Statut Permanent (MRSP) “Reîntregirea”, care a luat în dezbatere probleme legate de organizarea unor evenimente, prilejuite de împlinirea a 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret, a 80 de ani de la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial şi de împlinirea a 75 de ani de la operaţiunea „Iaşi-Chişinău”, soldată cu re-ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa şi continuării politicii de sovietizare a populaţiei din aceste teritorii româneşti.

Subsemnatul am prezentat în faţa publicului interesat principalele teze, referitoare la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret, la materializarea, la 28 iunie 1940, a punctului trei a Protocolului, când, în bună înţelegere cu Germania nazistă, URSS a anexat Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi a promovat politici de sovietizare a populaţiei băştinaşe, organizând, între altele, Primul val de deportare în masă a basarabenilor, 12-13 iunie 1941). Continue reading

„Forţa supraputerii se verifică în timpul nenorocirilor”: Rusia, iulie 2019

Calamităţi naturale

1. Începutul lunii iulie a coincis cu calamităţi naturale în regiunea Irkutsk. Administraţia FR a depus anumite eforturi pentru înlăturarea consecinţelor lor. Conform datelor de la 1 iulie, în regiunea inundaţiilor au murit şapte persoane, nouă sunt date dispărute, inclusiv un copil[1].

În ştirile de la ora 21 (2 iulie) numărul victimelor era de 18 persoane; 13 persoane sunt date dispărute[2]. Următoarele ştiri triste: numărul victimelor a crescut la 21 de persoane; 14 persoane au fost date dispărute. Pierderile materiale se estimează la 16 miliarde ruble (prezentatorul ştirilor a spus 29 mld ruble; după verificări suplimentare cifra a ajuns la 31 mld ruble, având în vedere şi compensaţiile băneşti, oferite sinistraţilor). Reporterul demonstrează solidaritatea oamenilor, efortul medicilor în excluderea diverselor maladii, ce ar putea apărea în rezultatul inundaţiilor[3].

În acelaşi timp, sinistraţii s-au plâns pe activitatea ineficientă a autorităţilor locale, pe tărăgănarea nejustificată a eliberării banilor etc.

Ştirile din seara zilei de 5 iulie: numărul victimelor a crescut la 22 de persoane; inundaţiile au afectat peste 30 000 de oameni; 3 500 case nu pot fi reparate. În lichidarea urmărilor inundaţiilor au fost implicaţi militari cu tehnică specială[4]. Continue reading