Monthly Archives: noiembrie 2014

Primul Război Mondial, cine-şi mai aminteşte de el? (continuare)

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

După discursul dlui Vasile Stati a vorbit dl Stepan Bulgar, vice-director al Secţiei Istorie şi Etnografie din cadrul Centrului de cercetări ştiinţifice „M. Marunevici”, istoric, om emerit al Găgăuziei. Tema comunicării lui – „Găgăuzii – participanţi ai Primului Război Mondial. 1914-1918”. Între altele, dl S. Bulgar a vorbit despre documentele de arhivă, depistate de el, despre un studiu, semnat de el privitor la participarea găgăuzilor în cel de-al Doilea Război Mondial şi constatarea faptului că mulţi găgăuzi, participanţi în Primul Război Mondial au luat parte şi în cea de-a doua conflagraţie. Continue reading

Primul Război Mondial, cine-şi mai aminteşte de el?

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

În 2014 s-au împlinit 100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial. În epocă s-a numit „Marele război”. Asta pentru că pierderile vieţilor omeneşti, distrugerile materiale, proporţiile, numărul statelor implicate etc. nu au fost cunoscute în trecutul omenirii.

Aşa s-a întâmplat, că acest război a afectat direct Basarabia. În 1914 această străveche provincie românească se afla de peste un secol în componenţa Imperiului ţarist, care s-a implicat în conflagraţie chiar de la începutul ei. Locuitorii interfluviului Pruto-nistrean, supuşi ai Rusiei, indiferent de originea etnică, au fost mobilizaţi pe fronturile Războiului, fiecare din ei trăindu-şi soarta personală deosebită de cea a consângenilor sau pământenilor lor.

Cine oare şi-a mai adus aminte de ei? Cine şi unde a depus un buchet de flori la monumentele ridicate în memoria jertfei lor (monumente prea puţine la număr, ridicate în timp, dar şi distruse cu bună ştiinţă de puternicii zilelor apuse), cine a slujit un parastas sau a aprins cel puţin o lumânare? În memoria părintelui Alexei Mateevici, autorul versurilor Imnului de Stat a RM, de exemplu? Dar să lăsăm morala… Continue reading

Tandemul Usatâi-Dodon ne va duce în epoca de piatră

Rubrica: Analize şi sinteze politice (2014)

În sondajul opiniei publice, realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău, alături de formaţiuni politice cunoscute (PLDM, PCRM, PDM, PL), a apărut un partid nou – „Patria”, condus de conf. univ. dr. Emil Ciobu, fost ambasador al RM la Bucureşti, formaţiune politică devenită „vizibilă” datorită prezenţei lui Renato Usatâi, un adevărat cijik-pîjek[1] în capul listei electorale a partidului politic „Patria”. Continue reading

De ce anume PLDM (Stejarul) trebuie votat masiv?

Rubrica: Analize şi sinteze politice (2014)

 Până la alegerile parlamentare din Republica Moldova au rămas zile numărate. Dar şi acum sunt oameni care tot mai întreabă pentru cine să voteze. Consider că un vot dat echipei Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), cu simbolul electoral „Stejarul” şi situat pe locul patru în lista electorală din 30 noiembrie 2014 va fi un vot dat viitorului european al Republicii Moldova (RM). Iată câteva argumente în acest sens:

1. Pe parcursul celor patru ani aflaţi la guvernare, alături de alţi parteneri politici, care, pe parcursul guvernării nu au fost tocmai cooperanţi (mă refer la PL), echipa PLDM a promovat consecvent cursul de integrare europeană a RM, soldat cu semnarea Acordului de asociere a RM la Uniunea Europeană (UE) (în toamna anului trecut la Vilnius). Promovând politica externă pro-occidentală, PLDM va urma acest curs în continuare. De aceea este nevoie de o susţinere din partea alegătorilor pro-europeni. Continue reading

Ceadâr-Lunga: vizită de documentare (2014)

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

 Pe data de 11 noiembrie 2014, cu prilejul participării la Conferinţa ştiinţifico-practică „Locuitorii Găgăuziei în anii Primului Război Mondial, 1914-1918”, am vizitat, parţial, pentru prima dată, oraşul Ceadâr-Lunga.

Localitatea a fost atestată documentar în 1817. În 1994 în oraş erau 22 991 locuitori; în 2014 – 22 800, deci – timp de 20 de ani numărul locuitorilor a rămas aproape acelaşi. Deşi Ceadâr-Lunga are statut de oraş din 1958, totuşi majoritatea locuitorilor muncesc în agricultură.

Primăria a fost locul unde s-a desfăşurat conferinţa. În faţa primăriei se înalţă impunătoarea Biserică cu hramul Icoanei Maicii Domnului din Kazan. Construcţia bisericii a început în anul 1998; din lipsă de finanţe, însă, definitivarea construirii ei s-a tărăgănat până în anul 2008. În apropierea locului, unde a fost ridicată această biserică [acum pe acel spaţiu se află Casa de cultură cu monumentul lui Mihai Ciachir în faţă], a fost alta, construită în 1911 cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, dar care a fost demolată în 1972 la insistenţa autorităţilor comuniste de atunci. Actuala biserică este o copie fidelă a celei din 1911. Continue reading

Varşovia revăzută de un istoric basarabean (partea a IV-a)

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire, 2014

În partea de nord a oraşului se află unul dintre cele mai expresive monumente ale Varşoviei – Zeiţa Victoriei Nike decapitată. Monumentul din marmură albă este ridicat în memoria victoriei trupelor Aliate la Monte Cassino, Italia, locul unde au luptat eroic şi militarii polonezi (mai 1944)[1]. Nu departe de monument a fost ridicat un postament; pe unul din pereţi e notat „Tam polak z honorem brał słub. Do Monte Cassino – 1895 km”. Pe partea opusă este imprimat portretul generalului W. Anders şi este scris [traduc în română]: „La 18 mai 1944, într-o luptă sângeroasă a popoarelor la Monte Cassino, Corpul 2 Polonez [condus] de generalul de trupe blindate Władysław Anders a străpuns „Linia Gustav” şi a deschis pentru Armatele Aliate drumul spre Roma”[2].

Am trecut pe lângă Muzeul de Arheologie (str. Długa, nr. 52)[3], apoi pe Aleea Solidarności, unde, la nr. 62, se află Muzeul Independenţei Poloniei[4] (ambele muzee le-am vizitat în 2003). Continue reading

Activităţi la sfârşitul lumii octombrie 2014

Rubrica „Cronica vieţii ştiinţifice. 2014”

1. La 29 octombrie 2014 am fost la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (USARB), unde am prezentat Ora publică „Trădaţi, dar neînfrânţi”. Este vorba de Insurecţia din Varşovia din vara-toamna anului 1944. Citez din afişul difuzat cu acest prilej: „O filă din istoria contemporană a Poloniei o constituie Insurecţia din 1944, iniţiată în momentul retragerii naziste şi al apropierii de Varşovia a Armatei Roşii. Dorinţa de a elibera capitala înainte de sosirea sovieticilor şi de a proclama un stat suveran şi independent a fost un element fundamental în această decizie eroică a Rezistenţei poloneze”. La Ora publică au asistat peste 50 de persoane – profesori universitari şi studenţi de la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale.

Aduc şi pe această cale mulţumiri doamnei Lidia Pădureac, şefa Catedrei de Ştiinţe Socio-umanistice şi Asistenţă Socială, pentru buna organizare a evenimentului. Continue reading