PREFAȚĂ

Volumul de documente „Viața cotidiană în RSS Moldovenească (1944-1961). Studiu și documente”, reprezintă o contribuție importantă la înțelegerea complexității și diversității experiențelor trăite de populația din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească în anii 1944-1961. Această culegere de documente nu doar că oferă o privire detaliată asupra vieții cotidiene, dar și asupra contextului social, economic și politic care a influențat profund viața cetățenilor. Continue reading →

Așa cum ați fost informați, vineri, 15 noiembrie, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” a organizat în Sala cu Hărți a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova o Masă rotundă cu genericul menționat în titlul articolului.

Conducerea AIRM „A. Moșanu” a pornit de la constatarea faptului că problemele raporturilor dintre Stat și Biserică au existat și sunt prezente și astăzi. În trecut, mai ales în perioada regimurilor comuniste, de esență atee, relațiile au fost deosebit de încordate.  

Masa rotundă și-a propus ca scop să examineze subiecte de istorie și de actualitate, referitoare la politicile promovate de state față de Ortodoxie (de alte culte religioase) în Spațiul Românesc. Asta cu atât mai mult cu cât în 2025 se vor împlini 100 de ani de la întemeierea Patriarhiei Române. În plus, suntem martorii unor interpretări tendențioase a activității din trecut a Bisericii Ortodoxe Române.

Subsemnatul am prezentat comunicarea cu titlul Stat și Biserică în Basarabia interbelică: lecturi paralele. Continue reading →

Pavel Parasca ne-a părăsit…

Necrolog

Profesorul universitar, doctor habilitat în istorie, Pavel Parasca s-a născut la 8 iulie 1939 în localitatea Brânzenii Vechi, județul Orhei. A absolvit școala de cultură generală în satul natal, după care a studiat la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova (1961-1967). Pavel Parasca a lucrat în calitate de cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, apoi, – în calitate de conferențiar universitar, – în mai multe instituții de învățământ superior din Chișinău (la Conservator, la USM, la ULIM, în care a îndeplinit funcția de decan al Facultății de Istorie și Relații Internaționale, 1997-2007). Continue reading →

Stimați concetățeni!

Au rămas zile numărate până la desfășurarea Referendumului constituțional privind decizia cetățenilor de a continua cursul politic de aderare a Republicii Moldova (RM)  la Uniunea Europeană (UE). Suntem martori ai unei implicări fără precedent a Federației Ruse (FR) în afacerile interne ale RM. Interesul FR față de republica noastră este foarte mare. Conducerea de la Kremlin dorește din răsputeri să demonstreze lumii că controlează în continuare spațiul ex-sovietic cucerit cândva prin forța armelor, că ea, conducerea de la Moscova, poate determina soarta fostei colonii a URSS, astăzi stat suveran și independent, membru al ONU.

În acest context, observăm cu consternare și faptul cum unii colegi de-ai noștri, intelectuali notorii, autoproclamați „unioniști convinși”, încearcă din răsputeri să demonstreze, cum că singura și cea mai scurtă cale de ne a integra în UE și chiar de a adera la NATO este unirea cu România, cum că rezultatele Referendumului nu vor fi validate, deoarece este „încălcată Constituția”, cum că rezultatele Referendumului vor fi falsificate și multe alte aberații de acest fel. Continue reading →

Profesorul Sergiu Chircă a rămas în memoria noastră ca un specialist notoriu în domeniul analizei economiei naționale a RSS Moldovenești/Republicii Moldova, dar și a fostei URSS. A luptat consecvent pentru Renașterea națională a românilor basarabeni, a fost un excelent profesor și îndrumător al tineretului.

Pe data de 9 ianuarie 2019 i-am solicitat profesorului Sergiu Chircă un interviu referitor la relațiile domniei sale cu profesorul Alexandru Moșanu. De față a fost și dna Lucia Chircă, soția profesorului. Din spusele lui Sergiu Chircă, el l-a cunoscut pe profesorul Alexandru Moșanu în 1964. A. Moșanu era secretar științific la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, iar prof. Sergiu Chircă era secretar științific la Institutul de Economie al aceleiași Academii. Munca i-a apropiat pe cei doi tineri specialiști. „Alexandru Moșanu insufla încredere”, – spune prof. Sergiu Chircă. A. Moșanu îl consulta deseori în probleme de istorie, iar după o perioadă de timp cei doi discutau și chestiuni politice. Continue reading →

Astăzi, 12 octombrie 2024, academicianul Alexandru Zub a împlinit vârsta de 90 de ani. Dl Alexandru Zub s-a născut în localitatea Vârful Câmpului, județul Botoșani. A absolvit Școala Normală (Pedagogică) din Șendreni-Dorohoi (1953), apoi a făcut studii la Facultatea de Istorie a Universității „A. I. Cuza” din Iași (1953-1957). S-ar fi părut că atmosfera pentru afirmarea capacităților individuale era favorabilă: în URSS, în februarie 1956, Nichita Hrușciov a condamnat numitul de el „cult al personalității lui Stalin”; de fapt – au fost condamnate crimele odioase comise de dictatorul roșu de la Kremlin. Începuse „dezghețul hrușciovian” – o liberalizare a vieții politice interne în URSS. Critica „cultului personalității” lui Stalin a fost un semnal pentru destalinizarea unor țări aflate sub dominația URSS, cea mai cunoscută fiind rebeliunea anticomunistă din Ungaria. Liderul comuniștilor români, Gheorghe Gheorghiu-Dej a declarat că în România staliniștii au fost înlăturați de la putere (el avea în vedere „grupul tovarășilor de la Moscova” – Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu, disponibilizați  din posturi în mai 1952, deci – înainte de a muri Iosif Stalin (martie 1953) și de critica „cultului personalității” lui. Continue reading →

Joi, 10 octombrie 2024, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (blocul II, etajul I, Sala Arte și Hărți, Chișinău, str. 31 august 1989, nr.78), Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”) a organizat Masa rotundă cu tema „RASS Moldovenească – cap de pod pentru anexarea Basarabiei”, prilejuită de împlinirea (la 12 octombrie) a 100 de ani de la constituire.

În fața celor prezenți în sală au luat cuvântul elevele Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri” Erica Buju și Loredana Rusu, care au expus împrejurările realizării operațiunii de la Tatar-Bunar (septembrie 1924) – o încercare nereușită a unui comando sovietic de  a provoca revoluția comunistă în sudul Basarabiei. Continue reading →

Vineri, 6 septembrie 2024, a avut loc ședința ordinară a Comitetului de conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM). La ordinea zilei au fost aprobate câteva probleme: 1) activitatea membrilor AIRM în ultimele luni; 2) discutarea și aprobarea planului de activități pentru sfârșitul anului 2024; 3) diverse.

1) În lunile de vară membrii AIRM au organizat sau au participat la manifestări inițiate de partenerii noștri. Astfel, la 6 iulie 2024, membri ai AIRM au luat parte la lucrările Academiei Basarabiei, la care au fost prezenți profesori de istorie și limbă și literatură română (Costești, r-nul Ialoveni);

Pe data de 8 iulie, în Sala cu Hărți a Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM), AIRM a desfășurat Masa rotundă prilejuită de împlinirea a 85 de ani din ziua nașterii cunoscutului istoric medievist Pavel Parasca[1]. Continue reading →

Renașterea ortodoxiei în Transnistria[1], aflată sub administrația românească (1941-1944)

Note de lectură

Recent a fost scoasă de sub tipar cartea „Restabilirea creștinismului pe Frontul de Est”[2]

Este în curs de elaborare.

Reveniți

Joi, 29 august, CNIR și-a continuat lucrările la Suceava, în sălile Universității „Ștefan cel Mare”. Ședința plenară a avut loc în Aula Magna în care moderatorii, – prof. univ. dr. Igor Șarov, rectorul USM și prof. univ. dr. Ștefan Purici, prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, – au oferit microfonul persoanelor oficiale pentru prezentarea mesajelor de salut. În fața celor prezenți a vorbit rectorul Universității „Ștefan cel Mare”, prof. univ. dr. Mihai Dimian, precum și reprezentanți ai conducerii orășenești și ai Bisericii Ortodoxe Române.

După care, distinsul istoric ieșean Alexandru Zub, membru titular al Academiei Române, a rostit un discurs privind importanța cercetărilor istorice. A urmat dl Victor Spinei, vice-președinte al Academiei Române, care a vorbit despre „Întemeierea Statului medieval Moldova”. Ultimul vorbitor în ședința plenară a fost conf. univ., dr. hab. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie din cadrul USM, membru corespondent al AȘM, membru de onoare al Academiei Române (tema comunicării „Congresul al III-lea al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească: context, dezbateri, semnificații și impact”). Continue reading →