Pe data de 18 iulie 2025, în ajunul zilei de naștere a profesorului Alexandru Moșanu (19 iulie 1932), la Universitatea de Stat a Moldovei (USM, Chișinău, str. Alexei Mateevici, 60, bloc central) a fost inaugurată Aula „Alexandru Moșanu”. Ședința în plen cu această ocazie a fost moderată de dr. Igor Bercu, decanul Facultății de Istorie și Filosofie a USM.

Prof. uni. dr. Igor Șarov, rectorul Universității, a fost primul vorbitor care s-a referit la viața și activitatea profesorului Alexandru Moșanu, dar și la condițiile de renovare și modernizare a Aulei 145 care de azi încolo îi va purta numele.

La microfon a fost invitat dl Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova (RM), absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie, care, între altele, a menționat: „Am avut onoarea să-l cunosc pe Alexandru Moșanu în calitate de profesor la facultate. A fost omul care ne-a inspirat, ne-a explicat cât de important este adevărul istoric, ne-a cultivat capacitatea de a gândi critic, de a fi vocali și de a apăra ceea ce este corect. Prin această Aulă îi aducem un omagiu și păstrăm vie amintirea unui mentor autentic și a unui om de o integritate exemplară”[1].

Un mesaj de salut și mulțumire a fost prezentat de dl Viorel Moșanu, diplomat, fiul mai mic al profesorului Alexandru Moșanu.

Doamna Monica Babuc, directoarea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău, absolventă a Facultății de Istorie și Filosofie a USM, și-a amintit cu mult drag de profesorul Alexandru Moșanu, precum și de activitatea dumneaei în cadrul Parlamentului RM în perioada când profesorul A. Moșanu era în funcția de președinte al Legislativului.

După discursul dnei M. Babuc, în fața celor prezenți în sală a fost invitat prof. univ., dr. hab. Demir Dragnev, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. Domnia sa și-a depănat amintirile din anii de studenție, când era coleg de facultate cu profesorul Alexandru Moșanu, când vremurile erau severe, mai ales cu cei de la istorie; a vorbit, de asemenea, despre colaborarea cu istoricii din România socialistă etc.

Despre importanța evenimentului a vorbit dl. prof. univ., dr. hab. Victor Juc, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice (USM).

Subsemnatul, am prezentat o scurtă alocuțiune privind „Profesorul Alexandru Moșanu – istoric și profesor universitar” (Vezi Anexa de mai jos).

La această festivitate am participat deputați din Parlamentul Independenței RM. Despre omul politic, parlamentarul, președintele Parlamentului, calitățile deosebite de conducător, dar și de cele omenești au vorbit la microfon domnii Alecu Reniță, Alexandru Arsenie, Anatol Țăranu, Ion Mereuță.

Suita de mesaje a fost încheiată de dna dr. Aurelia Felea, absolventă a Facultății de Istorie și Filosofie, care a prezentat o comunicare întitulată „Alexandru Moșanu, figură marcantă a istoriei recente, în memoriile istoricului american Paul Michelson (documente fotografice despre cariera politică și contextul social-istoric în care a activat”.

Evenimentul de la USM a fost mediatizat[2]

 

După încheierea solemnității de inaugurare a Sălii „Alexandru Moșanu”, membrii Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” au desfășurat o Masă rotundă, prilejuită de ziua nașterii profesorului Alexandru Moșanu. În fiecare an AIRM „A. Moșanu” a organizat astfel de Mese rotunde, devenite tradiționale. De data aceasta, am decis: după încheierea festivității de inaugurare a Aulei „Alexandru Moșanu” să realizăm ceea ce am planificat mult mai devreme. Am stabilit: în 2025 este potrivit să analizăm fenomenul Restructurării și Transparenței, promovate de conducerea de atunci a URSS, de la începutul cărora se împlinesc 40 de ani, și care au avut repercusiuni istorice pentru basarabeni.

În fața celor prezenți, dl dr. Ruslan Șevcenco, membru al Comitetului de Conducere al AIRM „A. Moșanu” a prezentat referatul cu tema „Restructurarea în RSSM: de la totalitarism spre suveranitate și independență”. Despre Restructurare și Mișcarea de Eliberare Națională a românilor basarabeni de sub ocupația sovietică a vorbit dl Ion Negrei, vice-președintele AIRM „A. Moșanu”. În fața celor prezenți a luat cuvântul doamna Lucia Chircă, fina de cununia a profesorului Alexandru Moșanu și Parascoviei Moșanu, medic, poetă. Între altele, domnia sa a vorbit despre susținerea de care s-a bucurat profesorul Alexandru Moșanu din partea soției Parascovia și a familiei în ansamblu. Spre sfârșitul discursului, dna Lucia Chircă a recitit poezia „De ziua bărbaților neamului”, consacrată profesorului Alexandru Moșanu, scrisă pe data de 19 iulie 1992. Cităm câteva strofe: „Bărbaților născuți în miez de vară / Le e menit de soartă ca să ducă / Povara grea a grijilor de țară, / Neșovăind și fără nicio frică! // Bărbaților născuți pe la chindie / Le este dat de însăți Dumnezei / Feciori viteji ai neamului să fie / La vreme bună și la timp de rău!…”[3].

Despre profesorul Alexandru Moșanu au vorbit domnul Loghin Alexeev-Martin, văr cu profesorul A. Moșanu, îngrijitorul celor 4 volume ale operei scriitorului Nicolae Țurcanu[4], precum și autorul monografiei „Schițe bio- și autobiografice”[5]. Aceste volume au fost oferite cititorilor Bibliotecii Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, pentru care îi mulțumim foarte mult.

Dl dr. Gheorghe Negru a prezentat un document inedit, descoperit în arhivă, care se referă la poziția profesorului Alexandru Moșanu în anii socialismului dezvoltat. Subsemnatul am vorbit despre Restructurarea promovată de Mihail Gorbaciov ca o politică fără alternativă pentru URSS de atunci, aflată în criză economică fără precedent, despre destrămarea URSS ca un fenomen obiectiv, inevitabil, legitim și progresist. Este important de menționat acest lucru, deoarece actuala conducere a Federației Ruse, în primul rând președintele V. Putin consideră cum că dizolvarea URSS a fost „o catastrofă geo-politică”, iar recent un grup de activiști ruși încarcă să demonstreze cum că destrămarea URSS a fost ilegală.

La discuții au luat parte doamnele Maria Ișaev, Silvia Grossu, membră a CC al AIRM „A. Moșanu”, Aurelia Felea, dl Viorel Moșanu, fiul profesorului Alexandru Moșanu și alții.

Anexă

PROFESORUL ALEXANDRU MOȘANU ISTORIC ȘI PROFESOR UNIVERSITAR

(discurs expus la festivitatea de inaugurare a Aulei „Alexandru Moșanu”)

Stimate domnule președinte al Parlamentului Republicii Moldova Igor Grosu,

Stimate domnule rector Igor Șarov,

Stimate domnule decan Igor Bercu

Onorată asistență

Aduc sincere mulțumiri conducerii Universității, Senatului USM, dlui rector Igor Șarov, domnului decan Igor Bercu, pentru această realizare frumoasă – numirea și amenajarea unei săli de studii, Aulei „Alexandru Moșanu”.

În cele ce urmează vom expune succint doar despre activitatea științifică și universitară a profesorului universitar, doctorului habilitat în științe istorice Alexandru Moșanu, președintele Parlamentului Republicii Moldova (1990-1993), membru de onoare al Academiei Române, președinte de onoare al Asociației Istoricilor din Republica Moldova, care astăzi îi poartă numele.

După terminarea studiilor universitare, în fața tânărului specialist în istorie s-au deschis mai multe drumuri: ar fi putut îmbrățișa cariera de funcționar de partid sau de funcționar public, alt domeniu. Însă, așa cum a menționat A. Moșanu, șeful Catedrei de istorie universală a USM Nicolae Mohov (1904-1984), angajat și la Sectorul de Istorie al Institutului de Istorie, Limbă și Literatură al AȘM[6], l-a invitat la Academie.

Aproape două decenii (1957-1976), Alexandru Moșanu a activat în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, deținând funcțiile de cercetător științific inferior (1957-1966), secretar științific (1966-1970), cercetător științific superior (1970-1976). Alexandru Moșanu a studiat probleme legate de mișcarea socialistă din România din a doua jumătate a secolului al XIX-lea[7]. În 1966 A. Moșanu a susținut teza de doctor, iar în 1979 – pe cea de doctor habilitat în științe istorice, având ca subiect aceiași problematică, despre care profesorul A. Moșanu a scris: „Această tematică, la fel ca toate celelalte compartimente ale istoriei, era politizată și ideologizată. Dar nu era falsificată atât de grosolan cum se întâmpla, de exemplu, cu problema genezei poporului român, cu istoria relațiilor ruso-române, marcate mai ales de consecințele nefaste ale anilor 1812, 1940, 1944 etc. În ce privește tema pe care o studiam, istoriografia sovietică exagera influența mișcării revoluționare și a revoluțiilor din Rusia asupra României. Vrând-nevrând, cădeam și eu în acest păcat. Dar, prin scrierile mele, nu atingeam temeliile conștiinței naționale a românilor…”[8]

În 1982 lui Alexandru Moșanu i s-a acordat titlul didactic de profesor universitar. El este autor a două monografii și a peste 100 de lucrări științifice.

Alte două decenii (decembrie 1976 – iunie 1997), a activat în cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova (USM) în calitate de lector superior, de conferențiar, apoi de profesor (1976-1980). A fost ales șef al Catedrei de Istorie Contemporană universală (1980-1990), decan (1989-1990). Profesorul Alexandru Moşanu a contribuit la pregătirea unei pleiade de istorici, știind să-i îndrume și să-i sprijine pe tinerii capabili, mulți din ei și-au format conștiință națională clară și au ocupat o poziție activă în viață.

În perioada regimului totalitar-comunist, A. Moşanu a fost supus, în câteva rânduri, maltratărilor politice. La 15 septembrie 1970 a fost „ascultat^” la ședința Biroului CC al PCM, fiind „criticat” pentru comiterea unor „greșeli^” politice grave în reflectarea realităților politice din România din anii 1944-1970. Ca urmare, A. Moșanu a fost destituit din funcția de secretar științific al Institutului de Istorie, pe motiv de naționalism. „Subversive” s-au dovedit a fi și prelegerile ținute în fața studenților în sălile de curs. Doar faptul că nimeni dintre discipolii săi, supuși unor interogatorii umilitoare, nu s-a lăsat intimidat a fost zădărnicit procesul „istoricilor naționaliști^”, pus la cale de către organele de securitate de la Chișinău, în anii 1982-1983. În 1989, împreună cu alți colegi de la Universitatea de Stat din Moldova, Alexandru Moșanu a fost acuzat pentru activitatea sa de mobilizare a tineretului studios și a profesorilor la lupta împotriva politicii antinaționale a conducerii de partid din Moldova.

Alexandru Moşanu a fost unul din fondatorii Asociației Istoricilor din Moldova (AIRM), fiind ales și primul ei președinte (1989 -1990), iar din 2009 – a fost președinte de onoare al AIRM. În această calitate, a contribuit la promovarea adevărului istoric, a pledat pentru neamestecul factorilor politici în sfera de activitate profesională a istoricilor.

La sfârșitul anilor 80 – începutul anilor 90 ai secolului trecut în fața istoricilor din republica Moldova apăruse probleme obiectului de istorie predat în instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar, și în mod special – ce denumire să aibă. Unii istorici au propus „Istoria Moldovei”. Apărea întrebarea „Care Moldova? A Principatului medieval Moldova? Sau a RSS Moldovenești?” Alți istorici au propus „Istoria plaiului natal” etc. Și atunci profesorul Alexandru Moșanu a convins specialiștii în domeniu: corect este „Istoria Românilor”. În situația în care un popor este divizat în mai multe state, în așa caz este studiată istoria neamului, a poporului. Astfel, istoricii din Chișinău, dar și colegii lor din republică, inclusiv – o bună parte din istoricii alolingvi, au acceptat denumirea de Istoria Românilor. Ceva mai târziu Academia Română a scos de sub tipar edițiile academice ale trecutului poporului nostru, numite Istoria Românilor.

Profesorul Alexandru Moşanu a avut un rol deosebit de important în pregătirea și desfășurarea, între 26 și 28 iunie 1991, la Chișinău, a Conferinței științifice internaționale „Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale pentru Basarabia^”, prezentând raportul de bază la acel memorabil for științific.

Prin cuvântul scris și rostit, Alexandru Moşanu a pledat pentru reabilitarea adevărului istoric despre unitatea românească, despre caracterul românesc al Basarabiei. Constantă și consecventă a fost poziția sa și în ceea ce privește predarea în învățământul de toate gradele din Republica Moldova a obiectului „Istoria românilor”.

Concluzie: studiul vieții și activității lui Alexandru Moșanu demonstrează că profesorul Alexandru Moșanu este un model de atitudine pozitivă față de trecutul înaintașilor noștri, a fost omul care a pregătit și a realizat desprinderea RSS Moldova de Imperiul răului – URSS și a deschis largi perspective tinerilor generații din Republica Moldova în vederea cunoașterii corecte a Istoriei Neamului nostru – Istoria Românilor.

Mulțumesc pentru atenție.

19 iulie 2025

anatol_petrencu@yahoo.com