Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire (2014)

 Miercuri, 15 octombrie 2014, ca şi zilele trecute, a fost o zi însorită, caldă, propice pentru deplasări pietonale pe locurile memorabile ale capitalei poloneze.

Oraşul Nou

Am decis să revăd monumentele istorice, situate la nord de Oraşul Vechi, cele din numitul Oraş Nou.Prima biserică vizitată se numeşte „Catedrala Intrării în Templu a Sfintei Fecioare Maria” (Kościół Nawiedzenia Najświętszej Maryi Panny), construită din cărămidă roşie, în stil gotic. Această Catedrală a fost construită în anul 1409, sfinţită în 1411. Pe parcursul anilor a suferit modificări arhitecturale. Catedrala a fost distrusă în anii ocupaţiei naziste; între 1947 şi 1952 a fost restabilită; astăzi ni se prezintă aşa, cum arăta în anul 1915. În curtea Catedralei sunt câteva morminte vechi, o statuie a Fecioarei Maria şi o cruce din lemn, datate cu secolul al XIX-lea. Catedrala este împrejmuită cu un gard, în spate este un parc care coboară spre malul Vistulei. Continue reading →

Rubrica: Analize şi sinteze politice (2014)

 În Republica Moldova (RM) campania electorală este în toi. Ce ar fi de spus la acest moment? Ce supără sau uimeşte un simplu cetăţean/alegător?

Când am scris în titlul articolului noţiunea de „moldoveni” m-am referit la toţi cei care locuiesc în RM, indiferent de apartenenţă lor etnică – fie români, fie ruşi, fie evrei, fie găgăuzi etc., noi toţi suntem „moldoveni”, locuitori ai unei părţi din Moldova istorică.

Acum s-o iau pe rând.

1. Nu doar în timpul, dar mai ales în cadrul campaniilor electorale, atunci când se referă la alegerea conducerii RM, mai mulţi vorbitori folosesc cuvântul / cuvintele „treucă” sau „treuca puterii” (vezi, de exemplu, emisiunea „Ora de ras” la Jurnal TV). Conform DEX, „treucă” înseamnă „vas făcut din scânduri ori scobit într-un trunchi de copac sau piatră, din care mănâncă sau beau animalele”. De regulă – porcii. Continue reading →

Sâmbătă, 25 octombrie 2014, a fost condus pe ultimul drum istoricul şi publicistul Gheorghe Cernea. Ceva mai mult de un an în urmă, în aprilie 2013, Gh. Cernea împlinea 70 de ani. Cu acel prilej am redactat un scurt articol referitor la activitatea ştiinţifică şi publicistică a profesorului Gheorghe Cernea. Am scris atunci, repet acum: Gheorghe Cernea a fost un publicist foarte activ, a avut multe şi interesante studii, materiale, luări de poziţii etc.

Astfel, un articol necesar a fost consacrat domnitorului Ştefan cel Mare, prezentat de Gh. Cernea ca un conducător înţelept şi judecător drept („Literatura şi Arta” [LA], 2009, 2 iul.).Gh. Cernea a publicat mai multe studii bine documentate, referitoare la preliminariile anexării Basarabiei de către Rusia ţaristă (LA, 2011, 19 mai), la impactul anexării Basarabiei de către Rusia ţaristă asupra românilor basarabeni (LA, 2011, 2 aug.), la evoluţia populaţiei Basarabiei după 1812 (LA, 2011, 27 dec.), la caracterul administraţiei ruse în Basarabia (LA, 2012, 22 mart.) etc. Continue reading →

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

Insurecţia din Varşovia (august-octombrie 1944) în memoria contemporanilor.

În acest an se împlinesc şapte decenii de la Insurecţia locuitorilor Varşoviei împotriva ocupaţiei naziste, un eveniment de excepţie (insurecţia) în lupta Aliaţilor împotriva Germaniei şi aliatelor acesteia. Dar şi eveniment plin de învăţăminte nu doar pentru polonezi, ci şi pentru alte popoare europene, în special cele ce au avut atingere cu URSS.

Cu acest prilej Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (USM) a organizat o Masă rotundă în care noi, istoricii, am adus un omagiu luptătorilor polonezi pentru libertate[1]. Continue reading →

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

 Cu prilejul participării la Conferinţa ştiinţifică internaţională „Nation Branding and National Identity” [„Imaginea (brandul, simbolul) naţiunii şi identitatea naţională”], organizate de Institutul Polonez pentru Diplomaţie „Ignacy Jan Paderewski” din Varşovia, directoare dna Ambasador Katarzyna Skórzyńska, între 13 şi 14 octombrie 2014[1], am avut fericita ocazie de a revedea oraşul de pe Vistula, pe care l-am văzut în anul 2003 şi despre care am scris o carte[2].

Am folosit la maximum posibil timpul din afara programului Conferinţei pentru a merge pe trasee deja cunoscute, dar şi la muzee nou deschise. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Între 13 şi 14 octombrie 2014, în incinta Institutului Polonez pentru Diplomaţie „Ignacy Jan Paderewski” din Varşovia şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică internaţională „Nation Branding and National Identity” [„Imaginea (simbolul) naţiunii şi identitatea naţională”], la care am avut fericita onoare de a participa cu o comunicare precum şi în dezbateri.

Vreau şi prin aceste rânduri să mulţumesc pentru invitaţia făcută doamnei Ambasador Katarzyna Skórzyńska, directoarea Institutului Polonez pentru Diplomaţie „Ignacy Jan Paderewski” din Varşovia. Continue reading →

Domnul academician Alexandru Zub din Iaşi este un binecunoscut istoric român, un mare prieten al basarabenilor, este omul care a făcut puşcărie comunistă pentru faptul că, împreună cu alţi colegi studenţi, a sărbătorit 500 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a domnitorului Ştefan, supranumit ulterior Cel Mare.

Cu prilejul împlinirii acestui frumos jubileu, am trimis domnului academician Al Zub un mesaj de felicitare pe care îl reproduc mai jos.

 Mult stimate dle academician,

Cu ocazia împlinirii frumoasei vârste de 80 de ani, daţi-mi voie să Vă felicit cu acest prilej, să Vă doresc multă sănătate, noi realizări în cercetarea Istoriei, numai bine. Cărţile Dvs. sunt citite şi în R. Moldova, pledoaria Dvs. de reîntregire a Neamului Românesc este cunoscută la noi şi susţinută de tot mai mulţi cetăţeni ai R. Moldova.

Prezenţa Dvs. şi intervenţiile ştiinţifice în cadrul Simpozioanelor de la Sighetul Marmaţiei sunt apreciate de noi, cei care nu am cunoscut temniţele comuniste. Continue reading →

Rubrica: Contribuţii ştiinţifice: comunicări (2014)

Insurecţia orăşenilor din capitala Poloniei, realizată în perioada 1 august – 2 octombrie 1944, a fost unul din cele mai eroice epizoade din cadrul celui de-al Doilea Război Mondial, exemplu strălucit de luptă contra ocupantului nazist, dar care, datorită factorilor externi, a rămas mult timp necercetată de specialişti şi necunoscută marelui public. Asta pentru că, cu tot dinadinsul, forţe politice interne (poloneze), cât şi externe (sovietice) au căutat să şteargă eroica insurecţie din memoria polonezilor, interzicând publicarea documentelor, memoriilor, studiilor, referitoare la eveniment.

După mulţi ani de „linişte”, iată că în timpul guvernării lui Mihail Gorbaciov, problematica poloneză a luat o amploare nouă, pe primul plan plasându-se subiectul crimei comise de sovietici la Katyn, după care şi alte teme din istoria raporturilor sovieto-poloneze, inclusiv – insurecţia din Varşovia din vara-toamna anului 1944. În acest sens e bine să menţionăm culegerea de documente „URSS-Polonia. Mecanismele subjugării. 1944-1949”[1], în care au fost înserate câteva documente referitoare la perioada 1944, dar şi celelalte, documente ce demonstrează mecanismele de înfeudare a Poloniei de către URSS. Continue reading →

Săptămânalul „Literatura şi Arta” este mai mult decât ziar. Este o adevărată Universitate. Şi la propriu, şi la figurat.

La propriu: redactorul şef al săptămânalului, poetul şi scriitorul Nicolae Dabija, este Membru de Onoare al Academiei Române şi membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Nicolae Dabija este personalitatea care, săptămână după săptămână, în articolele de fond, ridică subiecte de cea mai importantă actualitate pentru R. Moldova. Pe paginile săptămânalului sunt publicate articole semnate de academicieni (dl Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei), dl academician Mihai Cimpoi, dl m. c. Anatol Ciobanu etc.), o pleiadă distinsă de profesori universitari, doctori habilitaţi (dl prof. Valeriu Dulgheru fiind cap de listă, dl prof. Anton Moraru, cel mai harnic istoric pe paginile săptămânalului „Literatura şi Arta”; dl prof. Gheorghe Baciu etc.), conferenţiari universitari, buni mânuitori ai scrisului ştiinţifico-publicistic (dl Iulius Popa, Bălţi, dl Ion Melniciuc, dl Mihai Morăraş etc.). Şi mulţi, mulţi alţii (scuzaţi că nu pot să-i remarc pe toţi). Dar întrebarea este: care Universitate se poate lăuda cu un corp academic şi profesoral mai consistent decât cel de la „Literatura şi Arta”? Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Pe data de 2 şi 3 octombrie 2014, Facultatea de Istorie şi Filozofie din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (USM) a organizat Conferinţa ştiinţifică naţională „Şcoală, educaţie, cercetare – de la restricţionări ideologice la valori democratice europene”.

În cadrul şedinţei de deschidere au luat cuvântul prof. univ., dr. hab. Gheorghe Ciocanu, rectorul USM, care a salutat iniţiativa Departamentului Istoria Românilor, Universală şi Arheologie de a pune în discuţie probleme stringente ale educaţiei şi cercetării în R. Moldova şi a pledat pentru obţinerea de noi performanţe în studii ştiinţifice şi educaţia tinerilor.

Domnia sa l-a prezentat pe conf. univ. dr. Florentin Palade, nou-numit în funcţia de pro-rector în probleme de ştiinţă. Dl F. Palade a îndemnat istoricii la realizarea unor noi studii referitoare la trecutul nostru, dar şi la personalităţi proeminente care a contribuit la progresul ştiinţei, Nicolae Donici fiind unul dintre ei. Continue reading →