Monthly Archives: iulie 2018

Bulgaria: vizită de documentare (Cap Caliacra, Balcic, Aladja, Varna) [Iulie 2018]

Fiind la Eforie Sud, am beneficiat de oferta unei firme turistice din Constanţa de a realiza o călătorie în Bulgaria (la Caliacra, Balcic, mănăstirea Aladja şi Varna). Excursia se organizează în fiecare joi şi sâmbătă, timp de o zi. Costul călătoriei a fost de 80 de lei + 20 de leva (procurate la trecere din România în Bulgaria) – plata pentru intrarea în obiectivele turistice ale excursiei.

Trecerea din România în Bulgaria, în autobuse confortabile, pe la Vama Veche. Primul obiectiv vizitat a fost Capul Caliacra. Pe unul din panourile de informaţii e menţionat că acest promontoriu este „unul din cele mai vechi rezervaţii naturale ale Bulgariei” şi unul „dintre cele o sută de obiective turistice” ale ţării date. Chiar de la intrarea în promontoriu se văd ruinele unor construcţii antice (baie romană, sec. IV) şi medievale (biserică bulgară, sec. al XIV-lea) – dovadă a existenţei în acest loc a unor întărituri (cetăţi) – centre ale conducătorilor dobrogeni.SAM_0280

Aici,în Caliacra, bulgarii păstrează vie memoria amiralului rus Fiodor Fiodorovici Uşakov (1745-1817). În preajma intrării pe cap, lângă parcarea de autovehicule, se înalţă un uriaş monument, cioplit în piatră, cu imaginea amiralului F. Uşakov (vezi foto).

Continue reading

Medicul şi scriitorul umorist Teodor POPOVICI a mai lansat o carte

Astăzi, 26 iulie 2018, în Sala mare a Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu” a avut loc lansarea volumului „Lupta mihăilenarilor pentru credinţă” [1], semnat de cunoscutul scriitor umorist, medicul-stomatolog Teodor Popovici.

În faţa unui numeros public, moderatorul festivităţii, istoricul şi arhivistul Alexandru Moraru, a deschis solemnitatea, oferindu-i cuvântul Protoiereului Mitrofor Ioan Ciuntu, care a avut cuvinte deosebite, adresate dlui Teodor Popovici.

Apoi au vorbit cunoscuţi poeţi – Nicolae Dabija, Iulian Filip, Vasile Căpăţină, alţi literaţi din Chişinău şi din Republică, fiecare aducând omagii şi cuvinte de laudă poetului, scriitorului, dar – iată şi istoricului -, Teodor Popovici.

Subsemnatul am prezentat succint volumul „Lupta mihăilenarilor pentru credinţă”. Este vorba de o carte de istorie, care se referă la lupta locuitorilor satului Mihăileni, raionul Râşcani (este satul de baştină al domnului T. Popovici) pentru redeschiderea bisericii din sat cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”.

Cartea are Binecuvântarea Protoiereului Mitrofor Ioan Ciuntu (p. 3-7).

Autorul prezintă istoria construirii bisericii din Mihăileni (proiectată în 1876, edificată şi sfinţită în anul 1883, p. 17), subliniază că în perioadele când Basarabia a fost parte a României, guvernele „au avut o mare grijă de biserică şi credinţă” (p. 19) şi prezintă cititorilor un extras din Dispoziţiile şi opiniile date de mareşalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului, din 11 aprilie 1942. Între altele, în Ordinul emis, Ion Antonescu insista: „…Preoţii trebuie să se lepede în întregime de materialism şi de dorinţa trufaşă de a strânge avere” [actual şi astăzi]. „Mănăstirile, scria I. Antonescu, trebuie transformate în cuiburi de cultură, de muncă, întărire sufletească şi de educaţie, ca pe vremurile voievodale” (p. 20). Continue reading

Istoricul Viorica Nicolenco nu mai este printre noi…

Am aflat cu adâncă durere vestea morţii Vioricăi Nicolenco (n. 1971) – unuia dintre cei mai talentaţi şi erudiţi istorici români din Republica Moldova.

În 1994 Viorica Nicolenco a absolvit Universitatea „A. I. Cuza” din Iaşi, a lucrat la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe din Moldova (1997-1999). IMG-28b40513232a820826ad4a4d9841b082-VViorica Nicolenco a fost preocupată de probleme ale Istoriei Românilor (perioada interbelică). A studiat una din cele mai complicate teme – cea a constituirii şi manifestării Extremei Drepte în Basarabia[1], a scris recenzie la una din monografiile la problematica dată[2], a publicat o monografie[3], devenită raritate bibliografică.

În 1999 Viorica Nicolenco a susţinut teza de doctor în istorie (conducător ştiinţific – prof. univ., dr. hab. Ion Şişcanu), având ca subiect activitatea partidelor de dreapta din România, în special – din Basarabia. V. Nicolenco a depistat cauzele ce au favorizat apariţia şi dezvoltarea formaţiunilor politice de dreapta, a constatat prezenţa mai largă a cuziştilor în comparaţie cu legionarii, a arătat baza socială a forţelor de extremă dreapta din Basarabia.

Viorica Nicolenco a predat la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM, 1999-2004); a beneficiat de o bursă în SUA (University of Wisconsin, Madison, 2002-2003); a elaborat 12 cursuri universitare; în 2004 a fost declarată „cel mai bun profesor al anului 2004”. Continue reading

Eforie Sud. Vizită de documentare (iulie 2018)

Între 1 şi 6 iulie 2018 am vizitat obiectivele de interes istoric şi cultural ale staţiunii balneare Eforie Sud.

Într-un pliant, difuzat de Centrul naţional de informare şi promovare turistică – CNIPT (Eforie Sud, strada Republicii, nr. 27, directoare dna Claudia Lazăr), este scris că Eforie Sud „este cea mai veche staţiune de pe litoralul românesc”, că localitatea „a fost înfiinţată în 1899 de Ioan şi Elena Movilă, familie boierească din părţile Moldovei”.SAM_0181

Spre sud de CNIPT începe un frumos parc orăşenesc. În centru – un monument impunător, înconjurat cu un gard de fier, ridicat în memoria lui Ioan Movilă (1847-1904), întemeietorul localităţii. Pe cele patru părţi ale postamentului sunt imprimate basoreliefuri care prezintă succint aportul soţilor Movilă în localitatea dată. Astfel, primul basorelief prezintă imaginea lui Ioan şi Elenei Movilă, ţinând în mâini macheta bisericii din Eforie Sud şi inscripţia: „Ioan şi Elena Movilă – ctitorii bisericii din Eforie Sud”. Pe următorul basorelief e scris: „Întemeietorul localităţii Movilă, devenită Carmen Silva[1], Vasile Roaită[2], Eforie”. Urmează basorelieful cu inscripţia „Băile de sănătate Movilă” şi imaginea clădirii unde se organizau acele băi. Ultima inscripţie – „Movilă – plaja şi băile solare” cu imaginea sculptată a ţărmului Mării Negre. Continue reading

Arhiva