Arhiva

La 1 decembrie să fim împreună așa precum am fost odată!

Pe data de 29 noiembrie 2022, împreună cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „Alexandru Moșanu”) a organizat o manifestare științifico-culturală, prilejuită de 1 Decembrie – Ziua Națională a României. Genericul evenimentului a fost: „La 1 decembrie să fim împreună așa precum am fost odată. Cu gândul la Alba Iulia, alături de inimile tuturor celor care gândesc și simt românește”.

Manifestarea a fost deschisă de Doamna Elena Pintilei, directoarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (BNRM).

Doamna Veronica Borș, vice-director al BNRM, a prezentat expoziția Cărțile de istorie – cetăți ale identității noastre naționale românești, inclusiv cele 6 volume, redactate de istorici din Râmnicu-Sărat. Continue reading

Lansarea volumului Mitropolitul Gurie și revista „Luminătorul”

Ieri, 15 noiembrie 2022, Biblioteca Centrală a Bibliotecii Municipale „B. P. Hașdeu”, Asociația Obștească „Mitropolitul Gurie” și Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” au organizat prezentarea (lansarea) volumului Mitropolitul Gurie și revista „Luminătorul”[1]. Îngrijitorii și coordonatorii cărții sunt dna dr. Silvia Grossu și preotul dr. Viorel Cojocaru.

Doamna dr. Silvia Grossu este cel mai bun cunoscător al vieții și activității Mitropolitului Gurie Grosu. Dovadă servesc cele trei volume[2] (iar cel lansat pe data de 15 noiembrie este al patrulea volum) de studii, documente, mărturii, fotografii etc., care prezintă personalitatea integră a marelui nostru înaintaș.

Preotul dr. Viorel Cojocaru, redactor-coordonator al actualei reviste „Luminătorul”, este unicul părinte care poate ține slujbe religioase în fața persoanelor surdo-mute. Alături de domnul dr. Vasile Șoimaru, părintele Viorel Cojocaru a mers la Cotul Donului, acolo unde în 1942-1943 au căzut cu moarte de eroi peste 15 de mii militarii români, antrenați în lupta împotriva diavolului roșu, și a ridicat o Cruce memorială pe loc asamblată și le-au făcut parastas în limba română la poalele râului Volga. Continue reading

La moartea unui colaboraționist ucrainean (pro-putinist)

Nu aș fi scris aceste rânduri niciodată. Acum o zi, un ordinar colaboraționist pro-putinist, Kiril Stremousov a murit într-un „accident rutier”. Era vice „conducătorul” regiunii Herson, vremelnic ocupate de invadatorii ruși. Un caz de rutină: mai devreme sau mai târziu, toți trădătorii Ucrainei, vor fi pedepsiți de justiția ucraineană sau răzbunătorii ucraineni. Dar nu asta e tema noastră. Altceva vreau să spun.

Câțiva ani în urmă, la posturile TV de stat ale Rusiei, a fost prezentată o doamnă care întreba: „Dacă Lumea (Globul pământesc) nu va fi rusă, care este rostul existenței acestei lumi?”. La prima vedere, întrebarea doamnei a fost o repetare a unei fraze, rostite de președintele Federației Ruse (FR) Vladimir Putin: „Care ar fi rostul unei Lumi (a Globului pământesc), dacă în ea nu ar fi Rusia?”. Într-un dialog cu propagandistul Kremlinului Vladimir Soloviov (2018) V. Putin s-a referit la confruntarea nucleară cu statele occidentale și a admis că în cazul în care aceste state vor ataca FR cu bombe atomice, atunci Rusia va riposta pe potrivă[1]. Ceea ce a spus V. Putin este clar. Cu precizarea că nimeni în Occident nu a dorit și nu dorește în prezent să distrugă Rusia. Mai ales după acest război sângeros și dement, dus de Rusia în țara vecină, agresorul rus va trebui să plătească mulți ani înainte reparațiile de război, atât distrugerile din Ucraina, cât și armamentul pus la dispoziția victimei agresiunii de Occident. Continue reading

Masă rotundă „Republica Moldova – România. Anul 1991. Pagini necunoscute ale evenimentelor”

 

Marți, 8 noiembrie 2022, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (Sala de Arte și Hărți), Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” a organizat o Masă rotundă cu genericul de mai sus.

La eveniment au luat parte doamna Veronica Borș, director adjunct al BNRM, dl Ion Hadârcă, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, poet, publicist, dl Alexandru Arseni, prof. univ., dr. hab., cunoscut specialist în Drept constituțional, dl Mihai Pătraș, prof. univ., dr. hab., cunoscut specialist în domeniul finanțelor, dl Mihai Druță, istoric, deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Cei patru nominalizați au fost deputați în Primul Parlament al Republicii Moldova, care, în august 1991, a votat Independența de Stat a RM față de fosta URSS. Continue reading

Ședința Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” de pe data de 2 noiembrie 2022

Pe data de 2 noiembrie 2022, în regim on-line, a avut loc ședința ordinară a Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”. Au fost prezent și au participat în dezbateri toți membrii Comitetului de Conducere.

La primul punct al ordinii de zi – „Rezultatele activității Asociației Istoricilor în luna octombrie 2022” -, au fost trecute în revistă evenimentele organizate de AIRM „A. Moșanu” și cele la care au luat parte membrii AIRM „A. Moșanu”.

Astfel, între 30 septembrie și 2 octombrie, la Pitești, și-a desfășurat lucrările cel de-al XXII-lea Simpozion Internațional despre „Experimentul Pitești – Reeducarea prin tortură”, la care au participat cu comunicări și prezentări de carte dnii Ion Negrei, Mihai Tașcă, Viorel Bolduma, subsemnatul (ss). Continue reading

100 de ani de la încoronarea regelui Ferdinand și reginei Maria

Astăzi, 15 octombrie 2022, se împlinesc 100 de ani de la încoronarea regelui Ferdinand și reginei Maria. Evenimentul a avut loc la Alba-Iulia și a semnificat încoronarea regelui și reginei într-o țară unită, România întregită (România Mare).

Basarabia a fost prima provincie românească, răpită de Imperiul rus la 1812, care – în condițiile cunoscute, – s-a unit cu Patria mamă. Astfel regele și regina au fost și suveranii basarabenilor. Ei au vizitat Chișinăul, Basarabia ca parte integrantă a României. Memoria lor a rămas la basarabeni neștearsă până în prezent. Ei, basarabenii, au dezvelit busturi în perioada interbelică, iar în centru Chișinăului s-a înălțat un frumos monument, Ferdinand I Întregitorul.

În anii grei ai celor două ocupații sovietice cârmuitorii comuniști au încercat să șteargă memoria suveranilor. Dar timpul nu a ținut cu cei care nu au avut nimic cu trecutul nostru: cum au venit, așa au și plecat. Continue reading

O săptămână istorică sau Rusia – stat terorist

Săptămâna ce se scurge (10-14 octombrie 2022) va intra în Analele Istoriei ca una deosebită de celelalte. Evenimentele ce s-au desfășurat vor trasa viitorul Europei, posibil – al lumii. S-o luăm pe rând.

Începutul săptămânii.

Luni dimineața (10 octombrie) lumea a rămas șocată de bombardările masive în Ucraina, realizate de forțele militare ruse. Comandantul suprem al acestor forțe, președintele Federației Ruse (FR), Vladimir Putin a declarat că această ofensivă nesăbuită asupra orașelor pașnice este o răzbunare pentru explozia de pe podul Crimeii, produsă în dimineața zilei de 8 octombrie. Peste doar câteva ore de la explozia de pe pod, președintele Comitetului de investigații din cadrul Procuraturii FR Alexandr Bastrîkin i-a raportat lui Putin cum că cei care au deteriorat o parte din pod ar fi serviciile speciale ale Ucrainei. Și răzbunarea lui Putin nu s-a lăsat mult așteptată: rachetele, bombele, proiectilele de artilerie au fost aruncare asupra Ucrainei, distrugând stații electrice, infrastructura de comunicații, dar și case cu oameni în ele, terenuri de joacă pentru copii etc.

Continue reading

Simpozionul Internațional de la Pitești, ediția a XXII-a (30.09 – 2.10. 2022)

Între 30 septembrie și 2 octombrie 2022, la Pitești, și-a desfășurat lucrările Simpozionul Internațional despre „Experimentul Pitești – reeducarea prin tortură”, care a ajuns la cea de-a XXII ediție.

Festivitatea de deschidere a lucrărilor a avut loc în Sala Filarmonicii. Au fost rostite cuvinte de salut din partea autorităților locale, a unor invitați de onoare, a fost citit Mesajul ex-președintelui României Emil Constantinescu, după care au fost prezentate cărți și reviste, scoase recent de sub tipar. Astfel, prof. univ. dr. Ilie Popa a vorbit despre culegerea de comunicări „Experimentul Pitești”. Comunicări prezentate la Simpozionul „Experimentul Pitești – reeducarea prin tortură”, „Alte forme și aspecte de represiune din perioada dictaturilor comuniste”, ediția a XXI-a, Pitești, 8-10 octombrie 2022[1], domnia sa fiind editor și coordonator. Cartea cuprinde 47 comunicări prezentate de memorialiști, istorici, scriitori din România și Republica Moldova. Au fost înserate studii semnate de autori basarabeni – Ion Negrei, Mihai Tașcă, Anastasia Ambul Balmuș, drd Nelea Chihai, colonel (r) Andrei Covrig, Elena Șoimu-Postolache, Nicolae Rusu, Alexandru Postică, precum și Iacob Cazacu-Istrate, istoric, originar din Basarabia, stabilit în Canada. Continue reading

Ședința Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” din 28 septembrie 2022

Ședința Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” din 28 septembrie 2022

Stimați prieteni,

            Miercuri, 28 septembrie 2022, a avut loc ședința Comitetului de Conducere al AIRM „Alexandru Moșanu”. Regim on-line.

           Ordinea de zi:

1.      Despre participarea membrilor AIRM „Alexandru Moșanu” la Congresul Național al istoricilor români (8-10 septembrie, Alba-Iulia);

2.      Despre participarea membrilor AIRM „Alexandru Moșanu” la Simpozionul Internațional „Experimentul Pitești – reeducarea prin tortură”, ediția a XXII-a, 30 septembrie – 2 octombrie 2022;

3.      Pregătirea și realizarea Mesei rotunde „100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand și Reginei Maria”;

4.      Organizare și realizarea Conferinței Internaționale Științifice „Spiritualitatea românească în spațiul basarabean” (Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei);

5.      Diverse.

1. La primul subiect al ordinii de zi au vorbit participanții la Congresul Național al istoricilor români. A fost subliniat faptul că istoricii basarabeni au fost vizibili, au prezentat comunicări diverse și interesante. În cadrul Congresului au fost expuse cărțile apărute recent de sub tipar, semnate de istoricii basarabeni. Continue reading

A purta titlul de academician nu înseamnă obligatoriu să fii înțelept/școlit: cazul Andrei Marga

În cadrul lansării volumului „Soarta democrației”, autorul, academicianul Andrei Marga a declarat cum că Ucraina trebuie să cedeze teritorii României, Rusiei, Ungariei și Poloniei[1]. După un scandal justificat (în presa românească, dar și proteste din partea Ucrainei), acad. A. Marga a declarat că „în esență, a fost vorba de patru idei”[2]. Să le analizăm pe rând.

1. Acad. A. Marga susține cum că „conflictul din Ucraina nu se poate încheia decât printr-o înțelegere care să implice Rusia, SUA, Ucraina, Germania, Uniunea Europeană, China. Indiferent de cine «învinge», nu va fi pace în Europa dacă nu se iau în seamă interesele de securitate ale fiecărei părți. Oricum, europenii vor fi cei care vor achita facturile de orice fel”.

Comentariul nostru: Nu este vorba de „un conflict din Ucraina”. Este vorba de un război agresiv al Federației Ruse (FR) împotriva unui stat suveran și independent, membru-fondator al Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ucraina, frontierele căreia au fost recunoscute internațional, inclusiv de Federația Rusă, de România și celelalte state ale lumii. Continue reading

Arhiva