Luni, 25 octombrie, a avut loc dezvelirea Monumentului „Izvorul Generalului Ion P. Georgescu”. Evenimentul a coincis cu Ziua Armatei Române. Este vorba de 25 octombrie 1944, ziua când Armata Română a eliberat nordul Transilvaniei de sub ocupația hortistă (maghiaro-germană). Armata Română, alături de forțele militare ale Coaliției antihitleriste, a contribuit la victoria acesteia asupra Germaniei naziste. Efortul României în războiul împotriva Germaniei a fost unul deosebit: conform unor aprecieri date de un specialist britanic, România s-a plasat pe locul patru în eforturile Statelor Aliate (punând la dispoziția URSS petrol, hrană, căile ferate, alte mijloace de transport, oameni etc.).

Monumentului „Izvorul Generalului Ion P. Georgescu” a îmbinat în sine mai multe fapte, date și nume despre care s-au scris cărți, articole, s-au publicat fotografii ale timpului etc. Astfel, dacă respectăm principiul cronologic, prima inscripție este cea de pe placa din partea dreaptă a Monumentului, pe care este scris: „1937. La 20 ani după biruințele Armatelor Române asupra Germanilor la Mărăști și Mărășești – am adunat izvoarele de sub acest deal și s-a clădit Cișmeaua „General Georgescu P. Ion”, cu concursul tehnic al Colonelului din Geniu Bora Gh. și proiectul Lt. Gd de Geniu Hondru V.; prin grija și supravegherea Lt. din Art. Martinescu P. și concursul Ostașilor Garnizoanei Buiucani”. Continue reading →

Dnei Natalia GAVRILIȚA, Prim- ministru al Republicii Moldova

Dlui Sergiu LITVINENCO, Ministrul Justiției al Republicii Moldova

 Stimată Doamnă Prim-ministru,

Stimate Domnule Ministru

 În recentele campanii electorale PAS a pledat – iar alegătorii au susținut – dezideratul formațiunii privind curățarea instituțiilor statului de oameni corupți/incompetenți și numirea în funcții-cheie a unor oameni integri, adevărați profesioniști, angajament ce se regăsește și în programul de guvernare. Necesitatea înlăturării din instituțiile statului a persoanelor corupte și incompetente se conține și în Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova din 8 iunie 2019 „Cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova”.

Guvernul întreprinde acțiuni de curățare a instituțiilor statului de persoane corupte și incompetente. Cu regret, constatăm că în sistem rămân, ba mai mult, chiar revin funcționari și demnitari care au compromis actul guvernării, iar prin acțiunile lor au contribuit la capturarea Republicii Moldova de către forțele oligarhice.

Este și cazul dlui Ion Varta, care, timp îndelungat (2012-2019), a diriguit Serviciul arhivistic din Republica Moldova, iar, la 8 iunie 2019, când s-a încercat o lovitură de stat, ocupa funcția de director al Agenției Naționale a Arhivelor. Precizăm că acest înalt demnitar public întruchipează perfect traseismul politic, oferindu-și serviciile oricărui regim politic. Scopul urmărit de dânsul fiind să se mențină în funcție cu orice preț. Numit director al Serviciului de Stat de Arhivă în anul 2012, dl Ion Varta a servit cu credință toate guvernele, inclusiv regimul oligarhic a lui Plahotniuc și Dodon. În 2005, fiind deputat pe listele PPCD, l-a votat pe Vladimir Voronin la funcția de președinte al Republicii Moldova, contribuind astfel la menținerea regimului comunist încă pentru patru ani. După căderea comuniștilor, urcă rapid în altă barcă, la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 aflându-se pe listele Partidului Liberal. În ultimii ani, a schimbat mereu partidele sau s-a asociat unor alianțe de partide. Continue reading →

Scriitoarea Eugenia Bulat este cunoscută publicului larg din Republică Moldova și România nu doar ca autoarea unor versuri memorabile, publicistică incitantă, dar și ca unul din cei mai de vază reprezentanți ai Mișcării de Renaștere Națională (MRN) a românilor basarabeni. Fiind originară din Sadova, raionul Călărași, doamna Eugenia Bulat s-a implicat activ în susținerea politicii de restructurare a URSS, promovată de Mihail Gorbaciov. Politica de restructurare și transparență, altfel spus – de liberalizare a regimului sovietic, – a ajuns în RSS Moldovenească mai târziu: abia în 1988 au apărut primele articole critice în presa periodică de la Chișinău. Dar problemele reale cu care s-a confruntat conducerea URSS (deficitul mărfurilor de larg consum, de produse alimentare, militarizarea excesivă a economiei etc.) au fost completate cu un șir nou de revendicări, între care revenirea la valorile naționale ale românilor basarabeni, stabilirea unor relații echitabile între Centru (Kremlin) și republicile unionale etc. Autoarea cărții[1] a expus geneza Mișcării de Renaștere Națională în raionul Călărași, greutățile cu care s-au confruntat primii promotori ai adevărului despre trecutul nostru istoric, ai limbii și culturii române, altor valori general-umane, toate acestea pe fundalul unei rezistențe disperate a nomenclaturii comuniste. Continue reading →