Patriotism, democraţie, europenism: Conferinţă internaţională la Târgu Neamţ

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Pe data de 6 septembrie 2014, în incinta Primăriei din oraşul Târgu Neamţ, şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa internaţională cu genericul „Patriotism, democraţie, europenism”. Organizator al acestui important for ştiinţific a fost Asociaţia Pro Democraţia club Târgu Neamţ, în frunte cu istoricul Emanuel Bălan.

Conferinţa a fost deschisă de dl Emanuel Bălan, care a rostit un cuvânt de bun venit invitaţilor.

Au urmat comunicările. Subsemnatul am vorbit despre diversele forme de patriotism, prezente astăzi în R. Moldova. Este vorba de patriotismul pe care îl promovăm noi, intelectualii români basarabeni, inclusiv – istoricii, şi care se bazează pe cunoaşterea corectă a trecutului nostru, la adevărul despre istoria românilor şi despre anexările făcute de marile imperii. A fi patriot în Republica Moldova înseamnă a cunoaşte trecutul acestui pământ românesc, a promova românismul, a cunoaşte limba, literatura, cultura română.

Dar nu este secret că noţiunea de „patrie” este înţeleasă diferit. Noi, în RM, ne ciocnim de patriotismul sovietic – o reminiscenţă a trecutului totalitar, impus nouă, basarabenilor, timp de peste 50 de ani de maşinăria propagandistică a URSS. Comuniştii au cultivat cu mult zel patriotismul sovietic, bazat pe ideologia bolşevică.

Un alt tip de patriotism este cel promovat de un mic curent al moldoveniştilor primitivi, care consideră că „moldovenii” sunt o naţiune aparte, provenită din triburile costobocilor, cum că ar fi descendenţi ai lui Ştefan cel Mare, cum că ei, „moldovenii”, nu au nimic comun cu „românii”. Ei, moldoveniştii primitivi, scriu pe gardurile capitalei „Iubesc Moldova”, „ideologia” lor este sorginte cominternistă, sunt susţinuţi financiar de peste frontierele de stat ale Republicii Moldova.  Ei nu pot înţelege că a fi moldovean înseamnă a fi român.

Apoi am vorbit despre europenism, care pentru noi, cetăţeni ai RM, înseamnă calea spre prosperitate, stat bazat pe drept, iar în perspectivă – reîntregirea Neamului Românesc[1].

A urmat dl prof. univ. Dr. Ştefan Purici, prorector al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava. Domnia sa a vorbit, de asemenea, despre patriotism, democraţie şi integrarea europeană a României.

Doamna Elena Preda, inspector şcolar, istoric, a prezentat un discurs deosebit de interesant, formulând şi un şir de întrebări deloc retorice. De exemplu, este oare Rusia parte a Europei, face oare ea parte din cultura europeană? Doamna Elena Preda a vorbit despre „secretele” vitalităţii europene: oraşul, biserica, cafeneaua etc., despre românism versus europenism ( „Românismul se învaţă prin europenism” Mihail Ralea).

Următorul vorbitor a fost dl Adrian Alui Gheorghe, scriitor, director al Bibliotecii orăşeneşti. Domnia sa a citit câteva pagini din opera dumnealui. Una din ideile dlui Adrian Alui Gheorghe am reţinut-o. Este vorba de numita „talie europeană”. Spun din propria experienţă: nu o singură dată, cu ocazia aniversărilor, dar mai ales în cadrul unor mitinguri de doliu, am auzit deseori afirmaţia cum că omagiatul sau răposatul are operă de „talie europeană”. Adică respectivul are o operă, un talent (altceva) atât de mare, încât nu încape în biata Republica Moldova sau România; este atât de important, încât nu mai aparţine românilor, ci „întregii Europe”. Bineînţeles, în marea majoritate a cazurilor, sunt complimente sterile, false.

Discursurile au fost continuate de dl prof. univ. dr. Florin Pintescu (Universitatea din Suceava). A amintit de Mihail Sadoveanu şi ce zicea acesta despre patriotism, cuvinte valabile şi astăzi; apoi despre Europa, Rusia etc. Dl Florin Pintescu: „Ce a câştigat România aflându-se în Uniunea Europeană? 1. Cât de cât un stat de drept, şi 2) spiritul de apartenenţă europeană. Atât, deocamdată”.

La lucrările Conferinţei a participat dl Octavian Zelinski, absolvent al Facultăţii de Istorie a USM, actualmente redactor-şef al ziarului „Adevărul de Anenii Noi”. Dl O. Zelinski şi-a spus opinia referitoare la subiectele abordate, s-a referit la Ucraina şi situaţia de acolo.

La Conferinţă a participat dra Diana Toma, jurnalistă la ziarul „Zorile Bucovinei” din Cernăuţi. Discurs interesant: despre spiritul de patriotism al românilor din Ucraina, despre depăşirea unor disensiuni între administraţia regională şi comunitatea românilor etc.

La sfârşitul Conferinţei dl O. Zelinski a împărţit celor prezenţi mai multe exemplare ale ziarului „Adevărul de Anenii Noi”, ale Almanahului de tineret, istorie şi cultură „Dunărea” (despre realităţile româneşti din sudul Basarabiei) şi un volum întitulat „Datini, sfinte sărbători” scris de un tânăr, Eugen Rauţa, de doar 19 ani[2].

În încheiere, consider că Conferinţa, organizată de dl Emanuel Bălan şi colegii dumnealui, şi-a atins scopul; discursurile au fost interesante, ideile, sugestiile expuse merită propagate în societate.

Felicitări organizatorilor!

12 septembrie 2014.

 

 



[1] Discursurile prezentate în cadrul Conferinţei vor fi publicate în volum.

[2] Eugen Rauţa. Datini, sfinte sărbători: culegere de folclor din raionul Reni, Chişinău, S.n., 2014, 104 p.

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva