Monthly Archives: iulie 2014

Profesorul Mihai Revenco condus în ultimul lui drum

Astăzi, 31 iulie 2014, profesorul universitar, doctor habilitat în ştiinţe chimice, Mihai Revenco a fost condus pe ultimul lui drum.

L-am cunoscut pe parcursul anilor, în cadrul Universităţii de Stat din Moldova (USM), în care a activat din 1987 până la deces.

În cadrul mitingului de doliu, desfăşurat în incinta Bisericii cu hramul „Întâmpinarea Domnului” din curtea USM, au vorbit cei care l-au ştiut cel mai bine pe profesorul Mihai Revenco: domnul Gheorghe Ciocanu, rectorul USM, dl Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, dna Galina Dragalina, ex-decan al Facultăţii de Chimie şi Tehnologie chimică (USM), dna Viorica Gladchi, actualul decan al Facultăţii, alte persoane îndoliate.

Vorbitorii au evidenţiat calităţile deosebite ale profesorului Mihai Revenco în domeniul chimiei: a devenit un specialist notoriu în domeniul teoriei chimiei coordinative şi aplicarea combinaţiilor complexe. Continue reading

Un studiu important, privind deportările din Basarabia

Este vorba de monografia doamnei Viorica Olaru-Cemîrtan „Deportările din Basarabia. 1940-1941, 1944-1956”, editată în 2013, la Chişinău[1].

Studiul monografic are la bază teza de doctor în istorie a autoarei, susţinută în cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi realizată sub conducerea ştiinţifică a profesorului universitar doctor Ion Agrigoroaiei. Autoarea a studiat documente din arhivele de la Chişinău, referitoare la deportări, a intervievat multe persoane care au supravieţuit calvarul deportării şi s-au întors la baştină, a consultat documente din familiile celor deportaţi.

Cartea începe cu un „Cuvânt înainte”, semnat de dl prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei, cu „Mulţumirile” autoarei.

În Introducere autoarea lucrării a demonstrat care este actualitatea problemei, a expus condiţiile politice din actuala Republica Moldova, condiţii propice pentru studierea unor teme ce nu puteau fi cercetate în nici un caz sub regimul sovietic. Continue reading

Două evenimente deosebit de stânjenitoare pentru democraţia din RM

În ultimele şase zile au avut loc două evenimente neplăcute pentru democraţia din Republica Moldova. Primul se referă la vizita şefului Serviciului de Informare şi Securitate al RM Mihai Bălan la Moscova (10 iulie 2014) şi participarea acestuia la întâlnirea cu preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir Putin. Întrebarea formulată de doamna Vitalia Pavlicenco este binevenită, logică şi la locul ei: „cine l-a trimis pe Mihai Bălan la Moscova, la Putin, mai ales când reprezentantul Ucrainei nu a fost şi noi ar trebui să ieşim din CSI, nu să „strângem legăturile” cu securiştii ruşi, care au rămas sovietici şi bolşevici, ca să nu mai vorbim de terorism şi extremism” [1].

De la semnarea de către preşedintele RM de atunci Mircea Snegur, la Alma-Ata, a tratatului de constituire a CSI ni s-a tot vorbit despre aderarea RM doar la acordurile economice, la nimic altceva. Realitatea demonstrează, însă, că lucrurile nu stau chiar aşa cum s-a declarat. În realitate oficialii moldoveni iau parte la consfătuiri (şi acceptă sugestii, ca să nu zic ordine) la Moscova, referitoare la secretele de stat şi de securitate a  Republicii Moldova. Continue reading

Doamna Ana Vîlcu la vârsta împlinirilor

Distinsa doamna Ana Vîlcu a rotunjit o frumoasă vârstă, prilej cu care doresc s-o felicit, să-i urez multă sănătate, dragoste şi respect din partea rudelor, prietenilor, tuturor celor care o cunosc.

La mulţi ani, doamna Ana Vîlcu şi toţi buni!

Doamna Ana Vîlcu s-a născut în satul Corneşti, raionul Ungheni, a absolvit Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie din Chişinău (USMF), specialitatea „psihiatrie”, a lucrat în cadrul Spitalului de Psihiatrie din orăşelul Codru, apoi în calitate de medic fizioterapeut în sanatoriul USMF. A educat două fiice. Este autoarea volumului „Europa e viitorul nostru” (2012), iar recent, în 2014, a scos de sub tipar o carte nouă, „Lacrimă vie… Ţară”[1]. Continue reading

Omagierea scriitorului Paul Goma

Miercuri, 9 iulie 2014, în incinta Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu” a avut loc un eveniment cultural deosebit. Este vorba de prezentarea publică a operei distinsului scriitor român, de origine basarabeană, Paul Goma.

Moderatorul întrunirii, cunoscutul scriitor şi publicist Vlad Pohilă, a făcut o prezentare a omului Paul Goma şi a operei acestuia.

Criticul literar şi profesorul universitar Andrei Ţurcanu a vorbit despre eforturile depuse de domnia sa în vederea oferirii cetăţeniei Republicii Moldova domnului Paul Goma, demersurilor făcute de el în instanţele înalte administrative, despre problemele apărute la obţinerea paşaportului (Statul Francez a oferit disidentului Paul Goma nu doar azil politic şi protecţie, ci şi anumite indemnizaţii, destinate apatrizilor; asta pentru că regimul ceauşist îl lipsise de cetăţenia română. Odată primind cetăţenia R. Moldova, aceste ajutoare au fost sistate). Dl Andrei Ţurcanu a vorbit şi despre eforturile depuse în privinţa obţinerii de la Primăria Municipiului Chişinău a unui apartament sau a unei case pentru distinsul nostru scriitor. I s-a oferit, zice dl Andrei Ţurcanu, un subsol la marginea Chişinăului (strada se numeşte „Paris”!). Continue reading

LECŢIE DE ISTORIE

LECŢIE DE ISTORIE             

de Radu Pietreanu

 

Prietenul nostru din Canada, dl Nicolae POP, mi-a trimis prin poşta electronică o poezie cu un titlu intrigant „Lecţia de istorie” de Radu Pietreanu. Domnia sa o consideră genială şi întreabă dacă ştiam de ea?

Recunosc – nu, nu ştiam.

Consider că este o poezie bună, autorul ei reflectă o situaţie adevărată sau aproape de adevăr. Pentru a populariza textul de mai jos, am decis să-l plasez pe blog în speranţa că cititorii blogului vor găsi puţin timp, pentru a o citi şi mai mult timp pentru a medita asupra stării de lucruri.

A.P.

Aşa dar, LECŢIE DE ISTORIE             



Mi-a rămas săpat în minte de pe când copil eram
Că sunt Om, că am o
Ț
ară și o Limbă, și un Neam
Că-n adâncul gliei sfinte stau de veacuri mo
ș
ii mei
Că din ei răsare pâinea
ș
i prin mine trăiesc ei.
Continue reading

Gunoiul Chişinăului: studiu de caz

Materialul de mai jos este despre gunoi în sensul direct al cuvântului.

Conform DEX, „gunoi” înseamnă „resturi murdare sau netrebuincioase care se aruncă”[1]. Dicţionarul nu indică locul, unde poate fi sau trebuie aruncat gunoiul. Astfel, gunoi vedem la tot pasul. În cele ce urmează voi prezenta un studiu referitor la felul gunoiului, văzut în parcul din Valea Morilor, în perioada iulie 2014.

Pe primul loc în topul „resturilor netrebuincioase care se aruncă” se află, incontestabil, mucurile de ţigări (chiştoacele). Chiştoace: mai lungi sau mai scurte, fumate până la filtru; cu filtre de diverse culori. Mucurile de ţigări pot fi văzute oriunde, la orice pas, dar mai ales în jurul scaunelor de pe faleza lacului sau din parc. Continue reading

Comemorarea victimelor regimului comunist în Şoldăneşti

Astăzi, 6 iulie 2014, s-au împlinit 65 de ani de la deportarea în masă a basarabenilor (5 spre 6 iulie 1949), numit – „al doilea val” al deportărilor. În pofida faptului, că la 10 decembrie 1948 URSS, alături de statele membre ale ONU, a semnat Declaraţia universală a drepturilor omului, prin care se obliga să aibă o atitudine umană faţă de oameni, regimul comunist de ocupaţie a organizat un nou „val” de deportări. Peste 35 000 de oameni din numita RSS Moldovenească au fost ridicaţi noaptea, urcaţi în trenuri şi duşi cu forţa în Siberia. Între aceştia – copii, femei, bătrâni, bolnavi, invalizi. Regimul sovietic a comis o crimă de neimaginat faţă de poporul nostru. Asta pentru că au fost duşi de la locurile de baştină oamenii gospodari, care puteau fi modele de activitate pentru ceilalţi locuitori ai satelor, erau sprijinul comunităţilor în care locuiau, oameni care puteau opune o rezistenţă concretă fărădelegilor administraţiei comuniste. Oamenii ridicaţi şi-au pierdut pentru totdeauna statutul social pe care l-au avut, au fost denigraţi pe nedrept ca fiind „duşmani ai poporului”, iar această amprentă s-a extins şi asupra descendenţilor lor. Continue reading

A fost lansată cartea „Românii în Gulag”

Ieri, 4 iulie 2014, în ajunul împlinirii a 65 de ani de la deportarea din 5 spre 6 iulie 1949, Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” a lansat volumul „Românii în Gulag. Memorii, mărturii, documente”[1]. Este vorba de 12 interviuri, realizate de Igor Cereteu, Ludmila D. Cojocaru, Alexandru Gorgan şi Lidia Pădureac. Cei intervievaţi – supravieţuitori ai deportărilor – sunt: Vasile Fetescu, Nadejda Pascal, Gheorghe Bunescu, Vasile Cercavschi, Viorica Ilaşciuc, Aref Leancă, Elena Catelli, Filip Plăcintă şi Iulia Oprea, Vasile Frunze, Maria Zmău, Ion Caras, Maria Grozavu. Cartea include, de asemenea, „Bibliografia memoriei (1989-2013). Deportările staliniste în RSSM. Memorii, mărturii, documente de istorie orală”, alcătuită de Ludmila Cojocaru. Tot dumneaei este autoarea post-feţei, întitulate „Deportările staliniste – o traumă a memoriei românilor basarabeni”. Cartea cuprinde Indice de nume şi toponime. Continue reading

O zi istorică pentru R. Moldova

Fără îndoială, data de 2 iulie 2014 va rămâne una istorică pentru R. Moldova: cu majoritatea voturilor, deputaţii au ratificat Tratatul de asociere la Uniunea Europeană. Asta în pofida presiunilor venite dinspre Estul agresiv, ale agenturii acestuia, gălăgioasă, dar lipsită de susţinerea maselor. Demisia ministrului pro-rus al Economiei, dlui V. Lazăr, este simptomatică în acest sens. Să sperăm că şi Dodon cu echipa se va dezumfla, că autorităţile statului independent şi suveran Republica Moldova vor găsi ac de cojocul lui Furmuzal, membru al Guvernului, dar adversar deschis al integrităţii teritoriale a R. Moldova. În perspectivă, sperăm, partida pro-rusească din R. Moldova se va conforma realităţilor obiective, se va supune regulilor Statului de Drept şi, în general, se va implica în activităţi pozitive, propice intereselor naţionale ale statului în care trăiesc.

Toate acestea pe de o parte. Continue reading