Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

La Piteşti, judeţul Argeş, România, şi-a desfăşurat lucrările cel de-al XIV-lea Simpozion Internaţional „Experimentul Piteşti – „reeducarea” prin tortură”.

Debutul a fost făcut în Sala Mare a Primăriei Piteşti. Profesorul universitar doctor Ilie Popa a salutat publicul prezent în sală şi a oferit cuvântul domnului Emil Constantinescu, fost preşedinte al României, care a conferenţiat despre „Experimentul Piteşti: agresivitatea, slăbiciunea şi măreţia fiinţei umane”.

Poetul şi prozatorul academician Nicolae Dabija, redactorul-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta” (Chişinău) a amintit participanţilor la Simpozion că Municipiul Piteşti a fost primul în România care a ridicat un monument artiştilor-patrioţi Ion şi Doina Aldea-Teodorovici şi un bust poetului Grigore Vieru. Dl N. Dabija a vorbit apoi despre eforturile intelectualilor, ale oamenilor de bună credinţă, în renaşterea românismului în Republica Moldova (RM), despre legăturile de suflet între românii de pe ambele maluri ale Prutului. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Astăzi, 24 septembrie 2014, Institutul de Istorie „ProMemoria” (INIS „ProMemoria”) din cadrul Universităţii de Stat din Moldova, a organizat în Sala de conferinţe a Bibliotecii Naţionale din Republica Moldova (BNRM) o Masă rotundă, prilejuită de împlinirea a 70 de ani de la insurecţia din Varşovia.

Moderatorul Mesei rotunde, prof. univ., dr. hab. Anton Moraru a deschis şedinţa, oferindu-i cuvântul ES dlui Ambasador al Poloniei în Republica Moldova Artur Mihalski. ES dl Ambasador a vorbit despre condiţiile declanşării agresiunii Germaniei naziste împotriva Poloniei (1 septembrie 1939) şi implicării URSS în război împotriva Poloniei, alături de nazişti (17 septembrie 1939). A continuat, vorbind despre condiţiile declanşării insurecţiei, importanţa ei. Continue reading →

Rubrica: Recenzii şi note de lectură

Este vorba de cartea istoricului englez Norman Davies „Varşovia: insurecţia din 1944”, publicată de Editura RAO din Bucureşti[1]. Era bine dacă citeam şi publicam recenzia la timpul potrivit (2008-2009). Dar nici acum nu este târziu. Cu atât mai mult, cu cât în aceste luni se împlinesc 70 de ani de la insurecţia din capitala Poloniei, iar cartea semnată dl Norman Davies este una de excepţie şi nu-şi pierde actualitatea.

Cartea este alcătuită din trei părţi. Prima se întitulează „Înaintea insurecţiei” şi conţine patru capitole, referitoare la evenimentele şi la situaţia reală a aliaţilor (inclusiv – polonezilor) înainte de august 1944 – timpul declanşării răscoalei anti-naziste din Varşovia. Autorul a analizat amănunţit angajamentele Marii Britanii faţă de Polonia, situaţia guvernului polonez stabilit la Londra, activitatea forţelor politice şi militare poloneze, aflate sub dominaţia germană, mijloacele şi metodele de menţinere a legăturilor dintre Guvernul polonez de la Londra cu factorii de decizie din Polonia ocupată. Un loc aparte în analiza evenimentelor îl ocupă subiectul legat de rolul, locul şi soarta evreilor polonezi, de raporturile dintre evrei şi polonezi. Constatarea, făcută de autor, este foarte corectă: „Bunul simţ, scrie autorul, reliefează necesitatea percepţiei societăţii din Varşovia antebelică aşa cum era în realitate – cu amestecul său inimitabil de bucurii şi necazuri, de momente plăcute şi stări tensionate. Aici trebuie subliniat faptul că regimul Sanacja al lui Pilsudski, care dominase politica dintre cele două războaie mondiale, se angajase pe deplin în îndeplinirea idealului unei Polonii multinaţionale şi pluraliste şi-i exclusese complet de la putere pe naţionalişti. I-a încurajat şi i-a primit pe evrei în rândurile sale, a încurajat activităţile partidelor democratice evreieşti, a introdus autonomia evreiască în rezolvarea problemelor locale şi i-a impus pe extremiştii politici, atât pe fasciştii din ONR, cât şi pe comuniştii din KPP, la marginea legalităţii. Criteriul său de bază era loialitatea faţă de republică, iar majoritatea evreilor din Varşovia erau fericiţi să-l urmeze” (p. 115). Continue reading →

Rubrica: Analize şi sinteze politice

Ieri, 21 septembrie 2014, la Moscova a avut loc un eveniment deosebit. Forţele politice din opoziţie [în special, partidul „Iabloko” („Mărul”), condus de Serghei Mitrohin, alianţa Partidul Republican al Rusiei – Partidul Libertăţii Populare (PARNAS), condus de dl Boris Nemţov şi Mihail Kasianov şi altele] au organizat un marş în susţinerea Ucrainei – victimă a agresiunii Federaţiei Ruse, conduse de Vladimir Putin. La marş au participat între 75 şi 80 de mii de oameni – tineri (mai ales), vârstnici, femei, bărbaţi. Revendicările cerute: încetarea războiului cu Ucraina, demisia lui V. Putin. A fost observat sloganul „Rossia bez Putlera!” [„Rusia fără Putler”; joc de cuvinte Hitler – Putin, îmbinate fiind – Putler]. Marşul a fost transmis în direct de o echipă de tineri curajoşi de la newcaster.tv.

Nu o singură dată am spus că Rusia este multe-aspectuală: există Rusia imperialistă, exponentul căreia este actualul preşedinte Vladimir Putin, este Rusia democratică, reprezentată de forţe politice liberale, există Rusia ortodoxă, în frunte cu Patriarhul Kirill, cea musulmană etc. Deocamdată opinia publică a Federaţiei Ruse este dominată de carisma lui V. Putin. În sondajele realizate în Rusia 66 de % din cei intervievaţi susţin politica lui V. Putin. Rămân, însă, cei 34 % din cetăţeni care condamnă politica de expansiune teritorială a Rusiei. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Cu ocazia împlinirii unui secol de la declanşarea primei conflagraţii mondiale, pe data de 19 septembrie 2014, în incinta Sălii de Festivităţi a Centrului de Cultură şi Istorie Militară din Chişinău (str. Tighina, nr. 47), şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică cu tema „Primul Război Mondial şi Basarabia (1914-1918)”.

Evenimentul ştiinţific a fost deschis de dl dr. Vitalie Ciobanu, directorul Centrului de Cultură şi Istorie Militară.

În faţa celor prezenţi, un cuvânt de salut a rostit dl Valeriu Troenco, Ministrul Apărării Republicii Moldova. Domnia sa a subliniat că evenimentul ştiinţific desfăşurat de istorici este unul deosebit de important pentru militari. „Nu sunt istoric, a continuat dl Ministru, însă pe parcursul activităţii mele am avut contacte atât cu structurile de forţă, cât şi cu mediul academic, cu regret, am şi experienţa războiului din 1992. Mereu am încercat să analizez şi să compar diferite căi de evoluţie posibilă a unor evenimente”. Continue reading →

Stimaţi prieteni,

În vara-toamna anului 1944 trupele sovietice înaintaseră mult peste frontierele URSS, ajungând, între altele la râul Vistula, lângă Varşovia. Sovieticii i-au îndemnat pe polonezi să înceapă o răscoală împotriva germanilor. Ceea ce s-a şi întâmplat: la 1 august 1944 militarii din Armata Naţională au început insurecţia.

În pofida situaţiei prielnice, trupele sovietice nu au înaintat, lăsându-i pe germani să înece în sânge locuitorii Varşoviei şi să distrugă oraşul până la temelie.

Mai mult chiar: sovieticii nu i-au lăsat pe Aliaţii lor, englezi şi americani, să-i ajute pe polonezii răsculaţi, neoferind aerodromurile din apropiere, aflate sub controlul URSS. Continue reading →

Rubrica: Analize şi sinteze politice

Pe data de 15 septembrie 2014 a fost dat startul campaniei electorale. La 30 noiembrie cetăţenii R. Moldova vor alege 101 deputaţi în Forul legislativ suprem – Parlamentul RM.

În linii mari, forţele politice de la noi sunt împărţite în două: pro-vest (pro Uniunea Europeană) şi pro-est (pro Rusia sau Uniunea Vamală).

Marea majoritate a cetăţenilor (judecând după rezultatele sondajelor) pledează pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană.

În acest sens, consider, că intelectualitatea RM, oamenii de bună credinţă, patrioţii adevăraţi ai Moldovei trebuie să susţină partidele arcului guvernamental, astfel ca în următorii patru ani aceste partide să ducă la bun sfârşit opera de aderare a RM la UE. Continue reading →

Rubrica: „Pe urmele făuritorilor de nemurire”

Cu ocazia participării la Conferinţa internaţională „Patriotism, democraţie, europenism”, organizată de Asociaţia Pro Democraţia club din Târgu Neamţ, în frunte cu istoricul Emanuel Bălan (5-6 septembrie 2014), am efectuat o vizită de documentare la Cetatea Neamţ.

Am fost cazat în motelul „Casa arcaşului”, situat chiar la poalele muntelui pe care a fost construită cetatea. Un drum asfaltat şi bine îngrijit duce de la motel la cetate.

La intrare în Cetate, pe un panou e scrisă o istorie scurtă a acesteia:

„Cetatea Neamţ a fost construită în timpul lui Petru I Muşat (1375-1391), în perioada consolidării statului medieval Moldova. Prima atestare documentară datează din 1395, anul în care regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, înainte de a fi înfrânt de oştile lui Ştefan I Muşat la Hindău, emite un act de cancelarie „acte castru Nempch”. Continue reading →

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Pe data de 6 septembrie 2014, în incinta Primăriei din oraşul Târgu Neamţ, şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa internaţională cu genericul „Patriotism, democraţie, europenism”. Organizator al acestui important for ştiinţific a fost Asociaţia Pro Democraţia club Târgu Neamţ, în frunte cu istoricul Emanuel Bălan.

Conferinţa a fost deschisă de dl Emanuel Bălan, care a rostit un cuvânt de bun venit invitaţilor.

Au urmat comunicările. Subsemnatul am vorbit despre diversele forme de patriotism, prezente astăzi în R. Moldova. Este vorba de patriotismul pe care îl promovăm noi, intelectualii români basarabeni, inclusiv – istoricii, şi care se bazează pe cunoaşterea corectă a trecutului nostru, la adevărul despre istoria românilor şi despre anexările făcute de marile imperii. A fi patriot în Republica Moldova înseamnă a cunoaşte trecutul acestui pământ românesc, a promova românismul, a cunoaşte limba, literatura, cultura română.

Dar nu este secret că noţiunea de „patrie” este înţeleasă diferit. Noi, în RM, ne ciocnim de patriotismul sovietic – o reminiscenţă a trecutului totalitar, impus nouă, basarabenilor, timp de peste 50 de ani de maşinăria propagandistică a URSS. Comuniştii au cultivat cu mult zel patriotismul sovietic, bazat pe ideologia bolşevică. Continue reading →

Rubrica „Pe urmele făuritorilor de nemurire”

Cu prilejul participării la Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice, organizate de  conducerea Muzeului Ţării Făgăraşului „Valer Literat” (4-5 septembrie 2014) am vizitat câteva monumente istorice.

În primul rând, am vizitat Biserica „Sfântul Nicolae” ctitorită de domnitorul martir Constantin Brâncoveanu. La intrare în Biserică, pe o filă A-4, este scris:

„Este una din puţinele biserici din Ardeal, ctitorită de un sfânt.

A fost zidită „din temelie, cu cheltuiala sa” de către domnitorul martir Constantin Brâncoveanu, între 15 iunie 1697 [şi] 30 septembrie 1698. Pentru ridicarea ei, voievodul muntean a cerut cuvenita învoire principelui ardelean Mihail Apafi II, care a dorit, printre altele, ca „zidurile bisericii să nu fie prea groase [iar ?] pereţii foarte înalţi din respect pentru cetatea Făgăraşului, ale cărui turnuri se cuvine să stăpânească toată împrejurimea”. Continue reading →