Monthly Archives: octombrie 2013

Monument Limbii Române. Contribuţii

Am citit cu interes Avizul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova privind ridicare unui monument Limbii Române.

Citim în DEX: „Monument – operă de sculptură sau de arhitectură destinat să perpetueze amintirea unui eveniment sau a unei personalităţi remarcabile” (p. 652). Academia noastră aşa şi doreşte: „Monumentul va reflecta cu mijloace specifice artei sculpturale şi arhitecturale importanţa Limbii Române ca element constitutiv al statului nostru…”

            Ce ar fi de obiectat? Continue reading

Un buchet de flori pentru dna Valentina Sturza

Zilele trecute dna Valentina Sturza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici din Republica Moldova, a împlinit o vârstă frumoasă. Cu acest prilej, înainte de a o felicita, aş vrea să scriu următoarele.

Dna Valentina Sturza s-a născut în familia lui Grigore Scafaru, primar în satul Ciuciuleni, un om erudit şi energic, care în timpul conducerii localităţii date a făcut destul de mult pentru binele obştesc. Din familia tatălui i s-a tras dnei Valentina şi norocul, şi nenorocul. Norocul, pentru că în sânul familiei a obţinut o educaţie selectă, în special – sentimentul demnităţii. Dar şi nenorocul. Asta pentru că, în iunie 1940, teritoriile româneşti dintre Nistru şi Prut, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, câteva insule de la Gurile Dunării au fost invadate de „eliberatorul” sovietic. Tatăl dnei V. Sturza a nimerit în categoria „exploatatorilor” omului muncii, şi – respectiv – a fost trimis să muncească în Siberia; el, familia lui, dar şi rude apropiate. Aşa făceau bolşevicii – rupeau cu tot cu rădăcină familiile gospodarilor basarabeni. Continue reading

Domnul Boris Movilă a împlinit 85 de ani

Astăzi, 6 octombrie 2013, cunoscutul cineast şi publicist Boris Movilă a împlinit frumoasa vârstă de 85 de ani.

În 2003 dl Boris Movilă, alături de regretatul Vadim Pirogan, a scos de sub tipar volumul „Destine româneşti”[1].

Partea a doua a cărţii (p. 300-567) cuprinde un CV al domnului Boris Movilă, semnat de regretatul Ion Dron. Urmează câteva aprecieri, date personalităţii şi activităţii lui Boris Movilă, semnate de regretatul Anatol Codru şi Iurie Colesnic. După care au fost tipărite articolele domnului Boris Movilă. În total sunt 64 articole, din ele 56 au fost publicate pe paginile săptămânalului „Literatura şi Arta”. Întâmplător oare? Sunt convins – nu! Asta pentru că dl Boris Movilă este un bun patriot al neamului din care face parte, este un promotor al valorilor naţionale, un susţinător al talentelor autentice, nu a imposturii. Continue reading

Condamnat la pedeapsa capitală pentru că slujil primariom [a servit în calitate de primar] (cazul familiei dnei Valentina Sturza). Partea a II-a

La 24 septembrie 2013, în incinta sediului Asociaţiei foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici (Chişinău, str. Kogălniceanu, nr. 52) am înregistrat un interviu cu dna Valentina Sturza. Iată conţinutul lui:

            A.P.: Doamna Valentina, în 1941 aveaţi 11 ani.

            V.S.: Încă nu aveam 11 ani, 10 ani…

            A.P.: Vă rog să-mi spuneţi, dacă aţi reţinut ceva în memorie din evenimentele anului 1941? Ce s-a întâmplat cu buneii Dvs., cu familia Dvs., dacă ţineţi minte? Continue reading

Condamnat la pedeapsa capitală pentru că “slujil primariom” [a servit în calitate de primar] (cazul familiei dnei Valentina Sturza)

Doamna Valentina Sturza s-a născut la 20 octombrie 1929 în satul Ciuciuleni, raionul Nisporeni, în familia lui Grigore (născut în anul 1905) şi a Alexandrei (n. 1906) Scafaru.

Tatăl dnei Valentina Sturza, Grigore Scafaru, membru al Partidului Naţional Liberal, a fost ales primar al comunei la vârsta de 26 de ani. Fiind în frunte satului în perioada 1931-1932 şi 1934-1938, Grigore Scafaru a reuşit să realizeze câteva proiecte importante. Astfel, în 1934-1935 a fost reconstruit localul primăriei, în 1936-1937 a fost construit un nou local pentru şcoala primară nr. 2; în sat (cu o populaţie de 9 098 locuitori), au fost construite mai multe poduri şi podeţe, s-au executat terasamente pe drumul Ciuciuleni-Dahnovici, pe drumul spre Şuşmanca, a fost îndreptată albia râuleţului Cogâlnic pe o lungime de 355 metri. În 1935 s-a înfiinţat un atelier de croitorie pe lângă şcoala primară, înzestrat cu unelte, în anii 1935-1936 s-a construit o baie comunală, o fântână în curtea primăriei, câteva gherete noi în piaţă agricolă. În 1937 satul îşi trăsese telefon propriu etc.[1] Continue reading

Studierea crimelor comise de comunişti: Simpozionul de la Piteşti (2013)

 

            Între 27 şi 29 septembrie 2013, la Piteşti, şi-a desfăşurat lucrările cel de-al XIII-lea Simpozion Internaţional „Experimentul Piteşti – reeducare prin tortură”. Organizatori ai evenimentului au fost Fundaţia Culturală „Memoria”, filiala Argeş, Primăria Piteşti, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, filiala Argeş, Muzeul Judeţean Argeş, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi Institutul Român de Istorie Recentă (Bucureşti).

            Festivitatea de deschidere a Simpozionului a avut loc vineri, 27 septembrie, în Sala Mare a Primăriei Piteşti. Au vorbit reprezentanţii Primăriei, organizatorii Simpozionului, invitaţi (între aceştia fiind şi doamna Valentina Sturza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici). Discursul doamnei Simona Gyr-Popa, fiica poetului Radu Gyr, întitulat „Radu Gyr. Seria poeziilor de detenţie”, a stârnit un viu interes. Continue reading

Promotor al binelui: Aurelian Silvestru

              În 1971 am absolvit şcoala de cultură generală nr. 1 din Căuşeni. Diriginte de clasă ne-a fost doamna Ludmila Popuşoi, tot dumneaei – profesoară de franceză, o femeie de o cumsecădenie exemplară, bună cunoscătoare a limbii lui Voltaire. Mai târziu am aflat că era fiică de preot, supus represiunilor de către autorităţile comuniste. Fiind îndrumătoare, la orele de educaţie civică (dar nu numai atunci), dumneaei ne povăţuia (ne învăţa) să vedem în ceilalţi din jurul nostru tot ce au bun, să luăm exemplu de la ei. În schimb, să vedem în noi ce avem negativ şi să eliminăm apucăturile sau deprinderile, neacceptate de comunitate. Tot ea ne îndemna: să dăm bineţe la cei mai mari ca noi, să-i respectăm, să-i ajutăm pe bătrâni, să nu minţim niciodată, să nu furăm, să nu înjuram etc., etc. Altfel spus: să recunoaştem şi să respectăm calităţile oamenilor buni, să luam exemplu de la ei; să depistăm răul din noi şi să-l depăşim.     Continue reading