Monthly Archives: septembrie 2024

Deciziile Comitetului de conducere al AIRM „Alexandru Moșanu” din 6 septembrie 2024

Vineri, 6 septembrie 2024, a avut loc ședința ordinară a Comitetului de conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM). La ordinea zilei au fost aprobate câteva probleme: 1) activitatea membrilor AIRM în ultimele luni; 2) discutarea și aprobarea planului de activități pentru sfârșitul anului 2024; 3) diverse.

1) În lunile de vară membrii AIRM au organizat sau au participat la manifestări inițiate de partenerii noștri. Astfel, la 6 iulie 2024, membri ai AIRM au luat parte la lucrările Academiei Basarabiei, la care au fost prezenți profesori de istorie și limbă și literatură română (Costești, r-nul Ialoveni);

Pe data de 8 iulie, în Sala cu Hărți a Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM), AIRM a desfășurat Masa rotundă prilejuită de împlinirea a 85 de ani din ziua nașterii cunoscutului istoric medievist Pavel Parasca[1]. Continue reading

Renașterea ortodoxiei în Transnistria , aflată sub administrația românească (1941-1944) Note de lectură

Renașterea ortodoxiei în Transnistria[1], aflată sub administrația românească (1941-1944)

Note de lectură

Recent a fost scoasă de sub tipar cartea „Restabilirea creștinismului pe Frontul de Est”[2]

Este în curs de elaborare.

Reveniți

a.p.


[1] Recent legislativul regimului separatist de la Tiraspol a adoptat în prima lectură o lege prin care interzice utilizarea cuvântului „Transnistria”. Probabil, liderul separatist Krasnoselski are în vedere regiunea separatistă pe care o conduce, numită de ei, separatiștii, republica nistreană moldovenească (rnm). Pare ciudat, dar Krasnoselski are dreptate. Transnistria înseamnă „dincolo de Nistru”. Autoproclamata rnm include și municipiul Tighina care se află dincoace de Nistru. Transnistria a însemnat teritoriul dintre Nistru și Bug în anii 1941-1944. Ceea ce controlează regimul separatist de la Tiraspol corect se numește „Raioanele de est ale Republicii Moldova (RM)”. Propunem Parlamentului RM să adopte o Lege prin care separatiștii care trec pe teritoriul RM și declară că sunt cetățeni ai rmn să fie sancționați exact așa cum propun separatiștii în legea lor pentru persoanele ce rostesc „Transnistria”, referindu-se la rmn. În schimb noi, istoricii, putem utiliza fără frică noțiunea istorică „Transnistria”; ne referim la perioada când această regiune a fost condusă de administrația românească, 1941-1944.

[2] Restabilirea creștinismului pe Frontul de Est. Aspecte duhovnicești ale participării României la cel de-al Doilea Război Mondial, f. l., f. a., 218 p.

Congresul Național al Istoricilor Români (CNIR), ediția a IV-a, Chișinău-Suceava, 27-31 august 2024 (2)

Joi, 29 august, CNIR și-a continuat lucrările la Suceava, în sălile Universității „Ștefan cel Mare”. Ședința plenară a avut loc în Aula Magna în care moderatorii, – prof. univ. dr. Igor Șarov, rectorul USM și prof. univ. dr. Ștefan Purici, prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, – au oferit microfonul persoanelor oficiale pentru prezentarea mesajelor de salut. În fața celor prezenți a vorbit rectorul Universității „Ștefan cel Mare”, prof. univ. dr. Mihai Dimian, precum și reprezentanți ai conducerii orășenești și ai Bisericii Ortodoxe Române.

După care, distinsul istoric ieșean Alexandru Zub, membru titular al Academiei Române, a rostit un discurs privind importanța cercetărilor istorice. A urmat dl Victor Spinei, vice-președinte al Academiei Române, care a vorbit despre „Întemeierea Statului medieval Moldova”. Ultimul vorbitor în ședința plenară a fost conf. univ., dr. hab. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie din cadrul USM, membru corespondent al AȘM, membru de onoare al Academiei Române (tema comunicării „Congresul al III-lea al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească: context, dezbateri, semnificații și impact”). Continue reading

Congresul Național al Istoricilor Români, ediția a IV-a, Chișinău-Suceava, 27-31 august 2024

O dată la doi ani istoricii din spațiul românesc (România și deocamdată Republica Moldova) cu participarea unor specialiști străini, preocupați de trecutul nostru, se întrunesc într-un congres la care expun realizările lor în domeniile de care au fost preocupați. După primul Congres, desfășurat la Cluj-Napoca, au urmat întrunirile de la Iași, Alba-Iulia, iar recentul Congres și-a desfășurat lucrările la Chișinău (27-28 august) și Suceava (29-31 august). Congresele istoricilor au fost convocate și organizate de Comitetul Național al Istoricilor din România (CNIR). În acest an alături de CNIR au fost Academia Română, Universitatea de Stat din Moldova (USM) și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar partenerii evenimentului au fost Ministerul Educației (România), Ministerul Educației și Cercetării (Republica Moldova), Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău.

Deschiderea oficială a lucrărilor Congresului a avut loc miercuri, 28 august, în incinta Palatului Republicii. Cei doi moderatori ai evenimentului – prof. univ. dr. Igor Șarov, rectorul USM și prof. univ. dr. Ștefan Purici, prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, – au oferit microfonul persoanelor oficiale pentru prezentarea mesajelor de salut. Continue reading

Arhiva