Monthly Archives: iunie 2023

Contribuții noi la rolul și locul intelectualității în regim comunist. Note de lectură

Recent au fost publicate materialele celei de-a doua Conferințe științifice naționale cu participare internațională „Intelectualitatea română între ideologie, libertate academică și naționalism”[1], coordonate de conf. univ. dr. Liliana Rotaru.

Volumul cuprinde o Prefață, semnată de coordonatoarea ediției și două compartimente. În primul, întitulat „De la Imperiul rus la Imperiul sovietic: strategii de rezistență și tactici de supraviețuire a intelectualității basarabene”, au fost incluse 9 articole-studii. Cel de-al doilea capitol, având genericul „Intelectualitatea românească și comunismul: între vicisitudinile timpului și povara opțiunii”, a cuprins, de asemenea, 9 studii.

În Prefață conf. univ. dr. Liliana Rotaru a menționat că ediția a doua a Conferinței naționale cu participare internațională s-a realizat în cadrul proiectului nr. 20.80009.16.11 Patrimoniul academic universitar din RSS Moldovenească: investigarea și valorificarea bunelor practici (Program de Stat 2020-2023). Semnatara Prefeței a expus succint desfășurarea Conferinței și problemele științifice abordate de participanți. Continue reading

Valeriu Dulgheru – un analist competent al războiului criminal al Rusiei împotriva Ucrainei. Note de lectură

Profesorul universitar, doctorul habilitat Valeriu Dulgheru este un cunoscut comentator al evenimentelor politice din Republica Moldova (RM)[1]. Războiul agresiv al Federației Ruse (FR) împotriva Ucrainei – stat suveran și independent, membru-fondator al Organizației Națiunilor Unite (ONU) – l-a făcut pe distinsul profesor și publicist Valeriu Dulgheru să atragă o atenție sporită evenimentelor tragice ce se desfășoară în țara vecină. Astfel, în primăvara anului curent profesorul V. Dulgheru a publicat un volum de studii și cronici ale evenimentelor din Ucraina întitulat „Cronica unui război criminal”[2].

Cartea domnului profesor V. Dulgheru cuprinde o Prefață, patru capitole, Postfață și Bibliografie. În Prefață (p. 7-8) autorul face o prezentare de ansamblu a marii tragedii, abătute asupra poporului ucrainean. V. Dulgheru menționează: „Căpcăunul secolului al XXI-lea V. Putin a început cel mai sângeros război, care deja de un an pârjolește întreaga Ucraină. Acest război criminal a generat cea mai mare catastrofă umanitară: zeci de mii de morți, inclusiv copii, femei, bătrâni neajutorați; sute de mii de copii și vârstnici deportați în Rusia (între 900 000 și 1,6 milioane de ucraineni ar fi fost deportați în Rusia, 9 000 dintre care fiind copii separați de părinți sau ai căror părinți au fost uciși); peste zece milioane de refugiați externi (pe 02.08. 2022 numărul refugiaților era de 10 107 957 !) și alte vreo zece milioane de refugiați interni, care și-au părăsit casele distruse sau ocupate de moscali; zeci de orașe rase de pe fața pământului, zeci de mii de case și întreaga infrastructură distruse” (p. 7). Continue reading

„O țară mică cu inimă mare” – Republica Moldova. Note de lectură

Rubrica Ucraina în flăcări…

ORCID ID: 0000-0002-5449-1023

Nemilosul război al Federației Ruse împotriva poporului ucrainean a cutremurat lumea. Intelectualitatea progresistă a condamnat și condamnă cu fermitate crimele de război, comise de clica militaristă condusă de Putin. Ziariștii, scriitorii, istoricii, analiștii politici etc. au atras atenția asupra evenimentelor din țara vecină, au monitorizat cele ce se întâmplă în Ucraina, Federația Rusă, Republica Moldova etc., au făcut comparații cu trecutul, au examinat comportamentul oamenilor simpli, dar și a conducătorilor de state, de organizații internaționale etc. și au expus opiniile lor în articole și cărți. Mai jos prezentăm o carte semnată de dl Valeriu Saharneanu.

Cartea cunoscutului ziarist basarabean Valeriu Saharneanu[1] cuprinde o Prefață și 90 de articole publicistice care reflectă evenimentele din Ucraina, Republica Moldova, Europa etc. în perioada ianuarie-decembrie 2022. Dl Valeriu Saharneanu are o bogată experiență jurnalistică, a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova (RM, 2011-2014), cunoaște excelent realitatea politică a spațiului Pruto-nistrean. Continue reading

D-ale Istoriei… (2) Rușii au aruncat în aer barajul hidrocentralei de la Kahovka sau Timpuri noi, aceleași tactici

Ne referim la experiența de secole a rușilor de aplicare a practicii „pământului pârjolit”. Sute de ani, la retragerea forțelor militare ale rușilor, din raționamentul de a căra cu ei sau de a distruge (dacă nu sunt în stare să ducă cu ei la retragere), – bunurile materiale au fost distruse. Pentru „a nu fi folosit de adversar”.

Cel mai la îndemână exemplu este incendierea Moscovei în 1812: în fața trupelor lui Napoleon, general-guvernatorul Moscovei Rostopovici a ordonat distrugerea orașului până la temelie; la indicația lui au fost pregătite substanțe inflamabile, precum și polițiști, îmbrăcați în civil, care au dat foc Moscovei[1].

După mai mult de un an de relații excelente de prietenie și cotropiri teritoriale coordonate, pe 22 iunie 1941, Germania condusă de A. Hitler a atacat URSS condusă de I. Stalin. Fiind pregătită de ofensivă împotriva Germaniei, conducerea de la Kremlin a fost surprinsă de înaintarea vertiginoasă a forțelor militare germane și nevoită să se retragă în interiorul țării și… să aplice tactica „pământului pârjolit”. La 29 iunie, I. Stalin și V. Molotov au semnat o Directivă în care cereau organelor de partid și de stat, între altele: „(…) 4. În cazul retragerii unităților Armatei roșii a trimite (în regiunile din interiorul URSS, a. p.) tot materialul rulant, a face să nu rămână nici o locomotivă, nici un vagon; a nu lăsa dușmanului nici un kilogram de pâine, nici un litru de carburanți (…). Toate bunurile de preț, inclusiv metalele neferoase, grâul și combustibilul, ce nu pot fi evacuate, urmează a fi nimicite necondiționat[2].

Conducerea numitei RSS Moldovenești a aplicat Directiva Kremlinului la condițiile basarabene: culturile cerealiere și cele de plante oleaginoase, rezervele de alimente ce se găsesc în depozite de lemn „să fie stropite cu benzină sau gaz lampant și să li se dea foc”[3]. Aceleași culturi, indică în continuare documentul citat, dar depozitate în încăperi ignifuge – depozite din cărămizi, elevatoare și uscătorii – să fie nimicite pe calea aruncărilor în aer[4]. Continue reading

Arhiva