Joi, 29 august, CNIR și-a continuat lucrările la Suceava, în sălile Universității „Ștefan cel Mare”. Ședința plenară a avut loc în Aula Magna în care moderatorii, – prof. univ. dr. Igor Șarov, rectorul USM și prof. univ. dr. Ștefan Purici, prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, – au oferit microfonul persoanelor oficiale pentru prezentarea mesajelor de salut. În fața celor prezenți a vorbit rectorul Universității „Ștefan cel Mare”, prof. univ. dr. Mihai Dimian, precum și reprezentanți ai conducerii orășenești și ai Bisericii Ortodoxe Române.

După care, distinsul istoric ieșean Alexandru Zub, membru titular al Academiei Române, a rostit un discurs privind importanța cercetărilor istorice. A urmat dl Victor Spinei, vice-președinte al Academiei Române, care a vorbit despre „Întemeierea Statului medieval Moldova”. Ultimul vorbitor în ședința plenară a fost conf. univ., dr. hab. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie din cadrul USM, membru corespondent al AȘM, membru de onoare al Academiei Române (tema comunicării „Congresul al III-lea al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească: context, dezbateri, semnificații și impact”).

După ședința plenară lucrul istoricilor s-a realizat pe secțiuni, în total 27, iar în alte trei săli au fost organizate lansări de cărți, ieșite de sub tipar în anii 2022-2024.

Vineri, 30 august, în Aula Magna, a avut loc cea de-a treia ședință în plen a CNIR la care au vorbit prof. univ. dr. Bogdan Murgescu (tema comunicării „O problemă neglijată. Evoluția istorică a capabilității oamenilor de a-și determina existența”), prof. univ. dr. Ioan Bolovan (tema comunicării „Avram Iancu: adorare, contestare, valorizare”). Tot în ședința plenară a fost expusă comunicarea prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti cu tema „«Idei conducătoare»” în sinteza istorică xenopoliană”.

Au urmat 15 ședințe pe secțiuni, iar în sala 210 au fost lansate un șir de lucrări istorice, între care și monografia dnei dr. habilitat Silvia Grossu „Mitropolitul Gurie – discursul identitar”[1].

Conform Indicelui de nume, înserat la sfârșitul Programului CNIR[2], la Congres au participat cu comunicări peste 400 de istorici, inclusiv peste 100 din Republica Moldova. Problematica cercetărilor istorice, realizată în ultimii doi ani este variată, importantă, actuală. Istoricii români s-au aplecat asupra temelor legate de locul și rolul cărții românești în epoca medievală și modernă în context european, de politici imperiale, mișcări naționale, de notele călătorilor străini în spațiul românesc (sec. al XVII-lea – al XX-lea) etc. O atenție sporită a fost acordată istoriei economice, Bisericii, provinciilor românești, în primul rând – și nu întâmplător – Bucovinei și Basarabiei.

Am ascultat cu mare interes comunicările expuse în secțiunea „1944 – Armata română între fronturi”. Actuală și importantă a fost comunicarea dlui Sergiu Balanovici (Botoșani) „Operațiunea de evacuare din Moldova (1944)”, numită și „Operațiunea 1111” – de evacuare din Basarabia oamenilor amenințați cu moartea de către sovietici și a bunurilor Statului Român. S-au împlinit 80 de ani de la acele evenimente; e bine să cunoaștem realitățile; asta pentru că propaganda de stat a Rusiei are și ea grijă să prezinte acele evenimente, bineînțeles – mistificate.

În zilele Congresului colegii istorici au lansat peste 35 de cărți elaborate și editate în ultimii ani. Între acestea, și cartea colegului Ion Negrei, vice-președinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” „Traseul spre lumină și libertate al Basarabiei (1917-1920)”[3], ediție bilingvă, română-engleză.

Chiar dacă la Congres nu s-a vorbit, vreau să evidențiez două lucrări capitale, două Enciclopedii. Prima – „Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc” în cinci volume, coordonată de Victor Spinei și Dorina N. Rusu, publicată la Suceava, la Editura Karl A. Romstorfer a Muzeului Național al Bucovinei, precum și „Enciclopedie. Centenarul Războiului de Reîntregire și al Marii Uniri (2014-2020)”, coordonator prof. univ. dr. Ion Solcanu, București, Editura Enciclopedică Gold, Editura Academiei Oamenilor de Știință din România, 2022, 1659 p.

Fără îndoială, CNIR, ediția a IV-a, s-a soldat cu un succes deplin. Mulțumim organizatorilor, în primul rând prof. univ. dr. Igor Șarov, rectorul USM și prof. univ. dr. Ștefan Purici, prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, decanului Facultății de Istorie și Filosofie dr. Igor Bercu și decanului Facultății de Istorie și Geografie Florin Pintescu, dnei Silvia Corlăteanu- Granciuc, tuturor persoanelor implicate în organizarea și realizarea CNIR.

La încheierea lucrărilor CNIR istoricii de pe cele două maluri ale Prutului au aprobat cu unanimitate de voturi o Declarație pe care o publicăm mai jos.

Declarația Congresului Național al Istoricilor Români privind susținerea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană

 Noi, participanții la Congresul Național al Istoricilor Români, ediția a IV-a, Chișinău-Suceava, 27-31 august 2024, specialiști în domeniul studierii trecutului, afirmăm că istoria trebuie să fie o forță edificatoare a societății, o punte de înțelegere și apropiere între popoare, un îndemn la acțiune pentru asigurarea păcii și a progresului social.

 Denunțăm practicile de falsificare și denaturare a trecutului ca mijloc de justificare a războiului agresiv purtat de Rusia împotriva poporului și statului ucrainean. Istoria ne învață că orice cedare constituie doar un îndemn pentru noi agresiuni, care ar putea să meargă dincolo de Ucraina spre alte state, inclusiv spre Republica Moldova; de aceea, este datoria noastră comună să ajutăm victimele să respingă agresiunea.

 Congresul Național al Istoricilor Români susține parcursul european al Republicii Moldova și îndeamnă cetățenii să participe la Referendumul din 20 octombrie 2024 și să susțină integrarea Republicii Moldova în familia unită a popoarelor europene.

Experiența istorică a României este deosebit de relevantă pentru mizele opțiunii pe care o au de făcut cetățenii Republicii Moldova. Pentru România, aderarea la Uniunea Europeană a fost o șansă istorică de progres economico-social și de asigurare a protecției împotriva oricăror amenințări externe. Pentru cetățenii Republicii Moldova, confirmarea susținerii pentru aderarea la Uniunea Europeană reprezintă o opțiune fermă pentru progres economico-social, pentru bunăstare, pentru valorile europene și consolidarea propriei securități.

CNIR, Chișinău – Suceava 30 august 2024[4]

PS. Aflăm că trolii putiniști au stat cu ochii pe CNIR. Putea fi oare altfel? Un oarecare Ionuț  Cojocaru a reacționat negativ la Declarația de mai sus. Numitul Ionuț Cojocaru se întrebă în titlul materialului lui: „Ce legătură are CNIR cu războiul din Ucraina și parcursul european al R. Moldova”?

Îi vom răspunde în materialul următor (dacă vom considera necesar).

Vreau să atrag atenția la întrebarea pe care o formulează numitul Ionuț Cojocaru: „Poate intra Republica Moldova vreodată în U.E.? Cum poate intra R. Moldova în U.E. cu Găgăuzia și Transnistria? De ce nu au susținut acești istorici reintegrarea R. Moldova cu România?…”

Noi, istoricii basarabeni, români-unioniști, am fost atacați de foarte multe ori cu această întrebare, formulată în laboratoarele Kremlinului? Nu ești tu primul, Ionuț Cojocaru, care ne întrebi.

Dacă va fi nevoie, vom reveni.

PPS. Numitul Ionuț Cojocaru și-a publicat materialul pe data de 2 septembrie. Iar a doua zi, 3 septembrie, rușii au aruncat două bombe asupra unei școli și a unui spital din Poltava. În rezultat, au fost omorâte 53 persoane, iar altele 298 au fost rănite. Pe mâinile tale, numitul Ionuț Cojocaru, nu curge cumva și sângele acelor oameni civili, nevinovați, din Poltava?

4 august 2024

anatol_petrencu@yahoo.com