Arhiva

„Nu da, Doamne, nimănui, soarta deportatului”

„Nu da, Doamne, nimănui, soarta deportatului” (Elena Şoimu-Postolachi)

[prezentarea volumului „Surghiunul” de Maria Nestor-Şoimu şi Elena Şoimu-Postolachi[1]]

Cuvinte-cheie: Parcani (Soroca), deportarea 1941, Anastasievka, Tomsk, Ivdellag, bolşevism

Este un volum de memorii, expuse de Maria Nestor-Şoimu, născută la 2 decembrie 1911, în satul Parcani, raionul Soroca, şi Elena Şoimu-Postolachi, fiica Mariei, născută la 18 ianuarie 1931, în satul Heciul Vechi, raionul Sângerei. În noaptea de la 12 spre 13 iunie 1941, familia Şoimu – capul familiei, preotul Porfirie Şoimu, soţia Maria, fiica acestora Elena şi fiul de 7 ani, Mihail, au fost ridicaţi şi trimişi în Siberia[2] (regiunea Tomsk, raionul Şegarca, localitatea Anastasievka).

Prima parte a cărţii (p. 13-265) sunt memoriile Mariei Nestor-Şoimu. Autoarea a descris viaţa familiei în care crescuse până la căsătorie, a prezentat rudele din partea mamei, Alexandra Coşciug, şi pe cele din partea tatălui, Eugen Nistor. Apoi a expus viaţa Liceului de fete „Domniţa Ruxandra” din Soroca, în care a învăţat Maria Nestor. Memoriile continuă cu portretul fratelui Anatolie („… era bun la suflet ca o pâine caldă, generos, omenos şi vesel”, p. 57), cu cel al surorii Olga („…era foarte modestă şi cinstită”, p. 114).

În 1973, 1982 şi 1985 fratele Mariei, Anatolie Nestor, stabilit cu traiul în România, a trimis un şir de scrisori rudelor lui din RSS Moldovenească, epistole pe care autoarea memoriilor le-a trecut în carte (p. 62 – 110). Scrisorile publicate demonstrează că autorul lor, Anatolie Nestor, a fost preocupat de istoria localităţii natale (comuna Parcani), de istoria altor sate din raionul Soroca şi informaţiile adunate de el pot servi ca bază documentară în cercetarea istoriei acestor localităţi. Continue reading

Conferinţa ştiinţifico-practică „Transformările memoriei istorice”, Viniţa, 22-23 februarie 2018

Între 22 şi 23 februarie 2018, la Viniţa (Ucraina) şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifico-practică „Transformările memoriei istorice”. Conferinţa a fost organizată de Facultatea de Istorie a Universităţii Naţionale din Doneţk „Vasili Stus”.

Evenimentul ştiinţific a debutat cu câteva cuvinte de salut din partea organizatorilor. Astfel, dl prof. univ., dr.-hab. Roman Griniuk, rectorul Universităţii Naţionale din Doneţk „Vasili Stus”, a vorbit despre condiţiile noi, în care este nevoită să activeze instituţia pe care o conduce: în rezultatul acţiunilor criminale ale separatiştilor pro-ruşi din Doneţk Universitatea a fost nevoită să se evacueze la Viniţa, să găsească forţe şi resurse (materiale şi financiare) pentru a păstra atât corpul profesoral, cât şi studenţii, pentru a asigura procesul de studii în noile condiţii.SAM_9527

Apoi a vorbit dl conf. univ. dr. Iurii Temirov, decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii, care a evidenţiat trăsăturile specifice ale facultăţii, pe care o conduce, a salutat participanţii la Conferinţă.

A urmat dna prof. univ., dr.–hab. Nadia Temirova, şefa Catedrei de domenii speciale ale ştiinţei istorice, care a evidenţiat scopul convocării Conferinţei internaţionale cu problematica Memoriei istorice, păstrării sau transformării acesteia etc. Continue reading

Bolşevicii au distrus comunitatea lipovenească din Cahul

Bolşevicii au distrus comunitatea lipovenească din Cahul

(Note de lectură: Pavel Liubici. Cahul. Volumul V, Lipovanca – „Sătucul meu scump”[1]

Rubrica „Pe urmele făuritorilor de istorie”

(Cahul – istorie şi memorie)

Născut la Cahul în 1947, autorul cărţii, Pavel Liubici a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova. A studiat şi a publicat mai multe lucrări, inclusiv monografii, despre trecutul oraşului Cahul. Cartea de faţă este o continuare a cercetărilor, întreprinse de autor şi a fost consacrată istoriei comunităţii lipovenilor, stabiliţi în Cahul, modului lor de viaţă, credinţei lor. Un loc aparte este acordat destinului Catedralei „Acoperământul Maicii Domnului” din Cahul – monument arhitectural din secolul al XIX-lea.

Volumul a fost consacrat memoriei soţiei autorului, Ana Deriughin, lipoveancă, născută în 1942, deportată cu întreaga familie în Siberia în 1949.

Cartea cuprinde şase compartimente. Primul este întitulat „Lipovanca. Schiţă istorică privind comunitatea creştinilor de rit vechi din Cahul” (p. 11-47). Bazându-se pe studiile lui Valentin Zelenciuc şi pe tradiţia orală, autorul cărţii insistă asupra anului 1711 ca an în care, în preajma viitorului oraş Cahul, s-au stabilit primii lipoveni. Data este legată de campania de la Prut a ţarului Petru I al Rusiei, numit de autor „ţar-antihrist”. Autorul publică cifre, referitoare la numărul lipovenilor din Cahul, în perioada anilor 40 ai secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. Astfel, în judeţul Cahul, în 1936, locuiau 8 750 de lipoveni (p. 15). Urmează studiul, referitor la etimologia cuvântului „lipovean”, după care autorul cărţii localizează prima aşezare a lipovenilor pe malul drept al râuleţului Frumoasa, pe teritoriul unde astăzi se află Catedrala Arhanghelii Mihail şi Gavriil (construită în anul 1850). În opinia autorului, lipovenii s-au stabilit cu traiul şi pe Dealul Lipovenesc, aşezarea fiind numită în documentele timpului (1948) Lipovanca (p. 22). Pe acest deal, în 1892, lipovenii au construit Catedrala Acoperământul Maicii Domnului. Autorul a expus informaţiile despre construirea altor biserici lipoveneşti, dar care nu s-au păstrat, precum şi despre soarta Catedralei menţionate: în 1947 serviciul religios a încetat şi sub acest motiv, în 1959, autorităţile comuniste au distrus Catedrala, vandalizând-o (p. 42 şi urm.). Nu a fost singura crimă, comisă de regimul comunist: odată cu vandalizarea şi pângărirea Catedralei Acoperământul Maicii Domnului, remarcă autorul, a fost ras de pe pământ şi cimitirul creştinilor ortodocşi de rit vechi (lipovenilor, p. 44). Continue reading

Aspecte privind originea naţiunii române: discuţie în cadrul CIRM, 13 februarie 2018

AVIZ

Marţi, 13 februarie 2018, în incinta Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, Sala Engleză, va avea loc şedinţa ordinară a Clubului Istoricilor din Republica Moldova (CIRM).

La ordinea de zi:

1. „Unele aspecte privind originea naţiunii române”. Prezintă domnul Igor Tortynzki, jurist, absolvent al Universităţii din Odesa, membru al Uniunii Polonezilor din Republica Moldova.

2. Probleme organizatorice.

3. Diverse. Continue reading

Un excelent studiu istorico-publicistic: Valeriu Dulgheru, “Istoria Republicii Moldova”

 

Stimaţi cititori,

Recent profesorul Valeriu Dulgheru a scos de sub tipar monografia „Istoria Republicii Moldova”[1], pe care am onoarea s-o prefaţez. Avem în faţă o carte interesantă şi utilă, referitoare la istoria contemporană a basarabenilor.

Îndemn cititorii blogului să caute şi să citească acest studiu. În ceea ce mă priveşte, public mai jos Prefaţa, înserată în volumul amintit.

PREFAŢĂ

Semnatarul acestei monografii, prof. univ., dr. hab. în ştiinţe tehnice Valeriu Dulgheru este un binecunoscut creator de invenţii şi studii în domeniul tehnic. Totodată, dl Valeriu Dulgheru este cunoscut publicului larg cititor datorită comentariilor politice, privitoare la Republica Moldova, publicate, în special, în săptămânalul „Literatura şi Arta”. De asemenea, Domnia sa este autorul a 13 volume, întitulate „Basarabie răstignită”[2], precum şi a monografiei „Istoria integrală a Basarabiei”, apărută recent de sub tipar[3].

În acest volum, întitulat „Istoria Republicii Moldova”, profesorul Valeriu Dulgheru a examinat un amplu complex de probleme, referitoare la istoria relativ recentă a românilor din spaţiului Pruto-nistrean (Basarabia), răpit de URSS în iunie 1940. Autorul monografiei expune succint preistoria acestei anexiuni teritoriale: crearea pe teritoriul Ucrainei, în 1924, a numitei RASSM cu centrul la Balta, apoi – la Tiraspol, – cap de pod pentru cotropirea Basarabiei, comunizarea României şi sovietizarea Balcanilor. Materializarea poftelor expansioniste sovietice a avut loc după ce regimurile totalitare comunist şi nazist au semnat un Tratat de neagresiune, însoţit de un Protocol adiţional secret, în care au fost stabilite zonele de interese în estul Europei (23 august 1939) şi după ce Franţa a fost învinsă de Germania (22 iunie 1940): la 26 iunie 1940, Kremlinul a înaintat un Ultimatum prin care cerea României cedarea Basarabiei şi nordului Bucovinei. Autorul examinează actul de acaparare a teritoriilor româneşti de către URSS (28 iunie 1940) şi procesul de constituire a organelor puterii sovietice. Un loc deosebit în analiza subiectului îl ocupă prezentarea succintă a crimelor, comise de sovietici, în perioada primei ocupaţii a Basarabiei (RSSM), precum şi drama primului val de deportare a basarabenilor (12 spre 13 iunie 1941). A urmat prezentarea succintă a implicării României în operaţiuni militare, alături de Germania şi aliatele acesteia, pentru eliberarea pământurilor străbune, răpite de URSS în iunie 1940, şi administrarea acestora, precum şi a Transnistriei în anii 1941-1944. Continue reading

SUSŢINEM primăriile unioniste! Declaraţia Clubului Istoricilor din Republica Moldova

La 27 martie 2018 se vor împlini o sută de ani de la Unirea Basarabiei (Republicii Democratice Moldoveneşti) cu Patria-mamă, România. Votul Sfatului Țării de la Chișinau (27 martie 1918, 27 noiembrie 1918), hotărârea Congresului General al Bucovinei (Cernăuți, 28 noiembrie 1918) și decizia Adunării Naționale de la Alba Iulia (1 decembrie 1918) de unire necondiționată a provinciilor înstrăinate cu Regatul României au desăvârșit procesul unității național-statale a poporului român, oferindu-i perspectiva unitară, națională, democratică și europeană de dezvoltare. Dar parcursul firesc de dezvoltare a poporului nostru a fost întrerupt brutal, prin forța armelor, de marile puteri revizioniste din perioada interbelică. Constatăm, cu regret, că din cauza unor factori externi, și astăzi, când omagiem Centenarul Unirii suntem dezbinaţi politic. Ba mai mult, drept consecință a dominației străine, populația dintre Prut și Nistru se confruntă cu mari probleme de ordin material și de manifestare național-identitară. Se pare că sărăcia, corupția, incertitudinea, insecuritatea au pus stăpânire pe aceste pământuri pentru totdeauna. În aceste condiții, făcând uz de drepturile universale ale omului și punând în aplicare libertățile noastre cetățenești suntem în drept să cerem materializarea dreptului nostru firesc și realizarea visului multor generaţii de români de a trăi într-un stat naţional unitar, de a rezolva, în mod democratic, problema reîntregirii noastre naționale.

Întruniţi în şedinţa de astăzi, 30 ianuarie 2018, noi, membrii Clubului Istoricilor din Republica Moldova:  Continue reading

A demarat procesul Unirii Republicii Moldova (RM) cu România

Suntem martorii unui fenomen naţional nou: cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la proclamarea independenţei Basarabiei (Republicii Democratice Moldoveneşti), la 24 ianuarie 1918, în ianuarie 2018, primăriile şi consilierii locali din localităţile Parcova şi Fântâna Albă, r-l Edineţ, Opaci, r-l Căuşeni, Feşteliţa, r-l Ştefan Vodă, Văsieni, Bardar, Ruseştii Noi şi Puhoi, r-l Ialoveni au decis Unirea satelor lor cu România.

Aceste opţiuni sincere şi fireşti ale aleşilor locali au fost exprimate în pofida optimismului triumfalist al puterii de la Chişinău, în ciuda vânzolelilor sterile, neconvingătoare ale unor partide politice declarate „unioniste” din RM şi în condiţiile inexistenţei unui plan naţional de reîntregire a Patriei noastre România. Continue reading

Marea Neagră: o nouă arhitectură geopolitică

Pe data de 27 ianuarie 2018, la Constanţa, şi-a desfăşurat lucrările Masa Rotundă Internaţională cu tema „O nouă arhitectură geopolitică la Marea Neagră? Semne premonitorii, conflicte şi convergenţe”. Organizatoarea acestei Mese a fost Asociaţia Casa Mării Negre / Black Sea House, Constanţa, al cărei preşedinte este dl dr. Dorin Popescu.

Moderatorul Mesei Rotunde Internaţionale, dl dr. Dorin Popescu a salutat prezenţa şi a formulat obiectivele principale ale întrunirii: noi geopolitici şi reconfigurări de securitate la Marea Neagră; românii şi comunităţile româneşti în bazinul Mării Negre şi locul Tomisului (al Constanţei) în noile arhitecturi.

În dezbateri au vorbit dl Vergil Chiţac, senator în Parlamentul României, preşedintele delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a NATO (Constanţa), care a făcut o trecere în revistă a situaţiei actuale din bazinul Mării Negre. Discuţia a fost continuată de dl conf. univ. dr. Marian Zidaru, Universitatea Şaguna, Constanţa, care a prezentat subiectul „Modificări ale balanţei de putere în regiunea Mării Negre sub acţiunea Federaţiei Ruse în Crimeea”. Continue reading

Azi Vladimir Vîsoţki ar fi împlinit 80 de ani

Vladimir Vîsoţki s-a născut la Moscova, la 25 ianuarie 1938. A fost un cunoscut poet, dar mai ales – interpret de cântece (bard). A fost actor la Teatrul de dramă şi comedie de pe Taganka (1964-1980). SAM_3544

Puterea comunistă nu l-a agreat, nu l-a promovat. În pofida acestei atitudini, datorită talentului său deosebit, cântecele, interpretate de Vladimir Vîsoţki, multiplicate pe plăci de patefon, erau ascultate de mii de admiratori, inclusiv – în RSS Moldovenească. În aprilie 1972, V. Vîsoţki a avut un concert la Chişinău. Cu vocea-i puţin răguşită, cu chitara în mâni, Vladimir Vîsoţki cânta despre omul simplu, trimis pe fronturile războiului sau despre cel ce a evadat din lagărul de muncă forţată din Siberia „în primăvară”, în libertate. Mesajele melodiilor lui erau în uşoară opoziţie faţă de ideologia oficială, ceea ce nu putea să nu stârnească gândirea critică faţă de regimul comunist. Continue reading

100 de ani de la proclamarea Independenţei Basarabiei (Republicii Democratice Moldoveneşti)

100 de ani de la proclamarea Independenţei Basarabiei (Republicii Democratice Moldoveneşti)[1]

Pe data de 24 ianuarie 2018 se împlinesc 100 de ani de la proclamarea Independenţei de Stat a Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabiei) faţă de Rusia.

Având la bază Procesele verbale ale Legislativului basarabean[2], sarcina acestei scurte comunicări este expunerea condiţiilor istorice, în care Sfatul Ţării (Parlamentul Basarabiei de atunci) a declarat Independenţa de Stat a Basarabiei.

Astfel, în şedinţa în plen a Sfatului Ţării din 16 ianuarie 1918 (Procesul verbal nr. 33), deputatul Anatolii Crigan, student, a declarat că deputaţii trebuie să fie mai uniţi ca altădată, asta pentru că „Ucraina şi-a declarat Independenţa”[3].

Peste două şedinţe, la 22 ianuarie 1918 (Procesul verbal nr. 36), Pantelimon Erhan, Director General al Educaţiei, din numele Consiliului Directorilor Generali, a expus situaţia internaţională, vorbind şi despre Ucraina, care, aşa cum zicea oratorul, „acum câteva zile în urmă, am aflat că Ucraina a declarat deplina ei independenţă faţă de Rusia” şi că a sosit momentul când tânăra Republică Moldovenească, ruptă definitiv de Rusia, să-şi decidă soarta. Continue reading