Ianuarie 2019

Rubrica: Federaţia Rusă: cu ochii pe ea

Introducere

Am citit cartea „Putinofobia. Rusia contemporană şi angoasele Occidentului”[1], semnată de jurnalistul italian Giulietto Chiesa, mare fan al preşedintelui Federaţiei Ruse Vladimir Putin şi un critic vehement al Occidentului (Europa de vest, SUA). Sunt convins că în realitate lucrurile stau tocmai invers de cum le prezintă Giulietto Chiesa. Cartea are un Cuvânt înainte, semnat de scriitorul Vasile Ernu. Dând dovadă de precauţie, Vasile Ernu scrie: „Cel mai grav lucru este atunci când facem dintr-un politician puternic precum Putin, liderul unui stat cu vechi tradiţii imperiale, un obiect al adoraţiei sau fobiei. Putin nu trebuie nici iubit şi nici urât, ci doar înţeles pentru a putea analiza lucid situaţia, pentru a putea construi o strategie şi o tactică utile intereselor noastre. Avem noi [oare] astfel de analize, astfel de strategii? Mai degrabă nu… Niciodată nu strică mai multă reflecţie. Mai ales când este vorba despre «sindromul Putin»”[2].

Urmând îndemnul lui Vasile Ernu ne-am pus ca obiectiv să examinăm situaţiile critice/tragice din cotidianul rus, informaţiile fiind spicuite din buletinele de ştiri ale postului oficial TV „Pervîi kanal”, plus câteva canale informative. Asta tocmai pentru a înţelege mai bine Rusia, în pofida cunoscutei fraze «Умом Россию не понять»[3] [„Rusia nu poarte fi înţeleasă cu raţiunea”]. Întrebarea este simplă: de ce atâtea victime umane în Rusia, care sunt cauzele? Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Pe data de 25 ianuarie 2019, în Sala de conferinţe a Muzeului de Etnografie şi Istorie Naturală, a avut loc lansarea a două noi volume de cartofilie[1]. Este vorba de albumul „Porni Luceafărul…”, semnat de dr. Constantin Gh. Ciobanu şi Maria Godorozea[2] şi de Catalogul cartofil ilustrat „Istoricul cartofiliei basarabene”, volumul I, perioada 1896-1917, autori fiind Aureliu Ciobanu şi dl dr. Constantin Gh. Ciobanu[3].

Albumul „Porni Luceafărul…” înserează scurte informaţii referitoare la viaţa şi activitatea marelui poet Mihai Eminescu, precum şi succinte prezentări ale operei lui, urmate de imagini, imprimate pe cărţi poştale. Deşi publicate în diverse timpuri, cărţile poştale au fost aranjate cronologic, conform vieţii poetului şi a operelor, create de el.

Albumul beneficiază de un Cuvânt introductiv, – Luceafărul în cartofilia universală -, semnat de academicianul Mihai Cimpoi, cel mai important eminescolog din spaţiul românesc, respectiv – de pe mapamond. Distinsul critic literar scrie: „Colecţionarii noştri, în persoana lui Constantin Ciobanu şi Maria Godorozea, au avut inspirata idee de a aduna într-un volum imaginile imprimate pe cărţile poştale ce sugerează motive şi teme legate de viaţa şi activitatea poetului şi mai ales de Luceafărul, poemul în care substratul biografic ascunde „înţelesuri alegorice” profunde, date de poetul care a rostit cel mai bine Fiinţa”[4]. Continue reading →

În Republica Moldova (RM) au avut loc adunări dedicate comemorării victimelor Holocaustului. Astfel, pe data de 23 ianuarie 2019, în incinta Bibliotecii „Hristo Botev” din Chişinău victimele Holocaustului au fost comemorate de elevii Liceului „Mihail Sadoveanu”, de lucrătorii Bibliotecii.

În prelegerea prezentată, am vorbit despre originile nazismului, despre absurditatea „teoriei” superiorităţii rasei ariene faţă de celelalte rase (toate rasele umane sunt egale între ele!), despre influența nefastă a bolşevismului asupra Europei occidentale prin încercările nereuşite de export de revoluţie comunistă etc.

Venirea hitleriştilor la putere a schimbat dramatic soarta evreilor din Germania. Guvernul a promovat politica boicotului magazinelor evreieşti, iar în 1935 au fost adoptate două legi – Legea cetăţeniei şi Legea privind protecţia onoarei şi sângelui german -, prin care germanilor li s-a interzis căsătoria cu etnici evrei, iar cealaltă lege oferea cetăţenie doar etnicilor germani („arienilor”). Continue reading →

Rubrica: „Cronica vieţii ştiinţifice”

Pe data de 22 ianuarie 2019, în incinta Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică consacrată împlinirii a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, numită şi „Mica Unire”. Organizatorii evenimentului au fost Proiectul „Românii din jurul României”, Institutul de Studiul Arhivelor, Fundaţia Culturală „Memoria”, Filiala Argeş, Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Haşdeu, Fondul Literar al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova.

Prezenţa a fost salutată de doamna Mariana Harjevschi, directoarea Bibliotecii „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, apoi, după o scurtă solemnitate religioasă, conf. univ., dr. Vasile Şoimaru, moderatorul Conferinţei, a oferit cuvântul dlui Andrei Eşanu, membru al Academiei de Ştiinţe din Moldova. Academicianul Andrei Eşanu a evidenţiat importanţa istorică a Unirii Principatelor Române din 1859, urmările pozitive ale Unirii pentru poporul român. Continue reading →

Ieri, 15 ianuarie 2019, de ziua Culturii Române şi ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, la Chişinău, în sala „Regina Maria” a Institutului Naţional de Justiţie, – „unica instituție din țară care formează judecători și procurori”, – a avut loc lansarea recent apărutelor de sub tipar monografii, semnate de prof. univ., dr. hab. Gheorghe Baciu. În 2018 profesorul Gh. Baciu a lansat volumul „Personalităţi notorii ale neamului: 140 de destine”[1], în care a expus succint datele biografice şi principalele realizări ale personalităţilor din spaţiul românesc. Aceste două volume au fost tipărite, de asemenea, în 2018, şi lansate acum, cu prilejul zilei de naştere a clasicului literaturii române Mihai Eminescu. Este vorba de volumul „Mihai Eminescu: realităţi şi erori”[2] şi cartea „Zece nume marcante ale neamului”[3].

Evenimentul a fost deschis de doamna Diana Scobioală, directoarea Institutului Naţional de Justiţie, care a salutat publicul prezent la lansare, a vorbit despre autor, precum şi despre istoria clădirii institutului respectiv, trecut prezentat de dl profesor Gh. Baciu în volumul „Zece nume marcante”. Continue reading →

Introducere

 Publicaţii:

 În 2018 am muncit asupra realizării planului din cadrul Proiectului „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească (anii 1940-1941, 1944-1953). Cercetări în raioanele din centrul Republicii Moldova” [Codul: 15.857.06.02F], –  parte componentă a Programului de Stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953” Direcţia strategică: 18.06 Patrimoniu naţional şi dezvoltare a societăţii, care a fost finanţat de Guvernul R. Moldova.

În acest domeniu de activitate am intervievat mai multe persoane, care au trecut prin infernul Gulagului, am publicat articole la acest subiect, am prezentat comunicări în cadrul unor simpozioane ştiinţifice internaţionale sau naţionale. Tot aici am inclus o serie de recenzii la unele volume tematice sau memorii ale supravieţuitorilor Gulagului. În raport aceste contribuţii sunt evidenţiate cu cuvintele „Program de Stat”. Deşi termenul Programului de Stat a expirat (2018), atât subsemnatul, cât şi colegii, implicaţi în realizarea Programului, vom mai lucra asupra subiectelor, evidenţiate în acest proiect. Continue reading →