Arhiva

Regimul Dodon impune Memoricidul

Stimaţi prieteni,

   La sfârșitul anului 2019, am depus pe numele directorului-adjunct al Agenției Naţionale pentru Cercetare şi Dezvoltare (ANCD), dna Viorica BOAGHE, proiectul de cercetare știinţifică cu titlul „Crimele comunismului în memoria transgenerațională. Proiect interdisciplinar de cercetare şi valorificare a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist în RSS Moldovenească”. Proiectul a fost expertizat de trei specialiști, dar nu a acumulat numărul necesar de puncte pentru a fi susținut financiar de statul Republica Moldova. Personal consider că a fost o decizie politică. Aceasta pentru că a fost uimitor decalajul între punctele puse de doi experți „din afară” şi cel de-al treilea „din interior”, iar ANCD nu a binevoit cel puțin să examineze cauza acestei diferențe de puncte acordate proiectului.

   Totuși, în această istorie cel mai dezagreabil a fost episodul cu contestările. Am mers la sediul ANCD, doamnele de acolo m-au îndemnat să reușesc să depun documentul până a doua zi, ora 17.00. Am muncit o zi, am depus contestarea ca să aflu mai apoi că există un anume punct într-o anume decizie prin care ANCD s-a scutit de obligațiunea de a studia contestările. De ce nu ați spus despre asta mai devreme, înainte de a redacta contestarea? Nu vă pare că este culmea cinismului, o subtilă bătaie de joc, doamna Boaghe? Continue reading

Putin ameninţă Polonia cu o nouă invazie militară

Pe data de 24 decembrie, în cadrul şedinţei Colegiului Ministerului Apărării al FR, şedinţă la care au asistat multe alte persoane civile, ministrul de externe Serghei Lavrov, de ex., dar şi Patriarhul Moscovei şi întregii Rusii Kirill (acesta ce ar fi avut cu problemele militare?) preşedintele FR V. Putin a revenit asupra problemelor de istorie a relaţiilor internaţionale din ajunul celui de-al Doilea Război Mondial. Deja din memorie, a vorbit despre Rezoluţia Parlamentului european, citată mai sus, în care ambele regimuri totalitare, nazist şi bolşevic, sunt învinuite de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, ceea ce, recunoaşte V. Putin l-a atins foarte puternic. Revine asupra subiectului privind discuţia dintre Hitler şi oficialii polonezi referitoare la soarta evreilor din Germania (deportarea lor în Africa). El îşi exprimă din nou opinia că această idee a lui Hitler, odată realizată, ar fi dus la moartea tuturor evreilor din Europa. V. Putin insistă asupra notei ambasadorului polonez la Berlin I. Lipski, trimisă ministrului de Externe polonez I. Beck, care, chipurile la auzul spuselor lui Hitler i-ar fi răspuns că dacă se va face acest lucru, atunci în Varşovia Fuhrerului i se va ridica un monument. V. Putin trece la etichetări impardonabile, numindu-l pe I. Lipski „ticălos şi porc antisemit” («сволочь и свинья антисемитская»), altfel, spune V. Putin, nu poţi să-i zici. Şi continuă: „Anume astfel de oameni, asemenea celor ce au vorbit cu Hitler, astăzi demolează monumentele ostaşilor-eliberatori ai Armatei roşii, [armată] ce a eliberat ţările Europei şi popoarele europene de nazism”.V. Putin zice că oamenii politici polonezi de astăzi sunt „discipolii” celor de atunci; în acest sens, consideră V. Putin, [situaţia] s-a schimbat foarte puţin. „Noi cu Dvs. trebuie să avem în vedere aceasta, inclusiv şi atunci când construim forţele noastre armate”[1]. Continue reading

Vladimir Putin – „istoric”

La 1 septembrie s-au împlinit 80 de ani de la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial. Cu acest prilej, Polonia a organizat manifestări comemorative la care au fost invitaţi mai mulţi şefi de state, nu, însă, şi preşedintele FR Vladimir Putin. În plus, Parlamentul european a adoptat o Rezoluţie referitoare la comemorarea a 80 de ani de la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial şi importanţa memoriei istorice europene pentru viitorul Europei” în care a condamnat Pactul Molotov-Ribbentrop, a demonstrat conlucrarea sovieto-nazistă în cotropirea Poloniei şi s-a pronunţat împotriva elogierii regimurilor totalitare, inclusiv a celui bolşevic, şi falsificării istoriei. Documentul remarcă: [Parlamentul Europei] „este profund îngrijorat de eforturile depuse de actuala conducere a Rusiei pentru a distorsiona faptele istorice și a încerca să ascundă crimele comise de regimul totalitar sovietic și consideră că acestea reprezintă o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice, care își propune să dezbine Europa și, prin urmare, solicită Comisiei să contracareze în mod decisiv aceste eforturi”.

Preşedintele V. Putin s-a interesat personal de desfăşurarea evenimentelor din perioada interbelică, a pregătit o adevărată prelegere pe care a expus-o pe data de 20 decembrie în faţa liderilor de state-membre ale CSI, la Sankt-Petersburg. La acest summit informal au participat preşedintele FR Vladimir Putin, preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev, prim-ministrul Armeniei Nicol Pachinian, preşedintele Belarus Alexandr Lukaşenko, primul preşedinte al Kazahstanului Nursultan Nazarbaev, preşedintele Kîrgîzstanului Sooronbay  Jeenbekov, preşedintele Republicii Moldova Igor Dodon, preşedintele Tadjikistanului Emomali Rahmon şi preşedintele Turkmenistanului Gurbangulî Berdîmuhamedov. Continue reading

Despre Putin, numai de bine… (Recenzie)

Numele autorului monografiei este Constantin Dolgov. El este ziarist, specialist în tehnologii politice. Monografia semnată de el se numeşte „În urma lui Putin” [После Путина[1]]. Este o carte despre preşedintele Federaţiei Ruse (FR) Vladimir Putin, autorul monografiei fiind un fan declarat deschis al liderului FR.

Cartea conţine o Introducere, 15 capitole şi Încheiere. În cartea recenzată autorul încearcă să dezvăluie cititorilor succesele obţinute de preşedintele FR Vladimir Putin şi să prezică greutăţile cu care se va confrunta succesorul său. Autorul începe expunerea cu explicarea unui fenomen din istoria diverselor state: de foarte multe ori anumite perioade de timp sunt legate de numele conducătorului statului – „epoca lui Petru cel Mare”, „pe timpul Ecaterinei a II-a”, pentru URSS – „epoca stalinistă”, „în timpul lui Hruşciov”, „epoca Brejnev”, „restructurarea lui Gorbaciov” etc. De numele marilor personalităţi sunt legate anumite evenimente, fie reforme, fie războaie, fie dispariţia statelor. Autorul este de părere că „Elţîn a risipit Rusia pe băutură, în timp ce Putin a ridicat-o din genunchi” (p. 10). Continue reading

Trecutul şi prezentul unui popor neastâmpărat: Rusia la răspântie. Recenzie

Distinsul om de ştiinţă şi diplomat Oleg Serebrian a scos de sub tipar ediţia a două a monografiei „Rusia la răspântie. Geoistorie, geocultură, geopolitică”[1]. Editarea volumului este deosebit de importantă anume acum, când la Chişinău, în urma destituirii guvernului, condus de Maia Sandu, întreaga putere în stat, inclusiv în capitală, au fost cucerită de partizanii fideli ai Kremlinului – reprezentanţii Partidului Socialiştilor din Republica Moldova. În aceste condiţii este important pentru noi, cetăţenii Republicii Moldova (RM) să cunoaştem cât mai bine ce prezintă Federaţia Rusă, ţara spre care ne împinge echipa preşedintelui Igor Dodon.

Prefaţa lucrării este semnată de profesorul de geografie şi geopolitică de la Universitatea din Saint-Etienne, dr. Christian Daudel (p. 9-13). Urmează 11 compartimente. „Rusia şi Rusiile” este titlul capitolului introductiv, autorul expunând succint istoria slavilor de răsărit (velicoruşilor, maloruşilor/ucrainenilor şi beloruşilor), şi polemicile reapărute după 1991 între cercetătorii ruşi şi ucraineni referitoare la moştenirea Rusiei Kievene. De reţinut: „…unii autori ruşi neagă însăşi existenţa unor popoare precum ucrainenii (şi beloruşii), numindu-i „invenţie” a propagandei austriece dinaintea Primului Război Mondial, menite să deturneze de la calea cea dreaptă mişcarea panslavistă prorusească din Galiţia şi, totodată, să alimenteze ideologic un curent separatist în ţinuturile sud-vestice ale fostului Imperiu Rus” (p. 23). Continue reading

Rusia, noiembrie 2019: starea naţiunii

 Pentru Federaţia Rusă (FR) noiembrie 2019 a fost o lună obişnuită, cu activităţile tradiţionale ale populaţiei, cu realizări, dar şi cu necazuri. Vom expune cele mai sonore cazuri tragice, care au atras atenţia societăţii ruse.

Tragedii, crime odioase

1 noiembrie. Fostul primar al oraşului Kisilevsk (Kuzbass) Serghei Lavrentiev a fost împuşcat lângă casa proprie. Din spusele soţiei, doi indivizi umblau prin curtea ex-primarului. Ea i-a zis despre asta soţului. Acela a pus mâna pe armă şi a ieşit în curte. Soţia ex-primarului a auzit câteva împuşcături, a ieşit din casă şi a văzut cadavrul soţului şi a unui individ necunoscut. Procuratura regiunii investighează acest caz[1].

2 noiembrie. În partea de vest a Moscovei au fost împuşcate două persoane. Este vorba de Ibraghim Eldjarkiev, şeful Centrului de combatere a extremismului din Inguşetia şi fratele acestuia, de asemenea poliţist. Cu mai puţin de un an, în Inguşetia, a fost înfăptuită o tentativă nereuşită de asasinare a lui Ibraghim Eldjarkiev[2]. Continue reading

RAPORT privind ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICO-DIDACTICĂ în 2019

RAPORT privind ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICO-DIDACTICĂ

 în 2019

Prof. univ., dr. – hab. Anatol PETRENCU,

Membru de onoare al AOŞR

Articole în culegeri ştiinţifice internaţionale, publicate în afara frontierelor R. Moldova

1. Anatol Petrencu. Probleme de relaţii externe ale Basarabiei, discutate în cadrul şedinţelor Sfatului ţării (1917-1918). În: Analele ştiinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (serie nouă). Istorie, tom LXIV / 2018. Număr special. Marea Unire a românilor (1918) – Istorie şi actualitate, Iaşi, 2018, p. 135-140 (0,44 c. a.)

ISSN: 1221-843X

2. Anatol Petrencu. По пути к безбожному  обществу: государство и Православная  церковь в Молдавской ССР в 1950-е гг. În: Конфессиональная политика Советского государсва в 1920-1950-е годы. Материалы XI Международной научной конференции. Великий Новгород, 11-13 октября 2018 г., Moscova, 2019, p. 168-174 [0,35 c. a.]

ISBN 978-5-8243-2337-5

Articole publicate în monografii colective, în culegeri de studii,  prefeţe sau cuvânt înainte, apărute în R. Moldova Continue reading

Decenţa morală și excelență intelectuală. Grigore Grigorescu la 65 ani

                Pentru o Românie liberă – oricând,

 oricum cu oricine contra oricui (E. Carada)

 Cine în această privire nu e cu noi e contra noastră (M. Eminescu)

Născut la 1 decembrie 1954, moștenind o descendență umilă și dezrădăcinat total etno-spiritual, scriitorul (eseistul-publicist), ecologistul, editorul, moralistul și naționalistul Grigore Grigorescu începe activitatea profesională la Academia de Ştiinţe a Moldovei (AȘM, 1977) și debutează editorial relativ târziu – în 1986. Actualul palmares bibliografic selectiv este constituit din circa 240 de materiale publicate și cărțile reprezentative ,,Regalitatea sincerităţii” (2003), ,,Aristocraţii spiritului” (2006), „Paradisul pădurilor pierdute” (2017). Devine membru al Uniunii Scriitorilor în 2003, activează ca director al Editurii „Phoenix” SRL (1993-2019) și managerul Asociației de Ecologie Spirituală (2003), actualmente Asociația de Cultură şi Politologie.

Punctualitatea, fundamentalitatea, onestitatea și demnitatea, toleranța, studiul vocațional (corelativ spiritului speculativ), sunt virtuțile formative ale cultului moral personal, care l-au afirmat și consacrat magistral. Nu-și imaginează existența „fără lux intelectual şi sufletesc” (P. Pandrea), decența și inocența comportamentală l-au coborât în profunzimi și înălțat sublim, neglijând-detestând spectacolul public zgomotos, impur, indecent, acaparat de impostură și impostori. Valorile și splendorile strămoșești au luminat și tutelat cariera umană, literară, intelectuală naţionalistă luministă – apreciată statal cu ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor (București, 2004) şi medalia Meritul Civic (2015).   Continue reading

Comparaţia Ambasadorului Kuzmin şchiopătează de ambele picioare

Orice comparaţie şchiopătează, spune un vechi dicton german. Adică comparaţiile sunt utile, dar faptele şi evenimentele comparate nu coincid sută la sută.

Ambasadorul Federaţiei Ruse (FR), doctor în istorie, Valerii Kuzmin a fost invitat la Ministerul Afacerilor Externe al României pentru a i se atrage atenţia la tratarea subiectivă şi părtinitoare a istoriei şi poziţia ostilă a FR faţă de România.

Între altele, în postarea oficială a Ambasadei FR la Bucureşti, istoricul şi ambasadorul V. Kuzmin scrie: „În Crimeea, care astăzi face parte din Rusia, a avut loc un referendum democratic, în cursul căruia aproximativ 95 % dintre participanţi s-au pronunţat în favoarea independenţei şi reunificării cu Rusia. Fapte similare, cu privire la Transilvania, Basarabia sau Bucovina unite cu România în anii 1917-18, nu sunt cunoscute în ştiinţa istorică obiectivă”[1]. Continue reading

În aşteptarea redenumirii bulevardului „Ştefan cel Mare şi Sfânt” în bulevardul „Vladimir Putin”

Declaraţie de protest

Înlăturarea guvernului, condus de Maia Sandu, a însemnat preluarea întregii puteri de oamenii Kremlinului. Ne aşteptăm la un proces de restaurare a dominaţiei imperiale. Dar nu am crezut, – cel puţin eu -, că restauraţia va începe cu lupta împotriva monumentelor. De ce? Pentru cei care urmăresc viaţa politică rusă ştiu cum îşi apără ruşii monumentele oriunde ar fi ele. Aceeaşi atitudine ar fi trebuit să fie şi faţă de monumentele altor popoare, inclusiv al nostru. Dar, spre uimirea şi stupefacţia generală, iată că ruşii (sau favoriţii lor socialiştii din RM) au dat o lovitură monumentului de la Olăneşti. Iată ce ne scrie avocatul şi bunul patriot şi istoric Iulian Rusanovschi:

MONUMENTUL GRĂNICERULUI AURELIAN MIHĂILESCU A FOST VANDALIZAT

La Olănești, R. Moldova, a fost restabilit anul acesta, la inițiativa Asociației MONUMENTUM, un monument în memoria eroilor căzuți în Primul Război Mondial şi a eroului Aurelian Mihăilescu, ucis de bolşevici la 10.05.1923 în timp ce păzea hotarul Nistrului lângă pichetul de grăniceri de la Olănești. Ulterior, în 1933, grănicerii din Olănești ridicaseră un monument în memoria acestui grănicer, monument care a fost distrus în 1945. Mormântul căpitanului Aurelian Mihăilescu a fost și el devastat de bolșevici. Continue reading