Este vorba de monumentul de la intrarea în Parcul Morilor, vizavi de blocul central al USM. Ieri, sâmbătă, 20 decembrie 2014, monumentul era pe piedestal. Nu era în stare avariată. Pe postament era o coroană cu flori şi un buchet de flori albe.

În noaptea de la 20 spre 21 decembrie 2014 monumentul a dispărut. Admit două explicaţii:

1. Monumentul a fost dus la restaurare (deşi era în stare bună) sau la conservare (sunt cazuri când unele monumente, pe timpul iernii, sunt puse la conservare). De ce nu a fost pus la conservare anul trecut? Dacă a fost scos pentru restaurare sau conservare de ce nu au fost puse informaţiile respective. De exemplu: „Monumentul este la restaurare / (sau) conservare. Administraţia Parcului”. Sau Primăria etc.?

De ce a fost scos sâmbătă spre duminică? De ce nu într-o zi de lucru? Continue reading →

Ecaterina Lavric

Deportată din s. Lărguţa în Kazahstan, URSS, la 13 iunie 1941

AM PLÂNS MULT, AM ÎNDURAT MULT

Rubrica: Românii în Gulag

Notă introductivă

            Familia Profir din satul Lărguţa, în prezent – raionul Cantemir[1], a fost una obişnuită. Capul familiei, Vasile Profir, născut în 1894, era căsătorit cu Maria (numele de domnişoară Timofte, născută în 1888). Ei aveau şase copii, trei fiice şi trei băieţi: fiica Ileana Profir (n. 1919), devenită după căsătorie Ileana Cărăuş, Gheorghe Bragă (n. 1921, din motive necunoscute el a fost trecut în acte Bragă, deşi era feciorul drept al Mariei şi Vasile Profir), Constantin Profir (n. 1923), Ecaterina Profir (uneori i se zicea şi Bragă, n. 1926), Teodora (n. 1928), Ion Profir (n. 1930). În anul 1940 Ileana Profir era deja căsătorită şi stabilită în satul Lărguţa. În toamna aceluiaşi an s-a căsătorit şi Constantin Profir, întemeindu-şi gospodăria proprie în aceeaşi localitate. Continue reading →

Rubrica: Recenzii, note de lectură (2014)

Este titlul cărţii, redactate de dl Eugen Statnic, originar din Basarabia, stabilit în Germania[1]. Am făcut cunoştinţă cu dl Eugen Statnic în vara acestui an, în cadrul Salonului internaţional de carte de la Chişinău. Atunci domnia sa mi-a oferit cartea nominalizată pe care am citit-o cu interes. Este vorba de un studiu referitor la persoanele responsabile pentru declanşarea celor două războaie mondiale. E un subiect deosebit de important, actual, interpretat diferit. Iată de ce munca, depusă de dl Eugen Statnic în vederea găsirii răspunsului la întrebarea „Cine sunt părinţii războaielor?”, merită o înaltă apreciere. Continue reading →

Rubrica : Analize şi sinteze politice (2014)

Confruntările electorale pentru posturile de deputaţi în Parlamentul RM s-au încheiat. Curtea Constituţională (CC) a analizat desfăşurarea alegerilor şi a constatat că unele încălcări comise de diferiţi „actori” politici nu pot schimba rezultatul final al acestora şi a validat mandatele ale 101 deputaţi. Inclusiv a deputaţilor Partidului Socialiştilor (PS) conduşi de Igor Dodon. Asta în condiţiile în care activiştii acestui partid scandau în faţa edificiului CC că nu recunosc rezultatele alegerilor din 30 noiembrie 2014. Chiar şi aşa, CC a validat mandatele candidaţilor socialişti, inclusiv a unei tipese care a scris pe pieptu-i de lider al tineretului socialist că „face sex pentru mâncare”. Altfel spus, Igor Dodon nu este capabil să-şi hrănească propriii membri de partid, aceştia fiind nevoiţi să se prostitueze ca să nu moară de foame. Continue reading →

Rubrica: Polonyka

 Pe data de 12 decembrie 2014, în incinta blocului III de studii al Universităţii de Stat din Moldova (USM) a avut loc vernisarea expoziţiei de fotografii, documente, comentarii, consacrate Sindicatului independent „Solidaritatea” din Polonia. La eveniment a participat Excelenţa sa dl Artur Mihalski, Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova (RM), care a şi prezentat panourile expoziţiei. În faţa domnului Ambasador erau tineri – studenţi ai USM, etnici polonezi sau care doresc să cunoască limba şi cultura poloneză, invitaţi ai Ambasadei Poloniei la Chişinău. Vizitatorii au luat cunoştinţă de istoria Sindicatului „Solidaritatea” atât de pe panourile expoziţiei, cât şi din informaţia prezentată pe o pagină A-4. Am cules câteva date din fila respectivă: Continue reading →

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

Organizatorii Simpozionului au decis să ne prezinte cele 12 monumente, ridicate în diverse zone ale oraşului, în memoria timişorenilor, căzuţi în Revoluţia din decembrie 1989. Astfel, primul monument pe care l-am văzut se numeşte „Evoluţia”, situat în partea de est a Parcului Civic, la intersecţia bulevardului „I. C. Brătianu” cu bulevardul „Revoluţiei din 1989”.  Sculptor –Gheorghe Iliescu-Călineşti. Pe postament este scris: „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara. 16 decembrie 1989. Evoluţie”[1]. Continue reading →

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

Cu prilejul împlinirii unui sfert de veac de la Revoluţia din decembrie 1989 din România, Fundaţia Alianţa Civică (preşedinte – Ana Blandiana), împreună cu Asociaţia „Memorialul Revoluţiei 16-22 decembrie din Timişoara” (preşedinte – Traian Orban; vicepreşedinte – Gino Rado), Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, cu susţinerea financiară a Consiliului Judeţean Timiş a organizat un Simpozion internaţional cu genericul „25 de ani după: ce am visat? Cum ne-am trezit?”.

În prima zi a Simpozionului organizatorii au decis să prezinte un şir de monumente, ridicate în memoria victimelor regimului comunist şi ai Revoluţiei din decembrie 1989 din Timişoara. Astfel, primul obiectiv vizitat a fost Monumentul Rezistenţei anticomuniste din Banat, care se află la intrarea în Pădurea verde. La intrarea în Complexul memorial, pe dreapta, este scris: „Şi aici ca pretutindeni în ţară, în vremea pustiirii sovieto-comuniste, au fost ucişi fii ai poporului român, luptători pentru apărarea fiinţei naţionale. Cinstiţi-le dăruirea şi jertfa, rodind-o în mâine”. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Simpozionul a continuat cu discursul dlui prof. univ. dr. Roman Wyborski (Universitatea din Katowice), care a expus comunicarea „Un sfert de veac: Zwischen (=miejdu…) Securitate(a) şi Solidaritate(a)”: despre experienţa polonezilor în lupta pentru democraţie şi libertate (în anul 1989).

Tânărul istoric din Praga, Filip Šisler, a prezentat comunicarea „Evenimente din Cehoslovacia din 1989 văzute de diplomaţi români de la ambasada de la Praga”. La baza discursului au stat documentele din arhiva Ministerului Afacerilor Externe al României – rapoartele ambasadorului român de la Praga. Analiza documentelor, în opinia dlui Filip Šisler, demonstrează că diplomaţii români au studiat mişcarea disidenţilor cehi şi slovaci, situaţia minorităţilor naţionale din Cehoslovacia, în special – cea a maghiarilor; a fost urmărită atent vizita la Praga a dictatorului Nicolae Ceauşescu din 17 mai 1989 (o singură zi) şi discuţiile purtate de acesta cu Gustáv Husák, preşedintele Cehoslovaciei. Curios, spune dl Filip Šisler, cei doi lideri comunişti nu au discutat situaţia politică de ultimă oră din blocul statelor socialiste. Studiul, prezentat de dl Filip Šisler, demonstrează că diplomaţii români au acordat o atenţie sporită evenimentelor din Cehoslovacia din ziua de 17 noiembrie 1989, ziua când s-au împlinit 50 de ani de la decizia de la Munchen. În concluzie: studiul a demonstrat, că diplomaţii români au cunoscut bine situaţia din ţara de reşedinţă, însă nu s-au încumetat să facă recomandări dictatorului din Bucureşti. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Între 1 şi 3 decembrie 2014, la Timişoara, şi-a desfăşurat lucrările un Simpozion ştiinţific cu genericul de mai sus. Organizatorii evenimentului au fost Fundaţia Academia Civică (preşedinte – dna Ana Blandiana), Asociaţia „Memorialul Revoluţiei 16-22 decembrie din Timişoara” (preşedinte – Traian Orban; vicepreşedinte – Gino Rado), Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, cu susţinerea financiară a Consiliului Judeţean Timiş.

Prima zi a Simpozionului a fost consacrată vizitelor de documentare la monumentul Rezistenţei anticomuniste din Banat (Pădurea Verde) şi la monumentele dedicate Revoluţiei din decembrie 1989. Am vizitat Memorialul Revoluţiei[1], după care am vizionat două filme documentare: „Noi nu murim” de Gabi Burza (2004) şi „Vidiogramele unei Revoluţii” de Harun Farocki (Germania) şi Andrei Ujică (România, 1992). Continue reading →