Stimați concetățeni!

Au rămas zile numărate până la desfășurarea Referendumului constituțional privind decizia cetățenilor de a continua cursul politic de aderare a Republicii Moldova (RM)  la Uniunea Europeană (UE). Suntem martori ai unei implicări fără precedent a Federației Ruse (FR) în afacerile interne ale RM. Interesul FR față de republica noastră este foarte mare. Conducerea de la Kremlin dorește din răsputeri să demonstreze lumii că controlează în continuare spațiul ex-sovietic cucerit cândva prin forța armelor, că ea, conducerea de la Moscova, poate determina soarta fostei colonii a URSS, astăzi stat suveran și independent, membru al ONU.

În acest context, observăm cu consternare și faptul cum unii colegi de-ai noștri, intelectuali notorii, autoproclamați „unioniști convinși”, încearcă din răsputeri să demonstreze, cum că singura și cea mai scurtă cale de ne a integra în UE și chiar de a adera la NATO este unirea cu România, cum că rezultatele Referendumului nu vor fi validate, deoarece este „încălcată Constituția”, cum că rezultatele Referendumului vor fi falsificate și multe alte aberații de acest fel. Continue reading →

Profesorul Sergiu Chircă a rămas în memoria noastră ca un specialist notoriu în domeniul analizei economiei naționale a RSS Moldovenești/Republicii Moldova, dar și a fostei URSS. A luptat consecvent pentru Renașterea națională a românilor basarabeni, a fost un excelent profesor și îndrumător al tineretului.

Pe data de 9 ianuarie 2019 i-am solicitat profesorului Sergiu Chircă un interviu referitor la relațiile domniei sale cu profesorul Alexandru Moșanu. De față a fost și dna Lucia Chircă, soția profesorului. Din spusele lui Sergiu Chircă, el l-a cunoscut pe profesorul Alexandru Moșanu în 1964. A. Moșanu era secretar științific la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, iar prof. Sergiu Chircă era secretar științific la Institutul de Economie al aceleiași Academii. Munca i-a apropiat pe cei doi tineri specialiști. „Alexandru Moșanu insufla încredere”, – spune prof. Sergiu Chircă. A. Moșanu îl consulta deseori în probleme de istorie, iar după o perioadă de timp cei doi discutau și chestiuni politice. Continue reading →

Astăzi, 12 octombrie 2024, academicianul Alexandru Zub a împlinit vârsta de 90 de ani. Dl Alexandru Zub s-a născut în localitatea Vârful Câmpului, județul Botoșani. A absolvit Școala Normală (Pedagogică) din Șendreni-Dorohoi (1953), apoi a făcut studii la Facultatea de Istorie a Universității „A. I. Cuza” din Iași (1953-1957). S-ar fi părut că atmosfera pentru afirmarea capacităților individuale era favorabilă: în URSS, în februarie 1956, Nichita Hrușciov a condamnat numitul de el „cult al personalității lui Stalin”; de fapt – au fost condamnate crimele odioase comise de dictatorul roșu de la Kremlin. Începuse „dezghețul hrușciovian” – o liberalizare a vieții politice interne în URSS. Critica „cultului personalității” lui Stalin a fost un semnal pentru destalinizarea unor țări aflate sub dominația URSS, cea mai cunoscută fiind rebeliunea anticomunistă din Ungaria. Liderul comuniștilor români, Gheorghe Gheorghiu-Dej a declarat că în România staliniștii au fost înlăturați de la putere (el avea în vedere „grupul tovarășilor de la Moscova” – Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu, disponibilizați  din posturi în mai 1952, deci – înainte de a muri Iosif Stalin (martie 1953) și de critica „cultului personalității” lui. Continue reading →

Joi, 10 octombrie 2024, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (blocul II, etajul I, Sala Arte și Hărți, Chișinău, str. 31 august 1989, nr.78), Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”) a organizat Masa rotundă cu tema „RASS Moldovenească – cap de pod pentru anexarea Basarabiei”, prilejuită de împlinirea (la 12 octombrie) a 100 de ani de la constituire.

În fața celor prezenți în sală au luat cuvântul elevele Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri” Erica Buju și Loredana Rusu, care au expus împrejurările realizării operațiunii de la Tatar-Bunar (septembrie 1924) – o încercare nereușită a unui comando sovietic de  a provoca revoluția comunistă în sudul Basarabiei. Continue reading →

Vineri, 6 septembrie 2024, a avut loc ședința ordinară a Comitetului de conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM). La ordinea zilei au fost aprobate câteva probleme: 1) activitatea membrilor AIRM în ultimele luni; 2) discutarea și aprobarea planului de activități pentru sfârșitul anului 2024; 3) diverse.

1) În lunile de vară membrii AIRM au organizat sau au participat la manifestări inițiate de partenerii noștri. Astfel, la 6 iulie 2024, membri ai AIRM au luat parte la lucrările Academiei Basarabiei, la care au fost prezenți profesori de istorie și limbă și literatură română (Costești, r-nul Ialoveni);

Pe data de 8 iulie, în Sala cu Hărți a Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM), AIRM a desfășurat Masa rotundă prilejuită de împlinirea a 85 de ani din ziua nașterii cunoscutului istoric medievist Pavel Parasca[1]. Continue reading →

Renașterea ortodoxiei în Transnistria[1], aflată sub administrația românească (1941-1944)

Note de lectură

Recent a fost scoasă de sub tipar cartea „Restabilirea creștinismului pe Frontul de Est”[2]

Este în curs de elaborare.

Reveniți

Joi, 29 august, CNIR și-a continuat lucrările la Suceava, în sălile Universității „Ștefan cel Mare”. Ședința plenară a avut loc în Aula Magna în care moderatorii, – prof. univ. dr. Igor Șarov, rectorul USM și prof. univ. dr. Ștefan Purici, prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, – au oferit microfonul persoanelor oficiale pentru prezentarea mesajelor de salut. În fața celor prezenți a vorbit rectorul Universității „Ștefan cel Mare”, prof. univ. dr. Mihai Dimian, precum și reprezentanți ai conducerii orășenești și ai Bisericii Ortodoxe Române.

După care, distinsul istoric ieșean Alexandru Zub, membru titular al Academiei Române, a rostit un discurs privind importanța cercetărilor istorice. A urmat dl Victor Spinei, vice-președinte al Academiei Române, care a vorbit despre „Întemeierea Statului medieval Moldova”. Ultimul vorbitor în ședința plenară a fost conf. univ., dr. hab. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie din cadrul USM, membru corespondent al AȘM, membru de onoare al Academiei Române (tema comunicării „Congresul al III-lea al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească: context, dezbateri, semnificații și impact”). Continue reading →

O dată la doi ani istoricii din spațiul românesc (România și deocamdată Republica Moldova) cu participarea unor specialiști străini, preocupați de trecutul nostru, se întrunesc într-un congres la care expun realizările lor în domeniile de care au fost preocupați. După primul Congres, desfășurat la Cluj-Napoca, au urmat întrunirile de la Iași, Alba-Iulia, iar recentul Congres și-a desfășurat lucrările la Chișinău (27-28 august) și Suceava (29-31 august). Congresele istoricilor au fost convocate și organizate de Comitetul Național al Istoricilor din România (CNIR). În acest an alături de CNIR au fost Academia Română, Universitatea de Stat din Moldova (USM) și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar partenerii evenimentului au fost Ministerul Educației (România), Ministerul Educației și Cercetării (Republica Moldova), Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău.

Deschiderea oficială a lucrărilor Congresului a avut loc miercuri, 28 august, în incinta Palatului Republicii. Cei doi moderatori ai evenimentului – prof. univ. dr. Igor Șarov, rectorul USM și prof. univ. dr. Ștefan Purici, prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, – au oferit microfonul persoanelor oficiale pentru prezentarea mesajelor de salut. Continue reading →

Stimați prieteni,

Distinsa Doamnă Anastasia Ambul-Balmuș a scos de sub tipar monografia satului natal Hârtop, raionul Cimișlia (Satule, vatră străbună (Studiu documentar al comunei Hârtop, raionul Cimișlia), Chișinău, S.n., 2024, 352 p.). Am avut fericita ocazie să citesc manuscrisul lucrării și să redactez un Cuvânt înainte, pe care îl prezint mai jos.

Cuvânt înainte

Autoarea acestei cărți, distinsa Doamnă Anastasia Balmuș, a fost și este pasionată de trecutul neamului nostru. Acest interes s-a materializat în elaborarea și publicarea a două monografii – Îndemn spre neuitare și Dosarele infernului. De această dată, dna Anastasia Balmuș a decis să expună publicului cititor o consistentă monografie a localității în care s-a născut, satul Hârtop, raionul Cimișlia, despre trecutul căruia până la acest moment s-a scris prea puțin[1].

Pentru realizarea acestui proiect autoarea a studiat și a spicuit informații despre satul de baștină din diverse surse: arhiva familiei, arhivele republicane și raionale, din documente publicate, monografii tematice, dar și memoriile proprii și ale sătenilor. Chiar primele rânduri ale cărții, scrise cu o sinceritate dezarmantă, ne conving de motivația alegerii acestei teme: „Fiecare om poartă sentimente deosebite pentru locul nașterii și copilăriei sale. Oriunde n-ai fi, cât de frumoasă n-ar fi noua ta localitate, casa ta, cât de bine n-ai trăi, locul cel mai scump rămâne a fi acela unde te-ai născut, unde ai alergat desculț și te-ai jucat în cele mai simple și dragi jocuri copilărești, unde zarzării și prunele verzi ale vecinilor erau cele mai gustoase din lume, incomparabile cu cele exotice de astăzi.  Locul, unde te simțeai cel mai liber, cel mai confortabil, mai sigur și mai însemnat, unde era imensitatea cea mai frumoasă și mai luminoasă, unde iernile erau cu multă zăpadă, cu copii gălăgioși la săniuș, iar vara caldă, cu mult praf, miros de pelin și flori de câmp…” Continue reading →

În fiecare dimineață citim în diverse surse ce crime au mai comis agresorii ruși împotriva ucrainenilor. De regulă – știri triste: rușii din nou au aruncat bombe, au trimis drone aducătoare de moarte, au lansat rachete asupra orașelor din Ucraina Harkov, Kiev, Odesa și altele. Din nou aflăm despre noi victime nevinovate: morți, răniți (femei, copii, oameni în vârstă; scăpăm din vedere animale domestice, câini, pisici). Din nou orașe distruse, în mod special – rușii țintesc asupra stațiilor electrice, depozitelor, locurilor unde se adună mase de oameni (gări, supermarkete etc.).

Astăzi se împlinesc 900 de zile de lupte eroice ale ucrainenilor pentru supraviețuire, lupte împotriva colosului răsăritean, lacom de sânge și pământuri străine.

Și astăzi rușii au bombardat Ucraina, În rezultat au murit doi bărbați, tatăl și fiul. Vă puteți imagina?

Iată, însă, că pe data de 6 august 2024, agențiile de știri au transmis informații privind trecerea militarilor ucraineni în regiunea Kursk, parte a Federației Ruse (FR) și luarea sub controlul lor a mai multor localități. Altfel spus – Forțele Militare ale Ucrainei (FMU) au trecut frontiera ruso-ucraineană, graniță recunoscută internațional, inclusiv de FR (V. Putin personal a semnat Tratatul ruso-ucrainean privind frontiera între cele două state, în 2003). Adevărat: foarte încrezut în sine, ca de obicei – obraznic, în cadrul întâlnirii cu tinerii geografi (noiembrie 2016), Vladimir Putin declară cum că „Граница Росии нигде не заканчивается”[1], ceea ce în traducere ar însemna „Rusia nu are frontiere”. Cu declanșarea operațiunilor militare în regiunea Kursk, iată că, atât propaganda Kremlinului, cât și V. Putin personal anunța alarmat cum că trupele militare ucrainene au depășit frontiera de stat a Rusiei. Constatăm: Rusia, totuși, are frontiere! Deja este bine. Continue reading →