Stimați colegi, Editura Lexon-Prim din Chișinău a scos de sub tipar cartea istoricului de la Ungheni Corneliu Prepeliță cu titlul menționat mai sus. Am avut onoarea să scriu o scurtă prefață, pe care o retipăresc mai jos.

PREFAȚĂ

Prin această carte, autorul, istoricul Corneliu Prepeliță, a acoperit un gol în istoriografia românească: dumnealui este primul cercetător care expune istoria înlăturării gardului de sârmă ghimpată de pe malul stâng al Prutului. Autorul cărții amintește cititorilor că acest gard de sârmă ghimpată a fost ridicat în 1940, după cotropirea Basarabiei de către URSS și impunerea de către sovietici a „frontierei” cu România. Este perfect adevărată afirmația istoricului Corneliu Prepeliță referitoare la sârma ghimpată în URSS: sovieticii au îngrădit cu ea toate lagărele din Imperiul Gulagului, toate pușcăriile, dar și frontierele URSS. Chiar și în anii războiului germano-sovietic, URSS fiind în alianță cu SUA și primind ajutor de la americani, i-a uimit pe ultimii cerându-le cât mai multă sârmă ghimpată. Autorul remarcă: sovieticii au avut un sistem sofisticat de pază a frontierelor URSS nu atât pentru depistarea intrărilor ilegale în Țara Sovietelor, cât pentru anihilarea oricărei tentative de a ieși clandestin din Imperiul răului. Continue reading →

Stimați cititori, Cristos a înviat!

Astăzi, 10 mai 2025, se împlinesc 100 de ani de la trecerea în eternitate a Marelui Om politic român Alexandru Marghiloman, cel care, în calitatea lui de prim-ministru al României, la 27 martie 1918, a rostit un important discurs în fața deputaților Sfatului Țării, care – cu majoritatea de voturi, – au decis Unirea Basarabiei cu România.

Mai jos vedeți textul comunicării expuse în cadrul Conferinței științifice „Chișinău și Buzău pentru Alexandru Marghiloman”, desfășurată pe data de 28 martie 2025 în incinta Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Sala Unirii.

Scopul acestei comunicări a fost examinarea presei periodice din Basarabia privind trecerea în neființă a lui Alexandru Marghiloman. Continue reading →

1 – 17 septembrie 1939 – 9 mai 1945: interpretări istorice și istoriografice. Comunicare prezentată în cadrul Conferinței științifice cu genericul „9 mai – între istorie și propagandă”.      5 mai 2025, USM

Onorați colegi,

Onorată asistență,

La 9 mai curent (2025) se vor împlini 80 de ani de la victoria statelor și popoarelor Coaliției antihitleriste asupra Germaniei hitleriste. Este un prilej de comemorare a victimelor acelui măcel, de condamnare a politicilor de război, promovate de statele  / de regimurile agresoare, prilej de formulare a unor învățăminte pentru generațiile actuale ca să nu mai repete trecutul dureros. Pentru a realiza acest deziderat este nevoie de o înțelegere corectă și o interpretare nepărtinitoare, obiectivă, a ceea ce s-a întâmplat acum peste  opt decenii. Este firesc: înainte de a menționa victoria într-un război mondial, este cazul să vorbim despre geneza conflagrației și, în mod special – cine se face responsabil pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial. Continue reading →

Pe data de 5 mai 2025, în cadrul Universității de Stat din Moldova (USM), a avut loc Conferința științifică cu genericul „9 mai – între istorie și propagandă”.

Deschiderea Conferinței a avut loc în Sala Senatului USM. Cu un cuvânt de salut s-a adresat doamna Silvia Corlăteanu, secretara științifică a Institutului de Istorie a USM.

Moderatorul primei secțiuni a fost dr. Octavian Țîcu. În fața celor prezenți în sală au vorbit:

Subsemnatul, tema comunicării „1-17 septembrie 1939 – 9 mai 1945 – interpretări istorice și istoriografice”. Au urmat: conf. univ. dr. Oleksandr Zincenko din Kiev (on-line) cu tema comunicării „Ziua de 9 mai în contextul agresiunii ruse în Ucraina”. Conf. univ. dr. Igor Cașu, directorul Agenției Naționale a Arhivelor, a prezentat mărturii documentare din arhive referitoare la ocupația postbelică a RSS Moldovenești. Dl Ignat Kazmalî, Avdarma, UTA Găgăuzia, a vorbit despre „Memoria celui de-al Doilea Război Mondial în comunitățile găgăuze”. Suita de comunicări din cadrul primei secțiuni a fost încheiată de comunicarea dlui conf. univ. dr. Anatol Țăranu („Semnificația zilei de 9 mai în ideologia «Lumii ruse»” Continue reading →

Sâmbătă, 12 aprilie 2025, împreună cu un grup de istorici din Chișinău, am vizitat localitatea Avdarma din UTA Găgăuzia, Republica Moldova. Am mers acolo pentru a aduce un omagiu victimelor Foametei organizate de conducerea URSS în anii 1946-1947 în RSSM.

Inițial, organizatorii evenimentului și oaspeții, veniți din Chișinău, Comrat, Ceadâr-Lunga, Tiraspol etc., au vizitat Muzeul de Istorie a satului Avdarma, prezentarea instituției fiind făcută chiar de fondatorul Muzeului, dl Ignat Cazmalî. La eveniment a fost prezent și ministrul Culturii dl Sergiu Prodan. Continue reading →

Astăzi, 11 aprilie 2025, profesorul universitar doctor Nicolae Ciubotaru  (Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”) a împlinit frumoasa vârstă de 75 de ani. Nicolae Ciubotaru s-a născut în satul Corlăteni, raionul Râșcani. După școala primară, N. Ciubotaru a învățat în Școala de cultură generală (azi Liceul „Victor Dumbrăveanu”, cunoscut poet, născut în Corlăteni)[1]. Din 1968 până în 1973 dl Nicolae Ciubotaru a fost student al Facultății de Istorie (azi Facultatea de Istorie și Filosofie) a Universității de Stat din Moldova (USM), unde a acumulat cunoștințe trainice privind trecutul românilor și altor popoare. De rând cu alți colegi, în lunile de vacanță, dl N. Ciubotaru a lucrat pe diverse șantiere ale fostelor URSS și RDG (Republica Democrată Germană). Continue reading →

Anunțarea publică a rezultatelor Concursului republican de eseuri la Istorie

În acest an (2025) Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”) a organizat Concursul republican de eseuri „Biserica Ortodoxă – Maica spirituală a Neamului Românesc”. Este deja a treia ediție de concurs, organizată de AIRM „A. Moșanu”.

Participanților la concurs li s-au propus următoarele subiecte: 1. Înființarea Mitropoliei Țării Moldovei; 2. Relațiile Țării Moldovei cu mănăstirile de la Sfântul Munte Athos în perioada domniei lui Ștefan cel Mare; 3 Ridicarea la rang de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române (BOR); 4. Miron Cristea – primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1925-1939); 5. Înființarea Mitropoliei Basarabiei (1925-1928); 6. Viața și activitatea duhovnicească a Mitropolitului Gurie al Basarabiei; 7. Viața și activitatea duhovnicească a protoiereului mitrofor Alexandru Baltaga. Canonizarea precucernicului părinte; 8. Politica statului sovietic față de Biserica Ortodoxă din RSS Moldovenească (1940-1991): represiune, deznaționalizare, ateism; 9. Reactivarea și activitatea Mitropoliei Basarabiei (1992-2025). Continue reading →

În parteneriat cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova, cu Primăria comunei Cuhnești din raionul Glodeni, pe data de 19 martie 2025, în Sala de Arte și Hărți, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”) a organizat lansarea monumentalei monografii „Comuna Cuhnești, Glodeni (Cuhnești, Movileni, Bisericani, Serghieni, Cot): Istorie și actualitate[1], scrisă de cunoscutul publicist, scriitor, Om al Culturii Ignat Berbeci.

La lansarea volumului a luat parte o delegație a comunei Cuhnești în frunte cu domnul primar Vladimir Furdui, dar și personalități din Chișinău – originare din Cuhnești (părintele Viorel Cojocaru, membru al Comitetului de conducere al AIRM „A. Moraru”, criticul de teatru Larisa Turea, autoarea cunoscutei monografii „Cartea foametei”, în mai multe ediții și alții) sau personalități care îl cunosc bine pe autorul cărții lansate (Vasile Iovu, cunoscut naist și alții).

Toți vorbitorii au evidențiat caracterul enciclopedic al monografiei satului Cuhnești, redactată de dl Ignat Berbeci, bogăția de informații inclusă în carte, bogatul album de fotografii etc.

Subsemnatul, am avut fericitul prilej să scriu un Cuvânt înainte, pe care îl prezint mai jos. Continue reading →

Pe data de 18 martie, în colaborare cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM), Muzeul Brăilei „Carol I”, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” a organizat în Sala de Arte și Hărți, lansarea a patru volume în domeniul arheologiei și istoriei și anume: Monumente istorice și studii documentare de Costin Croitoru și Ion Ghelețchi[1], Note de lecturi istorice de Costin Croitoru[2], Miscellanea archaeologica et numismatica, de același autor[3] și Amalgamerea colectivităților teritoriale subnaționale. Repere conceptuale de Valentina Cornea, Sergiu Cornea, Ina Filipov și Elena Mandaji[4].

În față celor prezenți primul care a vorbit a fost dl conf. univ. dr. Costin Croitoru, managerul Muzeului Brăilei „Carol I”. Domnia sa a prezentat instituția pe care o conduce cu deosebit succes, precum și volumele lansate. A urmat dna Veronica Borș, director adjunct a BNRM, care a rostit un cuvânt de salut din partea BNRM. Continue reading →

În memoria lui Alexandru Bantoș[1]

În martie 2025 s-au împlinit 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Cu acest prilej și Chișinău și alte localități la Republicii Moldova au avut loc diverse manifestări comemorative.

Fără îndoială, principalul eveniment a fost dezvelirea și sfințirea statuii Reginei Maria, în fața Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău. Evenimentul a fost transmis în direct de diverse televiziuni, apoi au fost prezentate reportaje, au fost rostite comentarii: Dvs. puteți ușor vedea/auzi aceste fapte. De remarcat absența la eveniment a reprezentanților Casei Regale de la București, precum și a autorităților Statului Republica Moldova. Lipsa sclipitoare a autorităților Republicii Moldova la dezvelirea statuii reginei Maria demonstrează (orice „justificare” ni s-ar inventa) frica acestora față de trecutul poporului nostru, lipsa de respect față de oamenii cu memoria trează, care au contribuit financiar (care cât a putut) la sculptura dată. Cel puțin ministra de Interne (dna Daniela Misail-Nichitin) ar fi trebuit să fie prezentă[2]. Continue reading →