Rubrica Ucraina în flăcări…

ORCID ID: 0000-0002-5449-1023

Nemilosul război al Federației Ruse împotriva poporului ucrainean a cutremurat lumea. Intelectualitatea progresistă a condamnat și condamnă cu fermitate crimele de război, comise de clica militaristă condusă de Putin. Ziariștii, scriitorii, istoricii, analiștii politici etc. au atras atenția asupra evenimentelor din țara vecină, au monitorizat cele ce se întâmplă în Ucraina, Federația Rusă, Republica Moldova etc., au făcut comparații cu trecutul, au examinat comportamentul oamenilor simpli, dar și a conducătorilor de state, de organizații internaționale etc. și au expus opiniile lor în articole și cărți. Mai jos prezentăm o carte semnată de dl Valeriu Saharneanu.

Cartea cunoscutului ziarist basarabean Valeriu Saharneanu[1] cuprinde o Prefață și 90 de articole publicistice care reflectă evenimentele din Ucraina, Republica Moldova, Europa etc. în perioada ianuarie-decembrie 2022. Dl Valeriu Saharneanu are o bogată experiență jurnalistică, a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova (RM, 2011-2014), cunoaște excelent realitatea politică a spațiului Pruto-nistrean.

Inițial, dl Valeriu Saharneanu a analizat situația tensionată din Kazahstan, de la începutul anului 2022 și intervenția militară a Rusiei și altor state-membre ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC)[2] în această țară, tema fiind epuizată odată cu concentrarea puterii de stat în mâinile lui Kassym-Iomart Tokaev.

În continuare, în atenția autorului au fost mai multe probleme fundamentale care preocupă lumea de astăzi. În primul rând este vorba de analiza statului-agresor – Federația Rusă (FR) – și conducerii acesteia, de ambițiile rușilor în plan internațional, și în mod special – de a pune stăpânire pe teritoriile fostei URSS, iar în perspectivă – și a fostelor state din blocul Tratatului de la Varșovia. Sunt aduse cuvintele bădărănești ale șefului delegației ruse Serghei Reabkov, vice-ministru al Afacerilor externe a FR: „NATO trebuie să-și ia catrafusele și să meargă la granițele de până la 1997”, frază rostită înaintea întâlnirii de la Geneva a delegațiilor SUA și FR (ianuarie 2022), (p. 28). În mod firesc, un diplomat de carieră, așa cum este Serghei Reabkov, nu-și permite un astfel de comportament. În cazul dat, însă, prin obrăznicie, rușii au dorit să demonstreze poziția de „mare putere” a FR, egală cu SUA. Curând însă nu doar Lumea, ci și rușii se vor convinge că „măreția” și puterea lor este falsă, iluzorie.

V. Saharneanu analizează și prezintă cititorilor personalitatea președintelui FR Vladimir Putin. După invazia militarilor ruși în Ucraina, în sfârșit, scrie autorul, „V. Putin s-a făcut mare: marea pacoste a omenirii” (titlul articolului, p. 82). Autorul cărții explică convingător că războiul lui V. Putin împotriva Ucrainei va intra în istorie prin absurdul motivelor dezlănțuirii lui. Autorul exprimă o opinie absolut corectă: după destrămarea URSS și declararea suveranității de stat a FR Kremlinul a avut  șansa să „ridice din genunchi” Rusia prin „a o dezvolta economic, social, științific, tehnologic și cultural”, asta în condițiile în care Rusia rămâne a fi „cea mai mare țară de pe planetă, ca teritoriu și cea mai bogată țară din lume, ca resurse naturale disponibile” (Ibidem). V. Putin et K° au ales calea încălcării ordinii mondiale, bazată pe respectarea tratatelor internaționale, recunoașterii frontierelor existente, a ales calea războiului.

Autorul cărții critică motivele invadării Ucrainei de către Rusia, (motive) expuse de V. Putin: „nevoia” de a „denazifica Ucraina” și de a „elibera poporul ucrainean de sub jugul juntei naționaliste care a acaparat ilegal puterea în 2014” (p. 84). Dl Valeriu Saharneanu remarcă că în decembrie 2021 V. Putin vorbea de alte cerințe față de Ucraina, acum (24 februarie 2022, a.p.) le schimbase. „Dar asta nu mai contează”, scrie autorul (ibidem). Dl. V. Saharneanu amintește de convingerea lui V. Putin că operațiunea militară va fi un blitzkrieg („război fulger”), că ucrainenii vor aștepta soldatul rus cu flori, pâine și sare. Dar, continuă autorul cărții, „ca pe orice agresor, soldatul trimis de Kremlin a fost întâmpinat cu gloanțe” (ibid.).

În materialele publicate dl V. Saharneanu a analizat și expus convingător caracterul și viziunile războinice ale liderului de la Kremlin Vladimir Putin – cel care este vinovat de uciderea a zeci de mii de ucraineni – militari, care-și apără Patria lor, dar și – mai ales, – civili: copii, femei, bătrâni, de distrugerea orașelor, altădată – înfloritoare, construite cu eforturilor multor generații, de sechestrarea și deportarea în interiorul FR (dar și în Crimeea cotropită în 2014) a mii de cetățeni ucraineni, inclusiv copii. Autorul cărții a constatat că pentru Putin „ideea dominantă, foarte dureroasă a perioadei de după 1991” este că Războiul rece „s-a încheiat cu victoria zdrobitoare a Occidentului în fața Imperiului sovietic și a comunismului, identificat cu acesta” (p. 52).

Un alt obiectiv studiat de autor este lupta eroică a ucrainenilor pentru apărarea Patriei lor – Ucraina, – stat suveran și independent, co-fondator al ONU, recunoscut internațional în frontierele anului 1991.

Cel de-al treilea subiect asupra căruia s-a aplecat autorul cărții este cel legat de realitățile RM, în mod special – comportamentul conducerii și matrapazlâcurile Coloanei a V-a rusești în zonă. Articolele analitice, cuprinse în volum, ating, bineînțeles, și alte subiecte de actualitate.

Pe fundalul războiului agresiv, nemilos, barbar și sângeros, purtat de FR în Ucraina, autorul cărții a atras o atenție deosebită poziției luate și politicii promovate de guvernarea de la Chișinău. Dl V. Saharneanu a semnat un articol de o importanță excepțională, înserat în cartea prezentată. Titlul materialului „Republica Moldova suportă lovitura de bumerang a propriei politici de nealiniere la sancțiuni” (p. 106-109, scris la 23 martie 2022). Chiar din primele clipe ale invaziei ruse, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski s-a adresat comunității internaționale să reacționeze în susținerea victimei agresiunii, între altele – impunând embargo comerțului și relațiilor economice cu statul agresor Rusia. Dl Valeriu Saharneanu atrage atenția că deja pe 28 februarie 2022 Nicu Popescu, ministrul de Externe și al Integrării Europene al RM a declarat că „Moldova nu se aliniază sancțiunilor”, pentru că „aceste decizii sunt complicate, dificile; motivele sunt multiple, inclusiv faptul că societatea noastră, economia noastră, sistemul nostru energetic sunt prea vulnerabile pentru a îngreuna RM în astfel de poziționări, care implică costuri” (p. 106). Comentariul dlui Valeriu Saharneanu merită a fi reținut: „A ieșit că Republica Moldova alege să meargă pe contrasensul trendului occidental de poziționare în raport cu fapta agresorului și riscă să stârnească nu doar supărarea, ci chiar fireasca indignare a vecinului agresat – la acea dată sângerând deja grav și lăsat unul la unul cu agresorul mult mai puternic. Scuza – țară mică, vulnerabilă; probleme mari, costuri – o fi bună pentru vremuri pașnice. Pe vremuri de război însă, nealinierea la sancțiunile general-impuse agresorului înseamnă alinierea, asocierea cu agresorul, alimentarea capacităților lui de război. Gestul a însemnat o distanțare rece de suferințele victimei agresiunii, în cazul de față a Ucrainei vecine” (ibidem).

În același context, ceva mai devreme (21 martie 2022), V. Saharneanu a atins subiectul legat de regiunea separatistă a RM, controlată de ruși. Autorul consideră că Chișinăul continuă să fie sponsorul principal al regimului de la Tiraspol, regim care „va face tot ce ține de el, ba poate și mai mult, ca armada lui Putin să treacă Niprul, să cucerească Nicolaev-ul și Odesa și să scoată din izolare enclava oploșită la Nistru…” (p. 104). Chișinăul oficial nu a luat măsuri pentru a contracara pericolul. Autorul continuă: „E adevărat că de Chișinău nu depinde mare lucru, dar în situația când înaintarea rușilor la Nistru depinde de puterea de rezistență și de jertfa ucrainenilor vecini, te solidarizezi în toate cu vecinul aflat la nevoie, nu declari că te abții de la impunerea de sancțiuni în dauna agresorului, care este în același timp și agresorul propriei integrități teritoriale” (p. 105).

Este foarte importantă concluzia autorului: „Costurile materiale sunt mari și grele pentru agenții economici care au urmărit un profit ce le-ar fi venit prin gaura nealinierii la sancțiuni. Mult mai mari sunt însă daunele de imagine aduse statului. Decontările cauzate de acest comportament vor veni mai târziu. Dovadă că mult mai ieftin, mai convenabil și mai cu cinste e să construiești o politică externă, mergând drept și în picioare, decât făcând zigzaguri și târâindu-te umilitor pe brânci. E valabil mai cu seamă dacă țara este mică, iar problemele ei sunt mari” (p. 109).

Aceste obiecții, expuse de dl Valeriu Saharneanu sunt foarte importante. În condițiile în care Chișinăul oficial declară că dorește să se integreze în Uniunea Europeană (UE), este firesc și logic să se alinieze politicilor, promovate de UE, inclusiv – față de FR. Odată și odată, susținută de Lumea civilizată, Ucraina va pune capăt războiului. Victorioșii (Ucraina și statele partenere) vor înainta Rusiei „nota de plată” pentru odioasele crime comise de clica de la Kremlin. Cu ce se va prezenta RM la masa învingătorilor?

Merită atenția cititorilor și observațiile autorului referitoare la Vladimir Jirinovski, care a murit la câteva zile după începerea invaziei rusești asupra Ucrainei (6 aprilie 2022; cum le place cârcotașilor să spună, a plecat la „concertul lui Iosif Kobzon”). Valeriu Saharneanu menționează: Jirinovski „a fost lăsat de Kremlin să se impună în societate și în străinătate drept un om spurcat la gură, adică trivial, vulgar, indecent, porcos, scârbos, imoral, deșucheat, delirant, devenind cu anii însuși spiritul, sufletul, duhul, emblema sui-generis a regimului Putin. Excentric, zvăpăiat, nebunatic și fanfaron, Jirinovski l-a ajutat pe Putin în cea mai importantă treabă de când se află în fruntea Rusiei – îndobitocirea rușilor și băgarea în sperieți a străinilor” (p. 119). Moartea lui Jirinovski a fost ținută un timp în secret, fapt ce a stârnit dispute: e viu sau nu? Autorul cărții susține jurnaliștii ucraineni care afirmau: „Metaforic vorbind, la ora actuală în Rusia nu există un mort mai viu ca Jirinovski” (p. 120). Și dl V. Saharneanu continuă: „Acest lucru se întâmplă din simplul motiv că Jirinovski este sufletul care ține în viață trupul în agonie al regimului Putin. Ceea ce în limbaj politic s-ar putea traduce că Jirinovski este un alter ego al lui Putin, iar dispariția fizică a primului, ar anunța începutul sfârșitului, într-o formă sau alta, a celui de-al doilea” (Ibidem).

La pagina 128 Valeriu Saharneanu revine la subiectul nealinierii RM la sancțiunile statelor-membre ale UE și altor țări ale lumii împotriva FR (articolul se întitulează „Expert ucrainean: Ucraina indignată de nealinierea Republicii Moldova la sancțiuni: de ce nu ar trebui să fie supărată”, p. 128 și urm.). De data aceasta dl V. Saharneanu scrie despre declarația președintei RM Maia Sandu, care a spus că „Moldova nu va impune sancțiuni împotriva Rusiei”, ceea ce a indignat opinia publică din Ucraina. Un expert ucrainean, Artiom Filipenco, a încercat să liniștească spiritele (unele prea aprinse). V. Saharneanu aduce argumentele expertului ucrainean: în problema lichidării enclavei ruse de pe teritoriul RM, „Moldova nu are nici putere și nici dorință s-o facă” (p. 128). Și continuă: efectul sancțiunilor RM impuse Rusiei ar fi egal cu zero, pe când recului din partea Moscovei ar putea duce la înrăutățirea situației economice, la activizarea forțelor pro-rusești etc. În plus, aflarea Maei Sandu la putere e mai bună pentru Ucraina decât socialiștii locali care susțin deschis războiul sângeros al Rusiei împotriva Ucrainei. Merită reținută concluzia dlui Valeriu Saharneanu privind acest subiect: „În această situație, orice susținere contează foarte mult, fie ea cât de nesemnificativă, venită chiar și de la un stat de care nimic nu depinde în plan militar și economic, așa cum vrea să se prezinte Ucrainei și lumii Republica Moldova. În asemenea momente critice trebuie să se țină seamă în primul rând de semnificația politică a gestului. Or, semnificația politică este cea care compensează înzecit lipsa tuturor celorlalte ne-semnificații. De foarte multe ori în istorie, acceptarea conștientă a unei suferințe în numele onoarei, a compasiunii și a solidarității se dovedește a fi cea cu adevărat pragmatică și aducătoare de dividende. Orice altă manevră de conjunctură la moment, va aduce pagube și resentimente greu de refăcut” (p. 130-131).

Un alt subiect destul de interesant, abordat de autor, este cel al parități diplomatice moldo-ruse. Din diverse surse aflăm că numiții „diplomați” ruși sunt în realitate ofițeri de informații (spioni). În RM, scrie Valeriu Saharbneanu, „ar «activa» peste 3 000 de colaboratori, majoritatea dintre ei ar fi, nediplomatic vorbind, spioni” (p. 135). Această cifră, scrie autorul cărții, „am auzit-o vânturată în popor”. E scris bine: dacă numărul trimișilor Kremlinului în RM cu pașapoarte diplomatice este altul, atunci să știm și noi care e.

Dar problema există. Știrea bună e că Bucureștiul a cerut rușilor să micșoreze numărul „diplomaților” până la asigurarea parității. Este un exemplu demn de urmat și pentru conducerea pro-europeană a RM.

Acțiunile conducerii FR, ale lui V. Putin, atrocitățile comise de militarii ruși pe teritoriile vremelnic ocupate din Ucraina, rezistența eroică a ucrainenilor etc. rămân în centrul atenției autorului până la sfârșitul cărții. Tematica Transnistriei („Republica Șeriff”), problema ieșirii RM din Comunitatea Statelor Independente (p. 141-143), meditații asupra comportamentului Coloanei a 5-a rusești în RM[3] (un articol este consacrat comportamentului fanilor lui Putin din RM pe data de 9 mai 2022, dar și inactivitatea guvernului, p. 177-180) sunt teme abordate de dl Valeriu Saharneanu și expuse exemplar.

Concluzie: volumul prezentat este o lucrare competentă, convingătoare, utilă atât specialiștilor și factorilor de decizie a RM, cât și publicului larg de cititori. Dl Valeriu Saharneanu nu doar a urmărit evenimentele zilelor de război, ci a făcut comparații istorice, iar în unele cazuri – comparație cu opere ale clasicilor literaturii române.

  Felicitări autorului!

PS. Referitor la titlul notelor de lectură: „o țară mică cu inimă mare” – Republica Moldova. Este o frază din arsenalul propagandistic al moldoveniștilor primitivi. RM este croită pe raptul teritorial din 28 iunie 1940, comis de URSS. Să nu uităm asta.

23 iunie 2023

Anatol Petrencu

  PS: Întrebări, comentarii, opinii pot fi trimise pe adresa electronică anatol_petrencu@yahoo.com