PREFAȚĂ la monografia „Istoria satului Mana”, raionul Orhei
Recent a fost scoasă de sub tipar cartea „Istoria satului Mana (Documente, legende, amintiri)”[1], pe care am avut onoarea s-o prefațez. Mai jos – Prefața subsemnatului.
Monografia satului Mana, raionul Orhei (autori domnii Anatol Portnoi și Ion Olaru), este o realizare excelentă în ceea ce privește restabilirea istoriei unei localități de oameni gospodari, o concretizare a etapelor prin care a trecut atât spațiul pruto-nistrean, cât și așezarea respectivă. Fiind originari ai satului Mana, chiar de la început, autorii cărții și-au declarat marea lor dragoste față de locul de baștină: „Aici cerul e mai albastru, soarele strălucește mai luminos, luna e mai aproape… Totul e feeric aici…” Lectura cărții demonstrează nu doar sentimentul de afecțiune față de satul natal, ci și gradul înalt de competență al autorilor, tenacitatea dumnealor de a căuta răspunsuri la diverse întrebări, prima din ele fiind etimologia cuvântului „Mana” și locurile (țările) unde se mai întâlnește această denumire. Continue reading
Ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun cu bune și rele
Conducătorul Ministerului Educației și Cercetării (MEC) Dan Perciun (n. 1991, în continuare – DP) este un politician (vice-președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate, PAS) competent, erudit (nu caută cuvintele prin buzunare), lansează replici inteligente și la subiect (vedeți, de ex., recentul discurs în ședința Parlamentului Republicii Moldova [RM], privind reforma în Educație). Domnia sa are contribuții pozitive la cauza națională a basarabenilor: a știut să apere manualele de Istoria Românilor și Universală în ultima redacție, manuale atacate nefondat de diverși politruci și „atotștiutori” ai trecutului nostru. Mai mult: sub conducerea dumnealui au fost elaborate programe de studii și suporturi informaționale referitoare la cele mai dramatice pagini ale istoriei basarabenilor – raptul teritorial sovietic din 28 iunie 1940, deportările în masă a populației, Foametea organizată de Kremlin în numita RSSM[1]. Domnia sa a coordonat nemijlocit organizarea și desfășurarea, sub auspiciile MEC, a decadelor tematice privind subiecte importante ale trecutului și prezentului RM, care urmăresc dezvoltarea culturii memoriei și atingerea coeziunii în societatea noastră.
Ministrul DP are o poziție puternică în cadrul PAS și în Executiv (de ex., în urma discuției cu primul ministru Alexandru Munteanu ultimul a fost nevoit să părăsească Guvernul RM). Continue reading
Talibanii la Chișinău sau a câta oară Rușii ne-au dominat de ne-au rupt
Venirea talibanilor la Chișinău nu este întâmplătoare. Este rezultatul unei operațiuni bine gândite și realizate de Federația Rusă (Ministerul lor de Externe, FSB etc.) împotriva Republicii Moldova (RM), a declaratului de aceasta „curs de integrare europeană”.
Federația Rusă a recunoscut regimul sângeros, antiuman, totalitar al talibanilor, a menținut la Cabul ambasada ei și colaborează strâns cu talibanii.
Pentru a da o lovitură puternică imaginii RM a fost gândită și realizată o legendă: cum că afganii au mare interes de cum este crescută în RM floarea soarelui sau grâul etc. Au fost găsiți oamenii responsabili din RM care au oferit invitația, talibanilor li s-au deschis vize etc., ca la persoane oficiale. Întrebarea este: moldovenii au făcut-o pe bani sau din prostie? Continue reading
Masa rotundă: O zi din istoria Basarabiei – 2 august 1940
Pe data de 2 august 2026 în Chișinău au avut loc două evenimente importante. Primul: Liga Studenților Basarabeni a organizat un marș de la monumentul „eroilor comsomoliști” (bulevardul Grigore Vieru) până la sediul Ministerului Culturii, în fața căruia s-a desfășurat un miting. Fiind susținuți de Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, de Platforma Reîntregirii Naționale, de deputați în primul Parlament al Republicii Moldova (RM), de simpli cetățeni, studenții au cerut autorităților republicane să rezolve problema monumentelor de for public, ridicate în anii asupririi bolșevice a Basarabiei. Vorbitorii au atras atenția la rolul nefast al monumentelor sovietice rămase în spații publice în orașele și satele RM. La împlinirea a 35 de ani de la Independența de Stat a RM, la orientarea deschis declarată de integrare a RM în Uniunea Europeană (UE), iată că Chișinăul oficial nu s-a debarasat încă de această moștenire păguboasă comunisto-sovietică. Mulți s-au întrebat: cum pretinzi că te integrezi în UE cu păstrarea în locurile de for public a numeroase monumente ce glorifica militarismul sovietic (tancuri, tunuri etc. îndreptate spre vestul Europei), „eroi” care în realitate au comis crime împotriva umanității etc. Experiența statelor ex-comuniste demonstrează că problema poate fi soluționată prin mutarea acestor vestigii ale trecutului totalitar într-un muzeu în aer liber. Și oferte sunt. Continue reading
Felicitări. Născuți în iulie
Pe data de 25 iulie, dl Mircea Druc a împlinit vârsta de 85 de ani.
Dl Mircea Druc s-a născut în 1941, în Pociumbăuți, comuna Zăicani, județul Bălți, cu o lună și câteva zile mai târziu de când Armata Română a eliberat Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutul Herța de cotropitorii sovietici, împingându-i departe de Nistru – frontiera de stat a României.
Biografia dlui Mircea Druc este cunoscută[1]. Între 26 mai 1990 și 22 mai 1991 a fost prim ministrul RSS Moldova. I-au mai trebuit 4 zile ca să împlinească un an de guvernare, dar deputații care vor crea Partidul Democrat Agrar au votat demiterea lui.
Deși timpul guvernării a fost scurt, dl Mircea Druc a reușit să facă lucruri ce rămân în memoria noastră: a promovat consecvent un program de reforme politice, economice și sociale care au contribuit la desprinderea RSS Moldova de URSS. Guvernul condus de dl Mircea Druc a introdus limba română în instituțiile de învățământ ca limbă de predare a obiectelor școlare și universitare; a fondat Academia de Studii Economice; a trimis la studii în România și alte state europene peste 3 000 de elevi, studenți, doctoranzi, primele echipe petrecute de domnia sa personal, de la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. A contribuit la scoaterea unor monumente de for public ce simbolizau ocupația sovietică și la redenumirea multor străzi. Continue reading
Sincere felicitări Mitropolitului Basarabiei
FELICITARE, SUSȚINERE ȘI ÎNCURAJARE
Cu mare bucurie am primit vestea despre alegerea de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a Preasfinției Voastre în înalta și responsabila demnitate de Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor.
Vi s-a încredințat să conduceți destinul clerului și a credincioșilor din Basarabia într-un context geopolitic și spiritual complex. Bunul Dumnezeu a pus pe umerii Înaltpreasfinției Voastre o mare responsabilitate. Suntem convinși că împreună – cu sprijinul clerului și a credincioșilor – veți izbuti.
Exprimăm convingerea că relațiile de colaborare frățească dintre Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” și structura bisericească canonică din Basarabia a Patriarhiei Române vor continua să se aprofundeze, iar efectele benefice ale acestei colaborări vor întări Biserica și Societatea românească.
Cu aleasă prețuire,
Cea mai nemiloasă deportare din Basarabia în Siberia, acum 85 de ani. Discurs rostit la Congresul Național al Memoriei (II)
Pe data de 28 iunie 2026, la Chișinău, în Palatul Republicii, și-a desfășurat lucrările Congresul Național al Memorie, ediția a II-a. Cuvinte de salut au fost rostite de dl Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Cristian Jardan, Ministrul Culturii, Dan Perciun, Ministrul Educației și Cercetării, E. S. Tomasz Kobzdej, Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova și Alexandru Postică, Președintele Asociației Foștilor Deportați și deținuți Politici din Republica Moldova.
A urmau Sesiunea de comunicări în plen, în care am expus tema:
85 de ani de la primul val de de deportări și confruntarea cu monumentele de propagandă
În bună înțelegere cu Germania hitleristă, în iunie 1940, URSS a cotropit teritorii românești: Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutul Herța, câteva insule de la Gurile Dunării. Continue reading
Masa rotundă cu genericul „86 de ani de la invadarea sovietică a României”
Vineri, 26 iunie, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „A. Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”) în parteneriat cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova a organizat o Masă rotundă cu genericul expus în titlul acestui articol.
Directoarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, dna Elena Pintilei a rostit un cuvânt de salut. După care au fost ascultate comunicările cercetătorilor înscriși în program. Dl conf. univ. dr. Andrei Groza a vorbit despre Raptul Basarabiei – apreciere juridică, în care a explicat condițiile cotropirii teritoriilor românești de către URSS în iunie 1940, ci a prezentat viziunea sa privind rezolvarea reîntregirii naționale a românilor. Continue reading
28 iunie 1940 în Cultura Memoriei, iunie 2026
1. În anii Renașterii naționale a românilor basarabeni (1985-1991), între multe fapte de revenire la normalitate a fost și cea de numire corectă a Teatrului de Vară din Chișinău, din preajma lacului (Valea Morilor). În anii Puterii sovietice acesta s-a numit Зелёный Театр (Zelionîii Teatr, Teatrul verde). A devenit TEATRUL DE VARĂ. Dovada este: și acum, pe clădire, cu litere de cel puțin doi metri este scris TEATRUL DE VARĂ. Regretatul Vlad Pohilă se mândrea de această victorie. S-ar fi părut că lucrurile au revenit la normalitate. Dar nu este deloc așa. În ultimul timp, tot mai mult și mai incisiv, în oraș, este promovată denumirea Teatrul verde, iar invitațiile în limba rusă – Зелёный Театр. Cred: este o ofensivă a Coloanei a 5-a ruse în Republica Moldova (RM). Și noi ce facem? Continue reading
Ziua Istoricului, 2026
Ca și în anii trecuți, cu prilejul Zilei Istoricului (18 iunie), membrii Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”) au luat parte la o slujbă de pomenire la mormântul profesorului Alexandru Moșanu, oficiată de un grup de preoți ai Mitropoliei Basarabiei (pentru care le mulțumim și pe această cale) și la depuneri de flori la mormintele altor istorici, trecuți la cele veșnice.
A urmat depunerea de flori la bustul marelui istoric Nicolae Iorga, după care, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, a avut loc o Adunare solemnă, la care au luat parte istorici din diverse sfere de activitate (cercetare, profesori universitari și preuniversitari, doctoranzi, masteranzi, studenți). Continue reading