Monthly Archives: decembrie 2018

Criza românismului în R. Moldova

O introducere scurtă

Principatul Moldovei a existat timp de peste cinci secole, administrativ fiind împărţit în Ţara de Sus şi Ţara de Jos, care – la rândul lor, – erau împărţite în ţinuturi şi ocoluri. În urma unui lung război (1806-1812) cu Imperiul Otoman, Rusia ţaristă a reuşit să anexeze partea de est a Principatului Moldovei, căreia i-a dat un nume impropriu – Basarabia, care, în timp, a devenit notoriu, folosit în structura administrativă a Imperiului ţarist, dar şi ulterior, deja în alt context istorico-politic, în secolul al XX-lea. În 1859, Principatul Moldovei, fără partea de est (Basarabia anexată de ruşi), s-a unit cu Ţara Românească, formând România modernă, care, în 1878, şi-a dobândit independenţa de stat. Astfel, România este moştenitoarea de drept a Principatului Moldovei şi în nici un caz „Basarabia”, fosta RSSM sau actuala Republica Moldova (RM). Continue reading

Mitropolitul Basarabiei Gurie Grosu în faţa istoriei

 

 

Stimaţi prieteni,

În curând va vedea lumina tiparului volumul „Procesul şi apărarea mea. Denunţarea complotului apocaliptic”, semnat de Mitropolitul Gurie Grosu. Este ediţia a II-a a cărţii, prima fiind în 1937, la  Bucureşti. Pentru cea de-a doua ediţie am avut onoarea să semnez o scurtă Introducere, pe care o public mai jos.

Mitropolitul Basarabiei Gurie Grosu în faţa istoriei

În 2018 se împlinesc o sută de ani de la înfăptuirea întregirii naţionale şi formarea României moderne. Centenarul Unirii este un bun prilej pentru recapitularea istoriei noastre, pentru comemorarea marilor personalităţi ale Neamului, care au contribuit la realizarea măreţului Act. Între marile figuri ale timpului, fără îndoială,  este şi Mitropolitul Gurie Grosu.

Viitorul Mitropolit al Basarabiei Gurie Grosu s-a născut la 2 ianuarie 1877, în localitatea Nimoreni, raionul Ialoveni, numele de mirean fiind Gheorghe. A absolvit Seminarul Teologic din Chişinău, apoi Academia Duhovnicească din Kiev. Carierea eparhială şi-a început-o la Mănăstirea Noul Neamţ de la Chiţcani, unde, la 27 noiembrie 1902 a fost tuns călugăr cu numele Gurie, iar până la sfârşitul aceluiaşi an a fost hirotonisit ierodiacon şi apoi ieromonah. Continue reading

CRĂCIUN FERICIT !

Stimaţi prieteni, colegi, doctoranzi, masteranzi şi studenţi

Primiţi sincere felicitări cu ocazia sărbătorilor de iarnă,

Vă doresc un Crăciun fericit alături de cei dragi,

La mulţi ani şi toţi buni, sănătate tuturor, noi realizări în ceea ce faceţi, numai bine!

100_1735

 

Cu respect,

prof. univ., dr.-hab. Anatol Petrencu

Continue reading

Un volum nou din colecţia „Arhivele Memoriei”

Recent a fost scos de sub tipar un volum nou de studii şi memorii ale deportaţilor din RSS Moldovenească din colecţia „Arhivele Memoriei”. Este vorba de volumul III, tomul II, ce a inclus memorii culese în raioanele din nordul republicii[1]. Editor – conf. univ. dr. Lidia Pădureac, universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.coperta_ARHIVELE MEMORIEI_vol III_tom II_final

Cartea cuprinde opt studii de caz şi povestiri ale celor ce au avut de suferit în urma represiunilor politice, promovate de Puterea sovietică în RSS Moldovenească. Primul studiu a fost semnat de dl Virgiliu Bârlădeanu şi doamnele dr. Ludmila D. Cojocaru şi Ana Cuculescu care au analizat mărturiile dnei Vera Calistru (n. 1940), locuitoare a satului Moşeni, raionul Râşcani (p. 7-79). Materialul expus este vast, memorialista aduce detalii noi la toate etapele deportării şi revenirii în Moldova; autorii studiului de caz s-au documentat în Arhiva Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova, iar în Anexe au fost înserate fotografii de epocă, documente din dosare (facsimile, documente în original şi traducerea acestora). Continue reading

Provocări strategice privind securitatea NATO în regiune (Marea Neagră şi statele limitrofe): patru subiecte

Mai mult de un an în urmă, la Centrul de Informare NATO, a avut loc un Simpozion consacrat examinării problemelor de securitate regională. În pofida promisiunilor făcute de organizatorii Simpozionului, materialele acestuia nu au văzut lumina tiparului. În cele de mai joi public comunicarea prezentată la acel Simpozion.

16. 12. 2018

Ce principii, fixate în tratate internaționale, semnate de Federaţia Rusă, au fost violate de aceasta; 2. Ce s-a schimbat în regiunea Mării Negre odată cu anexarea de către Rusia a Crimeii; 3. Reacţiile NATO; 4. Poziţia R. Moldova

Subiectele abordate la actuale Conferinţă sunt deosebit de importante. Este vorba de schimbarea corelaţiei de forţe în zona Mării Negre şi a ţărilor riverane în urma anexării Crimeii de către Federaţia Rusă (2014), susţinerii de către Kremlin a regimurilor separatiste pro-ruseşti din Ucraina şi R. Moldova şi promovarea de către Moscova a unui război propagandistic – parte a războiului hibrid.

Sarcina prezentei comunicări – a trece în revistă principiile (normele internaţionale), elaborate de comunitatea internaţională, inclusiv de URSS şi Federaţia Rusă, şi încălcate flagrant de aceasta din urmă; a prezenta succint schimbările, intervenite în zona geografică nominalizată după anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă, reacţiile NATO şi, în sfârşit – situaţia R. Moldova.

1. Ce principii, fixate în tratate internaționale, semnate de Federaţia Rusă, au fost violate de aceasta. În urma încheierii celui de-al Doilea Război Mondial, la Conferinţa de pace de la Paris (1946) Puterile învingătoare au impus frontiere noi în Europa. Modificări teritoriale serioase au avut de suferit Polonia, Germania, Finlanda, România şi altele. Peste câteva decenii de la terminarea ostilităţilor problema frontierelor în Europa devenise actuală: nerecunoaşterea hotarelor (mai ales de conducerea RFG, cancelar Konrad Adenauer) stârnea suspiciuni şi neîncredere din partea altor state europene (Franţa, Polonia, Cehoslovacia etc.). Iată de ce liderii politici ai statelor europene, susţinuţi de Marile Puteri (SUA, Canada, URSS), au tras concluzia că este bine să fie recunoscute frontierele în Europa aşa cum au fost ele fixate după cele de-al Doilea Război Mondial. După mai multe eforturi diplomatice, depuse de statele europene, în sfârşit, în urma desfăşurării Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa (CSCE),  la 1 august 1975, conducătorii a 33 de state europene, SUA şi Canada au semnat Actul final al CSCE, în care au fost fixate principiile ce urmau a sta la baza relaţiilor reciproce între statele semnatare. Continue reading

Vin ruşii. Note de lectură ale unui marginal

Conform DEX al limbii române, cuvântul „marginal” este adjectiv şi înseamnă „care se află la margine”, „secundar”, „fără importanţă”. În limba rusă «маргинал» („marginal”) este substantiv şi înseamnă „om (persoană) care se află la graniţa diverselor grupuri sociale, sisteme, culturi şi care resimte norme şi valori contradictorii”[1]. Specialiştii atrag atenţia: în limba rusă contemporană, în mod greşit, acest cuvânt se foloseşte ca sinonim al cuvântului lumpen (element declasat). Deci, în limba rusă „marginal” nu înseamnă „lumpen”, în schimb înseamnă: „nihilist”, „[om] lipsit de principii”, „proscris”, „arierat” [adică „(individ) înapoiat mintal”]. În emisiunea «Время покажет» [„Timpul va demonstra”], în cadrul dezbaterii subiectului «Украина: политика национализма» [„Ucraina: politica naţionalismului”] preşedintele Clubului „Stolîpin”, politologul Evghenii Tarlo i-a strigat oponentului lui din Ucraina „debil”, „marginal”[2], adică aceste cuvinte au fost folosite ca sinonime.

Am făcut această introducere pentru a cita din articolul doamnei Sabina Fati întitulat „5 drumuri deschise pe care (mai) pot intra ruşii”, material publicat în volumul „Vin ruşii! 5 perspective asupra unei vecinătăţi primejdioase”[3]. Iată ce scrie distinsa jurnalistă: „…după ce Traian Băsescu a rămas exponentul unui partid mic şi şi-a pierdut popularitatea în România, a început să mizeze totul pe o singură idee: unirea. El şi alţi marginali de la Chişinău susţin că Republica Moldova nu are de fapt nici o perspectivă să fie primită în Uniunea Europeană şi că România a rămas singura ei şansă de a merge spre Vest”[4] [evidenţierea ne aparţine, a.p.]. În opinia autoarei articolului, dl Traian Băsescu şi unioniştii din R. Moldova sunt nişte marginali, adică… vezi sinonimele noţiunii.

Bun, s-o luăm de la-nceput. Continue reading

Republica Moldova: imitarea dezvoltării (Recenzie)

Recenzie la monografia domnului Serafim FLOREA, „Impactul factorial asupra condiţiilor şi securităţii dezvoltării durabile (Exemplul Republicii Moldova)”, Chişinău, 2018[1].

Monografia domnului Serafim Florea, doctor în geografia umană, are următorul cuprins: Prefaţă semnată de prof. univ. dr. Mihai Patraş (USM), Cuvânt introductiv, opt capitole, Încheiere, în total – 445 pagini.

În Cuvântul introductiv dl autor a formulat scopul propus: „…de a participa la explicarea mai completă a acestor fenomene alarmante pentru republică [este vorba de un set de probleme grave, cu care se confruntă Republica Moldova – A.P.], prin intermediul examinării impactului factorial asupra dezvoltării ei” (p. 7).

În primul capitol, întitulat „Factorii dezvoltării” (p. 9 şi urm.) autorul monografiei a examinat sistemul de factori care condiţionează dezvoltarea social-economică a republicii, precum şi securitatea dezvoltării, creată de diverşi factori. Continue reading

Alba-Iulia, 2018: ediţia a XXII-a a Congresului Spiritualităţii Româneşti

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Pe data de 30 noiembrie 2018, la Alba-Iulia, în incinta Casei de Cultură a Studenţilor (str. Ardealului, nr. 1), şi-a desfăşurat lucrările ediţia a XXII-a a Congresului Spiritualităţii Româneşti. Lucrările Congresului au avut loc în ajunul împlinirii a o sută de ani de la istoricul act al unirii Transilvaniei cu Patria-mamă România, astfel realizându-se idealul de formare a unui stat reîntregit.

Înainte de începerea lucrărilor Congresului delegaţii au luat parte la ceremonia oficială de depunere de coroane de flori la monumentul lui Ion I. C. Brătianu, în Piaţa „Ion I. C. Brătianu”. La depunerea coroanelor au participat şi delegaţii la Congresul Spiritualităţii Româneşti, inclusiv – basarabenii. Au urmat ceremoniile de depunere de coroane şi jerbe de flori la statuia lui Iuliu Maniu şi cea a lui  Mihai Viteazul.

Lucrările Congresului au fost deschise de istoricul Dumitru Preda. A fost Congresul la care a lipsit preşedintele Asociaţiei Congresul Spiritualităţii Româneşti, acad. Victor Crăciun, recent dispărut dintre noi. Delegaţii la Congres au ţinut un minut de reculegere în memoria lui Victor Crăciun. Continue reading