Primul Război Mondial, cine-şi mai aminteşte de el? (continuare)

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

După discursul dlui Vasile Stati a vorbit dl Stepan Bulgar, vice-director al Secţiei Istorie şi Etnografie din cadrul Centrului de cercetări ştiinţifice „M. Marunevici”, istoric, om emerit al Găgăuziei. Tema comunicării lui – „Găgăuzii – participanţi ai Primului Război Mondial. 1914-1918”. Între altele, dl S. Bulgar a vorbit despre documentele de arhivă, depistate de el, despre un studiu, semnat de el privitor la participarea găgăuzilor în cel de-al Doilea Război Mondial şi constatarea faptului că mulţi găgăuzi, participanţi în Primul Război Mondial au luat parte şi în cea de-a doua conflagraţie.

Profesorul universitar, doctorul habilitat în istorie, Nicolai Cervenkov, preşedintele Societăţii ştiinţifice a bulgariştilor din RM, împreună cu dl Ivan Duminică, colaborator ştiinţific al Institutului Patrimoniului din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), a prezentat comunicarea „Primul Război Mondial în soarta bulgarilor basarabeni” (a vorbit despre interesul din tinereţe al dlui profesor, manifestat faţă de subiectul Primului Război Mondial, bunelul lui fiind rănit în război şi căzut în prizonierat; a constatat că după Primul Război Mondial, în regiunile din sudul Basarabiei, s-a schimbat proporţia femei-bărbaţi în folosul femeilor, decalaj care nu a fost depăşit până în prezent; a remarcat că odată cu încheierea Primului Război Mondial în aceste regiuni au apărut baptiştii în persoana localnicilor – foşti prizonieri în Austro-Ungaria; despre deportarea bulgarilor în Rusia, 1916 etc. Dl N. Cervenkov a subliniat că după Primul Război Mondial în toate localităţile bulgăreşti din sudul Basarabiei au fost ridicate monumente în cinstea ostaşilor participanţi la război, monumente distruse după cel de-al Doilea Război Mondial, cu mici excepţii).

Un slujitor al Bisericii (cu regret, nu i-am reţinut numele) a expus un raport privind „Biserica Ortodoxă în anii Primului Război Mondial”. Autorul s-a referit la slujitorii Bisericii Ortodoxe Ruse în cadrul războiului: preoţii militari au fost cei care organizau înmormântarea ostaşilor căzuţi în lupte şi alte activităţi bisericeşti. Dar, spune oratorul, în ciuda poveţei bisericeşti „Nu ucide”, de multe ori preoţii militari au fost persoanele care au ridicat ostaşii la luptă, i-au îmbărbătat, dând dovadă de eroism personal (au fost aduse mai multe exemple în acest sens).

Elizaveta Kvilinkova, doctor habilitat în istorie, colaborator ştiinţific superior din cadrul Institutului Patrimoniului (AŞM), a vorbit despre „Problema naţională în satele basarabene, populate cu găgăuzi, în anii revoluţionari 1917-1918: relaţiile dintre ţărani şi preoţi”.

Subsemnatul, am expus succint comunicarea „Totalurile Primului Război Mondial – premisă pentru declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial”. Am pornit de la remarca că în realitate au fost două conflagraţii mondial: Primul Război Mondial (1914-1918) şi cel de-al Doilea Război Mondial (1 septembrie 1939 – 2 septembrie 1945). Asta pentru că există opinii, conform cărora ar fi existat un singur război mondial cu o pauză de 20 de ani. A doua remarcă: cel de-al Doilea Război Mondial a început în septembrie 1939 şi nu altă dată, mai devreme (1937) sau mai târziu (1941). Apoi succint am vorbit despre urmările Primului Război Mondial şi deciziile Conferinţei de Pace de la Paris, când statele victorioase au impus condiţii umilitoare Germaniei, fapt ce a dus la mişcarea revanşardă, de revizuire a frontierelor şi altor condiţii impuse Berlinului.

Următorul vorbitor – Emil Ciobu. Membrii echipei de susţinători (fanii dumnealui) i se adresează (cu o mică doză de linguşire) „Excelenţă”. Asta pentru că dl Ciobu a exercitat funcţiile de Ambasador al RM la Bucureşti (asta ţine de trecut), dar şi pentru că dl Ciobu este şeful unui partid, până nu demult necunoscut de nimeni în RM, dar la care a aderat recent Renato Usatâi şi l-a trezit din amorţire, injectând sume uriaşe de bani, proveniţi neclar de unde. Conform sondajelor opiniei publice, partidul „Patria”, condus de dl Ciobu, ar putea depăşi pragul electoral de 6 %. Altfel spus, dl Ciobu ar putea fi parlamentar după alegerile din 30 noiembrie 2014. În aşa caz, de ce să nu-i zici de pe acum „Excelenţă!”?

Bun, ce a zis dl preşedinte al Partidului „Patria”?

În opinia dumnealui, cel de-al Doilea Război Mondial nu s-a încheiat, urmările acelui război mai sunt prezente. Apoi s-a referit la conducerea actuală a RM, calificând-o ca fiind deosebit de proastă. Asta pentru că (aşa zice dl Ciobu): „În loc să mulţumească găgăuzilor pentru că aceştia au organizat un referendum şi s-au declarat ataşaţi de Federaţia Rusă, condusă de V. Putin, aceştia (adică conducătorii RM) au condamnat această consultare a populaţiei”. Dl Ciobu nu a spus că referendumul este ilegal, el nu poate fi recunoscut de nimeni. O altă teză, expusă de dl ex-ambasador: existenţa RM se datorează „Pridnestroviei” şi UTA Găgăuzia. Dacă nu ar fi fost aceste unităţi administrative, atunci RM demult s-ar fi unit cu România sau ar fi acces în UE. Dl Ciobu a mai spus că în RM se studiază istoria „unui stat vecin” (Istoria Românilor, iar statul vecin este România). Domnia sa se face a nu şti că noi, cei din Basarabia, am fost luaţi cu forţa de la România şi trecuţi fără să ne întrebe cineva în componenţa unui imperiu mai puternic de la Nord. Şi suntem obligaţi să studiem istoria poporului din care facem parte. În plus, viitorul deputat e bine să ştie că mii de basarabeni au redobândit cetăţenia română şi vor să cunoască trecutul poporului lor. În pofida acestor expuneri stranii, anti-statale, anti-europene, xenofobe, discursul dlui Ciobu a fost întrerupt de aplauzele unor persoane, prezente în sală.

A urmat dl conf. univ. dr. Piotr Şornikov cu tema „Mişcarea naţională moldovenească şi Statul Român în anul 1918”.

După pauză lucrările Conferinţei au continuat în şedinţă plenară. Participanţii au prezentat o suită de comunicări interesante, referitoare la cazuri concrete de participare a locuitorilor satelor, populate cu găgăuzi sau bulgari, în luptele din cadrul Primului Război Mondial. Astfel, dl Constantin Curdoglo, scriitor, profesor al Liceului din s. Baurci, a vorbit despre participarea consătenilor lui la Război. Dl Fiodor Marinov, directorul Muzeului de istorie din satul Avdarma a expus comunicarea „Primul Război Mondial în istoria satului Avdarma”. Au fost şi alte referate e acest fel: concrete, cu materiale doveditoare, documente, fotografii etc.

Câteva comunicări s-au referit la activitatea Muzeelor de istorie (din Comrat şi Ceadâr-Lunga). Alte referate au reflectat asupra predării istoriei Primului Război Mondial în şcoli şi asupra educaţiei patriotice a elevilor. Pe parcurs au fost prezentate cărţile doamnei Elizaveta Kvilinkova[1].

Conferinţa de la Ceadâr-Lunga şi-a atins scopul propus.

Felicitări organizatorilor!

25 noiembrie 2014

anatol_petrencu@yahoo.com



[1] E. N. Kvilinkova. Culit volka u gagauzov scozi prizmu etnoculiturnîh simvolov [Cultul lupilor la găgăuzi prin prisma simbolurilor etnoculturale], Chişinău, 2014.

Idem. Pravoslavie – sterjeni gagauzskoi etnicinosti [Ortodoxia – pilonul etnicităţii găgăuze], Comrat-Sofia, 2013.

Comentariile nu sunt permise.