Avântul Mișcării de Renaștere națională din RSS Moldova, destrămarea URSS, proclamarea Independenței de Stat a Republicii Moldova (RM), recunoașterea oficială a noilor state independente de către comunitatea internațională, inclusiv de către Federația Rusă (FR), moștenitoarea de drept a URSS, alte procese democratice, nu au fost pe placul forțelor imperiale ruse, atât din FR, cât și din fostele republici unionale, în care etnicii ruși beneficiau de anumite avantaje în comparație cu populațiile majoritare autohtone. Aceste forțe reacționare au depus eforturi sporite în vederea păstrării spațiului ex-sovietic în zona de influență a FR. Acest fenomen a apărut și se menține până în prezent și în RM prin ceea ce numim „separatismul transnistrean”. Continue reading →

Asimilarea administrativă a Moldovei dintre Prut și Nistru (Basarabiei) de către Rusia țaristă

(recenzie la monografia Organizarea administrativă a Basarabiei sub ocupația țaristă, (1812-1917). Autor – Sergiu Cornea[1])

În rezultatul războiului ruso-turc din 1806-1812 Rusia a anexat interfluviul Pruto-Nistrean al Principatului Moldova, dându-i denumirea Basarabia. Raptul teritorial rusesc a produs o mare tragedie poporului român: Principatul Moldovei a fost rupt în două; populația autohtonă din partea Moldovei, cucerită de ruși, a fost supusă rusificării și încadrării în „lumea rusă” din acele timpuri. Una din sarcinile de bază ale Rusiei țariste a fost organizarea administrării noii achiziții teritoriale în condițiile în care societatea moldovenească avea o conducere administrativă, bazată pe legi și experiență îndelungată, administrație care corespundea intereselor naționale. Ocupanții ruși și-au formulat drept scop înlocuirea administrației autohtone cu una rusească și „topirea” teritoriului cucerit în ansamblul imperiului.

Istoricul Sergiu Cornea a examinat etapele principale ale politicii țarismului, promovate în Basarabia, în vederea impunerii unei administrații rusești în locul celei românești (autohtone). Monografia recenzată conține cinci capitole care prezintă analiza principalelor etape de anihilare a specificului național al Basarabiei.

În primul capitol – „Implicațiile războiului ruso-turc din 1806-1812 asupra administrării Moldovei” (p. 7-30), – între altele, autorul îl prezintă pe feldmareșalul Mihail Kutuzov, comandantul trupelor ruse, așa cum a fost în realitate: un intrigant inegalabil, obraznic, leneș, chiulangiu.

S. Cornea a examinat urmările politico-juridice, dar și economice ale anexării Basarabiei de către Rusia. Continue reading →