Stimaţi prieteni,

În articolul „Pledoarie pentru lista unică de deputaţi unionişti”, publicat pe acest blog pe data de 24 septembrie 2018[1], am expus starea de lucruri din Republica Moldova, formată înaintea alegerilor parlamentare din februarie 2019. Am constatat, că cetăţenii R. Moldova, care împărtăşesc ideea Unirii Republicii Moldova cu România (28-30 % din electorat, conform sondajelor sociologice), precum şi cei 800 000 de cetăţeni ai R. Moldova care posedă şi cetăţenia României, sunt debusolaţi de puzderia de partide declarate „unioniste”, dar liderii cărora nu au fost capabili să se unească ei înde ei într-un singur bloc electoral.

Pentru a nu pierde voturile cetăţenilor R. Moldova care pledează pentru Unirea R. Moldova (în frontierele ei politice actuale) cu România, dimpotrivă, pentru a le concentra în jurul unei singure liste de candidaţi în Parlamentul R. Moldova, au fost înaintate propuneri ca societatea civilă să se unească în vederea susţinerii unei liste de pretendenţi în Parlament. Continue reading →

Actualitatea temei. În pofida faptului că există suficientă literatură consacrată importanţei memoriilor unor categorii de oameni sau grupuri sociale sau etnice, ale unor personalităţi de vază (deosebite) etc.[1], în ciuda faptului că funcţionează cu succes instituţii solide, ce se ocupă cu istoria orală[2], totuşi uneori mai auzim/citim opinii sceptice, referitoare la locul şi importanţa eforturilor, deloc uşoare, în adunarea, publicarea şi utilizarea memoriilor.

Scopul acestei comunicări este de a arăta importanţa memoriilor supravieţuitorilor deportărilor din RSS Moldovenească în Siberia sau nordul Kazahstanului, în anii 1941, 1949 şi 1951. De la bun început vom sublinia că istoria nu se reduce doar la memorii, oricât de corecte ar fi ele. Am considerat, însă, că istoria poate fi prezentată adecvat numai atunci când cercetătorul utilizează toate sursele de care dispune, iar între acestea, cele de istorie orală îşi au locul şi importanţa lor. Mărturisirile oamenilor, completate cu documente din arhivele de familie, cu imagini ale timpului şi locului dat, cu alte dovezi materiale şi – bineînţeles, – cu dosarele din arhivele instituţiilor statului, contribuie esenţial la înţelegerea mai clară a istoriei noastre.

Surse documentare pentru această comunicare ne-au servit cele cinci volume din seria „Arhivele Memoriei”[3], elaborate în cadrul Programului de Stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”, în unele cazuri – memoriile publicate de deportaţi, precum şi memoriile supravieţuitorilor deportării/deportărilor, aflate deocamdată în manuscrise.

Iată câteva din cele mai importante „completări” ale „marii istorii”, câteva contribuţii ale „micii istorii”, adică, a istoriei orale. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice, 2018

Sâmbătă, 17 noiembrie 2018, în Sala Senatului a Universităţii de Stat din Moldova (Chişinău, str. Alexei Mateevici, nr. 60), şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică „Unitatea naţională românească în opera profesorului universitar Anton Moraru. In memoriam”. Organizatorii evenimentului au fost: Centrul de Excelenţă Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (USM), Institutul de Istorie din cadrul Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării Republicii Moldova (MECC al RM). Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova (AIRM) şi săptămânalul „Literatura şi Arta”.

Prorectorul pentru ştiinţă al USM, prof. univ., dr. hab. Florentin Paladi, s-a adresat participanţilor la Conferinţă cu un cuvânt de salut şi le-a urat succes.

Subsemnatul am prezentat comunicarea „Probleme de istorie a românilor în publicistica profesorului Anton Moraru”. Profesorul Anton Moraru a fost un publicist talentat, articolele căruia nu lăsau cititorii indiferenţi. Între multiple probleme, abordate de profesorul Anton Moraru au fost şi cele legate de Unitatea de Neam a românilor. Într-un articol, publicat în săptămânalul „Literatura şi Arta”[1] profesorul A. Moraru a făcut o trecere în revistă a timpurilor când istoricii din R. Moldova au pledat pentru introducerea în şcoli a obiectului de studii „Istoria Românilor”, alături de un alt obiect „Istoria Universală”, când au fost elaborate programe de studii şi redactate manuale. Istoricul A. Moraru a subliniat rolul AIRM, subliniind: „În 1990-1995, Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova devenise o forţă puternică, angajată în lupta pentru perfecţionarea învăţământului istoric şi dezvoltarea de mai departe a ştiinţei istorice”[2]. Fiind angajat al Institutului Naţional de perfecţionare a cadrelor didactice, istoricul Anton Moraru a contribuit mult la elaborarea principiilor metodice de predare a cursurilor de Istoria Românilor. Astfel, profesorul A. Moraru a insistat asupra măririi numărului de ore la cursul propedeutic „Povestiri din Istoria Românilor” pentru clasa a IV-a, care  avea doar 34 de ore, în timp ce în Federaţia Rusă acelaşi curs, numit „Introducere în istorie” avea 68 de ore, în România, istoria în clasa a IV-a avea 51 de ore. „Ar fi bine ca acest curs, „Povestiri din Istoria Românilor”, – scria prof. A. Moraru, – să fie introdus în orar în zilele preferenţiale, nu sâmbătă, vineri sau luni, dar marţi, miercuri, joi, la primele lecţii, când randamentul şcolar este mai eficace”[3]. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Rezumat în limba bulgară (traducere Google):

Резюме в езика bulgară (превод Google): Конференцията научна национална, свикана в Чеадър-Лунга, изследва участието на басарабините в Южна Република Молдова, по-специално – етническите гагажи и българите – в Първата световна война. Изследователи от Кишинев, както и историци и музеографи от различни населени места на Район Цаадър-Лунга изнесоха имената и фактите на своите съмишленици, изучаваха фолклора по темата на Първата световна война. В рамките на Конференцията бяха разгледани и общи теми, като например сравнителното изследване на затворниците от Първата световна война и гвардейците на Гулаг. След края на работите на Конференцията, присъстващите, заедно с младежите от гимназията, подадоха цветя на паметника на военните, потънали в Първата световна война, издигнати в Парк Виктория от Чеадар-Лунга.

Scopul acestui articol este prezentarea temelor şi principalelor idei, expuse de istorici şi muzeografi în cadrul Conferinţei ştiinţifice naţionale cu participare internaţională, desfăşurată în oraşul Ceadâr-Lunga, UTA Găgăuzia, Republica Moldova, pe data de 7 noiembrie 2018. Pentru comunitatea istoricilor din Republica Moldova şi România, sperăm, va prezenta interes ce probleme au fost abordate şi subiecte au fost discutate în cadrul evenimentului.

Pe data de 7 noiembrie 2018, la Ceadâr-Lunga, şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa naţională cu participare internaţională cu tema „Primul Război Mondial în istoria sudului Basarabiei”. Conferinţa este parte a proiectului „Să renaştem împreună memoria” şi a fost realizată cu sprijinul Fondul „Russkii Mir” („Lumea Rusă”).

Comitetul de organizare al Conferinţei a fost alcătuit din dna Svetlana Kapanji, coordonatorul proiectului „Să renaştem împreună memoria”, director al Centrului informativ-consultativ „Dialog” (R. Moldova), Alina Mihalkina, administratoarea proiectului, magistru la Universitatea „Klement Ohridski” din Sofia (Bulgaria), Natalia Kristeva, vice-preşedinte al raionului Ceadâr-Lunga, Nicolai Cervencov, profesor universitar, doctor habilitat în istorie, preşedintele Societăţii Bulgariştilor din Republica Moldova, dr. Ivan Duminică, dr. Diana Nicoglo şi dr. Tatiana Zaikovskaia de la Institutul Patrimoniului (Chişinău, R. Moldova). Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Резюме: Статья издаётся в рубрике «Хроника научной жизни» и излагает основные темы рефератов, представленных научными исследователями Российской Федерации и других стран во время работы XI-й Международной научной конференции из цикла «История сталинизма», которая состоялась в Великом Новгороде, 11-13 октября 2018 г.

Тема Конференции: «Конфнссиональная политика Советского государства в 1920-1950-е годы».

Изложенная ниже статья представляет интерес для профессиональных историков, для научных руководителей, а также мастерандов и докторантов, как из области исторических наук, так и интересующимися историей религии.

Scopul acestei informaţii este de a familiariza comunitatea ştiinţifică de la noi despre lucrările uneia din cele mai importante Conferinţe ştiinţifice în domeniul istoriei stalinismului, desfăşurată la Velikii Novgorod, în perioada 11-13 octombrie 2018.

Sunt importante temele studiate de specialiştii din Federaţia Rusă, ţară ce posedă una din cele mai vaste istoriografii ale lumii. Sunt esenţiale formulările acelor teme, legate de politica Statului sovietic în domeniul religiei. Asta pentru că şi Republica Moldova, într-un trecut nu prea îndepărtat, a fost în centrul de atenţiei al acelor politici, iar multe din problemele societăţii noastre de astăzi îşi găsesc ecou în trecutul sovietic.

Între 11 şi 13 octombrie 2018, în oraşul Velikii Novgorod, Federaţia Rusă, şi-a desfăşurat lucrările cea de-a XI-a ediţie a Conferinţei ştiinţifice internaţionale din cadrul proiectului „Istoria stalinismului”. De această dată genericul Conferinţei a fost „Politica confesională a Statului sovietic în anii 1920-1950”, fiind organizată de Consiliul pentru dezvoltarea societăţii civile şi drepturilor omului de pe lângă Preşedintele Federaţiei Ruse, Muzeul-rezervația naturală de Stat din Novgorod, Arhiva de Stat a Federaţiei Ruse, Arhiva Rusă de Stat a istoriei social-politice, Centrul Prezidenţial „Boris Elţin”, Societatea internaţională istorico-culturală, de binefacere şi de apărare a drepturilor „Memorial” şi Editura „Enciclopedia politică” (ROSSPEN). Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Pe data de 19 octombrie 2018, la Chişinău, şi-a desfăşurat lucrările Conferința științifică internațională cu tema „Crimele comunismului şi memoria victimelor regimului totalitar-comunist: probleme, realizări, perspective de cercetare”, organizată de Centrul de Excelenţă INIS „ProMemoria” din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova în parteneriat cu Institutul de Istorie al MECC, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Muzeul Ocupaţiei și Luptei pentru Libertate a Poporului Lituanian din Vilnius (Lituania) şi Fundația Academia Civică și Complexul Memorial din Sighetu-Marmației (România). Continue reading →

Citim în „Ziarul de Gardă” că primarul oraşului Hânceşti, Alexandru Botnari, l-a decorat post-mortem pe banditul de drum mare Grigore Kotovski cu ordinul „Om emerit al oraşului Hânceşti”[1]. Primarul de Hânceşti Alexandru Botnari afirmă că el personal a turnat aceste ordine, altfel spus – cui doreşte, aceluia le înmână. În realitatea, nu este chiar aşa. Primarul este fruntea unui oraş, care – sunt convins, – [oraş] care merită o reputaţie bună. Alexandru Botnari zice că „a obosit de comentarii”, că în privinţa legislaţiei „totul e corect”, cum că opiniile referitoare la Gr. Kotovski „sunt împărţite” etc., etc.[2].

Părerile o fi fiind ele împărţite, noi cunoaştem adevărul despre cel care s-a numit Grigore (Grişa) Kotovski. Istoricul Anatol Ţăranu susţine, pe bună dreptate, că Gr. Kotovski a fost nu altceva decât „un bandit, un hoţ de drumul mare”[3].

Dl Anatol Ţăranu are perfectă dreptate: Gr. Kotovski a fost un bandit, un hoţ de drumul mare. Dar Grişa Kotovski a fost un svoloci [rus., în traducere înseamnă ticălos, canale, nemernic]. Voi scrie mai jos de ce consider astfel. Continue reading →

Profesorul universitar, doctor habilitat în istorie Constantin Solomon împlineşte astăzi şapte decenii de viaţă.

Dl Constantin Solomon s-a născut la 4 noiembrie 1948, în localitatea Morovaia, comuna Trebujeni, raionul Orhei. Locuitorii satului Morovaia sunt 100 % români (unii îşi zic „moldoveni”).

Constantin Solomon a fost elev al Şcolii Pedagogice din Orhei [ŞPO] (1964-1968). După absolvirea ŞPO a fost chemat la serviciul militar obligatoriu; a prestat serviciul militar până în 1971, după care a fost admis la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova [USM], fiind aici student între 1971 şi 1976. După absolvirea Facultăţii a lucrat lector-metodist în instruirea studenţilor străini, veniţi la studii la USM (1976-1978). În 1978 dl Constantin Solomon a fost admis la doctorat, în 1982 susţinând cu succes teza de doctor în istorie. A continuat cariera de universitar, fiind lector, lector superior, conferenţiar. Între 1999 şi 2000 a îndeplinit funcţia de şef al Catedrei de Istoria Românilor (USM). În anul 2000 dl C. Solomon s-a înscris la studii post-doctorale, în 2002 susţinând teza de doctor habilitat în istorie, iar în 2003 i s-a conferit titlul pedagogic de Profesor Universitar. Între 2003 şi 2007 a fost decan al Facultăţii de Istorie şi Psihologie, iar din 2007 până în 2009 – decan la Facultăţii de Istorie şi Filozofie. Din 2010 până în prezent lucrează profesor universitar la Catedra de Istorie a Românilor [în prezent – Departamentul de Istoria Românilor, Universală şi Arheologie]. Continue reading →