Pe data de 28 iunie 2025, la împlinirea a 85 de ani de la răpirea teritoriilor românești (Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutului Herța), la Chișinău, în Palatul Republicii, și-a desfășurat lucrările primul Congres Național al Memoriei. Cuvinte de salut, celor prezenți în sală, le-au adresat președintele Parlamentului dl Igor Grosu, ministrul Culturii dl. Sergiu Prodan, ministrul Educației și Cercetării dl. Dan Perciun, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, Alexandru Postică, ES Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova dl Paun Rohovei și alții.

Subsemnatul, am avut onoarea să expun starea cercetării crimelor comise de Puterea sovietică în RSS Moldovenească.

Mai jos vedeți textul comunicării.

Cercetarea crimelor comunismului la etapa actuală

Stimate Doamne, stimați Domni,

În doar câteva minute ași vrea să vă comunic despre nivelul de cercetare al represiunilor comuniste în RSSM și ce ar fi bine de realizat în perspectivă, având în vedere Planul de acțiuni pentru anii 2025-2028 privind promovarea culturii memoriei victimelor represiunilor comise de regimul totalitar-comunist pe teritoriul RM în anii 1940-1941, 1944-1991. Continue reading →

Ieri, 18 iunie, breasla istoricilor din Republica Moldova (RM) a sărbătorit Ziua Istoricului. La ora 9.00, membrii Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”) s-au întâlnit la poarta Cimitirului Central (str. Armenească colț cu Alexe Mateevici), au mers la mormântul profesorului Alexandru Moșanu, unde părintele dr. Viorel Cojocaru a oficiat serviciul de pomenire a istoricilor trecuți în lumea celor drepți. I-am pomenit pe Alexandru Moșanu, Gheorghe Palade, Anton Moraru, Boris Vizer, Pavel Parasca, Gheorghe Gonța, Nicolae Tudoreanu, Valeriu Cozma, Constantin Drachenberg, Vladimir Potlog, Ion Niculiță…

După slujba de pomenire colegii-istorici au depus flori la bustul lui Nicolae Iorga. Continue reading →

Declarația

Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”

Din surse mass-media am aflat cu stupoare despre vandalizarea mormintelor din Cimitirul evreiesc din Chișinău.

Condamnăm cu fermitate asemenea acțiuni și cerem organelor competente să identifice făptuitorii și să-i tragă la răspundere severă, conform legilor Republicii Moldova.

Totodată, am rămas uimiți și consternați de operativitatea cu care au reacționat unele persoane, probabil interesate, încercând să manipuleze opinia publică pe o pistă periculoasă și provocatoare, afirmând cum că „actul criminal ar fi putut fi realizat de oameni tineri, care au studiat istoria «cu succes» pe baza acestui manual”. Se are în vedere manualul Istoria Românilor și Universală, pentru clasa a XII-a, recent introdus în sistemul educațional și criticat, fără temei, de reprezentanți ai unor comunități etnice din Republica Moldova.

Avem și noi anumite presupuneri, în opinia noastră, nu lipsite de temei, dar nu le facem publice, exprimând convingerea că doar o investigație complexă și obiectivă a cazului, întreprinsă de organele competente, sub conducerea personală a Prim-ministrului Dorin Recean, poate livra o informație exhaustivă și obiectivă despre cele întâmplate la Cimitirul evreiesc din Chișinău în data de 3 iunie a.c. Cerem ca rezultatele anchetei să fie aduse la cunoștința opiniei publice. Continue reading →

Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”), organizație ce întrunește în rândurile sale cercetători în domeniul istoriei și cadre didactice din învățământul preuniversitar și universitar, a organizat pe data de 11 iunie 2025, în Sala de lectură nr. 1, bloc central, etajul II, al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, o Masă rotundă în cadrul căreia a fost pus în discuție manualul pentru clasa a XII-a Istoria Românilor și Universală (Chișinău, 2024).

Abordarea subiectului a fost motivată de faptul că în ultimul timp persoane private, reprezentanți a unor comunități etnice, dar mai cu seamă unii actori politici, au formulat critici nefondate în adresa autorilor manualului și comunității istoricilor în ansamblu, au atacat fără temei politicile educaționale ale Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova.

La dezbatere au participat autorii manualului, profesori de istorie din învățământul preuniversitar și universitar, cercetători în domeniul istoriei. La eveniment au fost invitați toți cei care până la momentul de față și-au făcut public punctul de vedere despre lucrarea respectivă.

În cadrul Mesei rotunde am prezentat comunicarea „Manualul pentru clasa a XII-a Istoria Românilor și Universală, Chișinău, 2024,: atacuri vehemente, dar nefondate din partea putiniștilor moldoveni, text pe care îl prezint mai jos: Continue reading →

Cu cât ne apropiem mai mult de data alegerilor parlamentare din septembrie anul curent, cu atât mai des auzim la posturile de radio și TV că în rezultatul acestui scrutin la putere vor veni partidele pro-rusești. Autorii acestor informații fac trimitere și la datele recentului sondaj de opinie publică (aprilie 2025): „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, voturile ar putea fi distribuite astfel: 27,6 % din respondenți ar vota pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), 10,2 % pentru Partidul Socialiștilor, 6,8 % pentru Blocul Alternativa, 6,1 % pentru Blocul Victorie („Pobeda”) și 5,2 % pentru Partidul Nostru”. Astfel, în mod indirect (poate și direct) oamenii sunt antrenați să se împace cu gândul că după alegeri putiniștii vor pune mâna pe putere în Republica Moldova (RM). Comentariile savuroase pot descuraja multă lume: de ce să mai spere în integrarea RM în UE dacă în toamnă vin putiniștii la putere? Continue reading →

Duminică, 1 iunie 2025, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest București 2025, a fost lansată monografia domnului profesor Dorin Cimpoeșu PAS. Guvernarea integrării europene. 2021-2025. O istorie politică[1]. Cartea se referă la politicile PAS în privința soluționării problemelor interne, precum și eforturilor depuse de conducerea Republicii Moldova privind integrarea acesteia în Uniunea Europeană.

Subsemnatul am avut ocazia să semnez Cuvântul înainte, pe care îl retipăresc mai jos.

Autorul monografiei a trimis câte o carte cu autograf doamnei Maia Sandu și domnilor Dorin Recean și Igor Grosu.

Sunt convins: studiul profesorului Dorin Cimpoeșu va fi examinat cu interes de membrii și simpatizanții PAS.

Cuvânt înainte

Autorul acestei cărți, prof. univ. dr. Dorin Cimpoeșu, este bine cunoscut publicului cititor din Republica Moldova (RM) datorită studiilor elaborate și publicate ceva mai devreme[2]. În noua sa lucrare, prof. univ. dr. Dorin Cimpoeșu a examinat și a expus activitatea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la conducerea RM de la constituirea acestuia până în prezent. Continue reading →

Pe data de 23 mai 2025, Departamentul de Istoria Românilor, Universală și Arheologie din cadrul Universității de Stat din Moldova, a organizat Sesiunea științifică, ediția a XI-a. În cadrul acestei Conferințe am prezentat o comunicare privind reacțiile oamenilor la trecerea în neființă a lui Iosif Stalin.

Moartea unui om este un lucru firesc: noi toți suntem muritori. Este cu totul altceva decesul unui dictator, mai ales – al unui tiran sângeros cum a fost Iosif Stalin. Moartea dictatorului lui (5 martie 1953) a stârnit diverse reacții în URSS și lume.

Prizonierii Gulagului au simțit o ușurare a sorții lor, unii din ei au manifestat bucurie în mod deschis. Conducerea URSS și o bună parte a societății sovietice, însă, a manifestat tristețe, îngrijorare și, – respectiv, – manifestări de devotament cauzei lui Stalin. Continue reading →

Articolul de mai jos a fost tipărit în săptămânalul „Literatura și Arta”, 2025, 22 mai.

La scurt timp după parada militară de la 9 mai, președintele Vladimir Putin a convocat ziariști ruși și străini, și, în plină noapte, le-a declarat că FR propune Kievului reluarea tratativelor ruso-ucrainene, întrerupte, în opinia lui V. Putin, „de ucraineni”. Liderul de la Kremlin a propus „reluare tratativelor directe, fără nici o condiție prealabilă, fără tărăgăneli, în joia viitoare (15 mai 2025 – a. p.), în Stambul, acolo unde s-au desfășurat deja, dar au fost întrerupte de ucraineni”. Vineri reprezentanții celor două state s-au întâlnit la Stambul. În acest oraș venise chiar Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, în speranța că V. Putin va fi prezent la tratative și se vor opri vărsările de sânge. Dar n-a fost să fie! Delegația FR a fost condusă de Vladimir Medinski (n. 1970), istoric, consilier al președintelui V. Putin. Continue reading →

Stimați colegi, Editura Lexon-Prim din Chișinău a scos de sub tipar cartea istoricului de la Ungheni Corneliu Prepeliță cu titlul menționat mai sus. Am avut onoarea să scriu o scurtă prefață, pe care o retipăresc mai jos.

PREFAȚĂ

Prin această carte, autorul, istoricul Corneliu Prepeliță, a acoperit un gol în istoriografia românească: dumnealui este primul cercetător care expune istoria înlăturării gardului de sârmă ghimpată de pe malul stâng al Prutului. Autorul cărții amintește cititorilor că acest gard de sârmă ghimpată a fost ridicat în 1940, după cotropirea Basarabiei de către URSS și impunerea de către sovietici a „frontierei” cu România. Este perfect adevărată afirmația istoricului Corneliu Prepeliță referitoare la sârma ghimpată în URSS: sovieticii au îngrădit cu ea toate lagărele din Imperiul Gulagului, toate pușcăriile, dar și frontierele URSS. Chiar și în anii războiului germano-sovietic, URSS fiind în alianță cu SUA și primind ajutor de la americani, i-a uimit pe ultimii cerându-le cât mai multă sârmă ghimpată. Autorul remarcă: sovieticii au avut un sistem sofisticat de pază a frontierelor URSS nu atât pentru depistarea intrărilor ilegale în Țara Sovietelor, cât pentru anihilarea oricărei tentative de a ieși clandestin din Imperiul răului. Continue reading →

Stimați cititori, Cristos a înviat!

Astăzi, 10 mai 2025, se împlinesc 100 de ani de la trecerea în eternitate a Marelui Om politic român Alexandru Marghiloman, cel care, în calitatea lui de prim-ministru al României, la 27 martie 1918, a rostit un important discurs în fața deputaților Sfatului Țării, care – cu majoritatea de voturi, – au decis Unirea Basarabiei cu România.

Mai jos vedeți textul comunicării expuse în cadrul Conferinței științifice „Chișinău și Buzău pentru Alexandru Marghiloman”, desfășurată pe data de 28 martie 2025 în incinta Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Sala Unirii.

Scopul acestei comunicări a fost examinarea presei periodice din Basarabia privind trecerea în neființă a lui Alexandru Marghiloman. Continue reading →