Monthly Archives: august 2017

DECLARAŢIA Clubului Istoricilor din Republica Moldova (CIRM)

Preşedintele Republicii Moldova (RM) Igor Dodon a decis să celebreze pe data de 24 august 2017 numita de el „eliberare a Moldovei de fascism”. Aducem la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Pentru populaţia interfluviului Pruto-nistrean, anul 1944 a fost unul deosebit de dramatic. În primăvara acelui an trupele Frontului II Ucrainean au cucerit partea de nord a RM şi au impus cu forţa armelor populaţia băştinaşă să întreţină cu hrană militarii sovietici, fără ca aceştia să plătească produsele alimentare, ceea ce făceau trupele române și germane în ajun.  Să presteze gratis diverse sericii, să restabilească căile ferate Râbniţa-Floreşti şi Bălţi-Edineţ, să curețe Prutul de „munţi de cadavre, ce împiedicau curgerea apei”. Cunoaştem modul barbar al sovieticilor de purtare a războiului împotriva Germaniei hitleriste şi aliaţilor acesteia. Acest mod de luptă nu ne-a ocolit pe noi: în conformitate cu decizia Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldoveneşti (CCP al RSSM) din 29 aprilie 1944, bărbaţi, femei şi copii din raioanele Orhei, Susleni, Criuleni, Bravicea au fost mânaţi la anihilarea minelor, puse în pământ de forţele militare germane şi române la retragere. Numai în raioanele Corneşti şi Ungheni au fost curăţate 105 ha de terenuri minate, pe care şi-au găsit moartea sau au fost rănite 377 de persoane civile, basarabeni. Oamenii erau impuşi să se ia la braţ unul cu altul şi să meargă pe câmpul minat. Nenorociţii care călcau pe mine erau sau ucişi, sau grav răniţi. Ultimii au fost împuşcaţi de trupele NKVD, altfel spus – au fost „eliberaţi” de chinuri. Continue reading

Despre „eliberarea”, celebrată de Dodon

Preşedintele Republicii Moldova (RM) Igor Dodon a decis să celebreze pe data de 24 august 2017 numita de el „eliberare a Moldovei de fascism”. Sunt convins: I. Dodon habar nu are prin ce drame teribile au trecut oamenii, locuitori ai interfluviului Pruto-nistrean în anul 1944 şi următorii, ce l-au succedat. Să recapitulăm, un pic, istoria:

Prima „eliberare”

La 16 martie 1944 forţele militare ale Frontului II Ucrainean (comandant, mareşalul URSS Ivan S. Konev) au ajuns la Nistru – frontiera de stat a României. În pofida rezistenţei dârze, opuse de ostaşii români, alături de cei germani, în următoarele trei zile, trupele sovietice au cucerit Soroca şi încă 40 de localităţi basarabene. Iar la 26 martie 1944 ostaşii Armatei roşii au ajuns la Prut, luând sub controlul lor localităţile Otaci, Drochia, Râşcani, Floreşti, Bălţi ş.a. Înaintarea trupelor sovietice a încetat. Pe teritoriile, ocupate de sovietici, populaţia locală a fost constrânsă să hrănească militarii Armatei roşii, fapt ce a dus la o serioasă penurie de produse alimentare (în august 1944). Băştinaşii au fost mobilizaţi la munci primejdioase vieţii şi sănătăţii lor: în condiţiile bombardamentelor, ei au fost forţaţi să restabilească căile ferate Râbniţa-Floreşti şi Bălţi-Edineţ, să curețe Prutul de „munţi de cadavre, ce împiedicau curgerea apei”. Aşa cum remarcă profesorul Valentin Beniuc, în conformitate cu decizia Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldoveneşti (CCP al RSSM) din 29 aprilie 1944, bărbaţi, femei şi copii din raioanele Orhei, Susleni, Criuleni, Bravicea au fost mânaţi la anihilarea minelor, puse în pământ de forţele militare germane şi române la retragere. Numai în raioanele Corneşti şi Ungheni au fost curăţate 105 ha de teren minat, pe care şi-au găsit moartea sau au fost răniţi 377 de persoane civile[1], basarabeni. Oamenii erau impuşi să se ia la braţ unul cu altul şi să meargă pe câmpul minat. Nenorociţii care călcau pe mine erau sau ucişi, sau grav răniţi. Ultimii au fost împuşcaţi de trupele NKVD, altfel spus – au fost „eliberaţi” de chinuri.

Concluzie: în primăvara anului 1944 sovieticii au intrat cu forţele lor militare în România, aducând cu ei „guvernul”-marionetă al numitei RSSM, au mobilizat lumea la munci forţate fără a se gândi la recompensă bănească sau materială a muncii prestate, au trimis la moarte sigură bărbaţi, femei, copii pentru a dezamorsa minele, amplasate de trupele româno-germane la retragere.

A două „eliberare” Continue reading

Distinsul istoric Constantin Gh. Ciobanu la 70 de ani

Cuvânt despre colegul de breaslă

La 2 iunie 2017 doctorul în istorie, dl Constantin Gh. Ciobanu a împlinit frumoasa vârstă de 70 de ani. Cu acest frumos prilej, înainte de a-l felicita şi de a-i ura sănătate şi noi realizări ştiinţifice, consider necesar să fac o scurtă trecere în revistă a rezultatelor muncii de zi cu zi a colegului Constantin Gh. Ciobanu.

Domnia sa s-a născut în satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, unde care şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa. Tot aici a absolvit şcoala de cultură generală, după care a studiat la Facultatea de Filologie şi Jurnalism a Universităţii de Stat din Moldova. Dl C. Gh. Ciobanu a lucrat în cadrul redacţiei ziarului raional „Drapelul muncii” (Anenii Noi), iar din 1967 a fost angajat în calitate de redactor, apoi redactor superior în cadrul Comitetului de Stat pentru Radiodifuziune şi Televiziune. Din 1977 până în 1990 dl C. Gh. Ciobanu a fost redactor responsabil al revistei televizate „Ariciul”. În 1985  domnia sa a fost admis la doctorat, la Universitatea „Mihail Lomonosov” din Moscova. După absolvirea doctoranturii dl C. Gh. Ciobanu a susţinut cu succes teza „Apariţia şi dezvoltarea genurilor satirice televizate”.

Dl C. Gh. Ciobanu a lucrat în calitate de şef al Secţiei Foiletoane în cadrul redacţiei revistei de satiră şi umor „Chipăruşul”. După destrămarea URSS (1991) dl C. Gh. Ciobanu s-a implicat într-un domeniu, de care este pasionat total – filatelia, cartofilia, istoria poştei, continuând să activeze şi la TVM. Din 2004 până în prezent dl C. Gh. Ciobanu activează productiv în diverse funcţii responsabile în cadrul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală[1].

Pe istoricul Constantin Gh. Ciobanu l-am cunoscut şi continui să-l descopăr prin operele ştiinţifice pe care le creează cu minuţiozitate, răbdare şi dăruire. Astfel, în anul 2007, domnia sa a scos de sub tipar monografia satului natal Bulboaca din raionul Anenii Noi[2], prilej cu care am avut onoarea de a redacta o prefaţă. Am scris atunci că doctorul în istorie Constantin Gh. Ciobanu, originar al satului Bulboaca, a propus consătenilor săi, dar şi publicului cititor din Republica Moldova şi de peste hotarele ei un studiu monografic consacrat istoriei, tradiţiilor, ocupaţiilor zilnice ale locuitorilor satului în care s-a născut, a copilărit şi de unde şi-a luat zborul în lumea mare. Continue reading

Perspectivele relaţiilor R. Moldova cu Rusia

Politica actualei conduceri a Federaţiei Ruse (FR) este a de a cuceri un loc deosebit în comunitatea mondială, de a sta alături de SUA. Aşa cum este deseori numită, corect, de altfel, – „Rusia lui Putin”, – a ales calea militarizării economiei, nerecunoaşterii unor tratate internaţionale, referitoare la inviolabilitatea frontierelor, stabilite după cel de-al Doilea Război Mondial şi după destrămarea URSS, respectiv – anexării unor teritorii străine (Crimeea, care aparţine Ucrainei), susţinerii unor regimuri separatiste ruseşti (inclusiv – autoproclamata RMN). Altfel spus, Rusia lui Putin nu s-a dezis de ambiţiile imperialiste, caracteristice Rusiei ţariste şi celei comuniste (URSS).  

În acest sens, vice-prim ministrul FR Dmitrii Rogozin este un promotor activ al destabilizării situaţiei interne în zona, în care ne aflăm (Ucraina, numita RMN, R. Moldova, România). Declararea lui D. Rogozin persona non grata de către guvernul R. Moldova este absolut justificată. D. Rogozin spune: „Dacă de pe capul cel puţin al unui cetăţean al FR, din cei 200 000, stabiliţi în Transnistria, va cădea un fir de păr, atunci FR va lua cele mai drastice măsuri cu R. Moldova” (citat din memorie). Nu este oare o intervenţie în afacerile interne ale R. Moldova şi o ameninţare cu război? Asta pentru că ruşii, stabiliţi în raioanele de est ale R. Moldova şi Tighina, trebuie să respecte cu stricteţe legile R. Moldova şi să dea dovadă de comportament civilizat. Nu am uitat cazul, când un militar din trupele de „pacificare” ruseşti l-a împuşcat pe un tânăr moldovean. Continue reading