Duminică, 24 iulie 2022, în localitatea Palanca, raionul Ștefan Vodă, a avut loc dezvelirea monumentului în memoria grănicerului Dumitru C. Vieru, care a murit într-o altercație cu agenți sovietici, trimiși peste Nistru în România în scopuri diversioniste. Tragedia s-a produs în noaptea de la 13 spre 14 noiembrie 1931. În timpul patrulării sectorului încredințat Dumitru Vieru și camaradul său Filimon Popa s-au ciocnit cu un grup de curieri sovietici veniți de dincolo de Nistru. În timpul schimbului de focuri, soldatul grănicer Dumitru Vieru (originar din localitatea Șaba, azi Ucraina) a fost rănit mortal. În 1933, la inițiativa colonelului Constantin Paunin, comandantul Regimentului 5 Grăniceri (Cetatea Albă), pe locul unde a fost împușcat Dumitru Vieru, în apropiere de localitatea Șaba, a fost ridicat un monument. Imaginea monumentului a fost publicată în presa timpului. Pe monument erau sculptate inițialele grănicerului nostru căzut la datorie, iar de-asupra se înălța  o cruce după modelul Ordinului Mihai Viteazul.

În dorința lor de a șterge memoria înaintașilor noștri și de a ne impune o identitate străină, de rând cu alte sute (poate mii) de monumente, sovieticii au distrus și acest monument. Continue reading →

Posturile de radio din Republica Moldova au transmis de mai multe ori o informație despre semnarea la Istanbul a „acordului ruso-ucrainean” privind exportul grâului din Ucraina. Ceea ce nu este corect: ucrainenii nu au semnat direct cu rușii nici un acord. Este vorba de cu totul altceva. Consilierul președintelui Ucrainei Mihail Podoleak a explicat public ce anume a fost semnat în marele oraș de la Bosfor: Acordul privind exportul grâului din Ucraina pe mare are două părți. Prima parte a fost semnată de Turcia, Organizația Națiunilor Unite (ONU) și Ucraina și se referă la exportul grâului din porturile ucrainene prin apele teritoriale ale Ucrainei spre Turcia. Paralel cu asta, altă parte a Acordului a fost semnată de Federația Rusă, ONU și Turcia prin care Moscova a garantat că nu va împiedica transportul de grâu ucrainean. Astfel, un acord direct între Ucraina și Rusia nu a fost semnat[1]. Continue reading →

Pe data de 19 iulie 2022 Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, împreună cu Academia Oamenilor de Știință din România și Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM), a organizat o Masă rotundă, prilejuită de împlinirea a 90 de ani din ziua nașterii profesorului Alexandru Moșanu.

Evenimentul a demarat ceva mai devreme cu o Slujbă de pomenire, oficiată de părintele dr. Viorel Cojocaru (Mitropolia Basarabiei), la mormântul profesorului, în Cimitirul Ortodox din strada Armenească.

La Masa rotundă, desfășurată în Sala Arte și Hărți a BNRM, participanții la eveniment au ținut un minut de reculegere în memoria profesorului Alexandru Moșanu. Apoi a fost citită Adresarea lui Viorel și Valeriu Moșanu, feciorii regretatului Profesor, către participanții la Masa rotundă (o publicăm mai jos, vezi Anexă).

Cu un cuvânt de salut, dar și despre rolul profesorului A. Moșanu în susținerea BNRM, a vorbit dna Elena Pintilei, director general al BNRM.

Primul vorbitor a fost distinsul poet, parlamentar, coleg apropiat al profesorului A. Moșanu, membru-corespondent a Academiei de Științe a Moldovei, dl Ion Hadârcă. Domnia sa a mărturisit în ce condiții a făcut cunoștință cu profesorul A. Moșanu, despre lupta comună pentru revenirea la adevărul istoric și valorile naționale românești ale basarabenilor în perioada Restructurării și Transparenței, promovate de Mihail Gorbaciov. A fost expus rolul profesorului A. Moșanu în aprobarea Tricolorului ca Drapel de Stat al Republicii Moldova (RM), la pregătirea și convocarea Conferinței științifice internaționale „Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale pentru Basarabia”, la care profesorul Alexandru Moșanu a avut Raportul de bază. Continue reading →

Începutul vezi http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=3682

Este vorba de Profesorul Alexandru Moșanu, primul președinte al Parlamentului Republicii Moldova, primul președinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova, asociație care astăzi îi poartă numele.

În cele ce urmează vom expune succint principalele etape, parcurse de Profesorul Alexandru Moșanu după absolvirea Universității de Stat din Moldova.

De menționat faptul că la toate treptele de studii, de la cea primară la cea universitară Alexandru Moșanu a învățat excelent, având nota maximă la toate obiectele.

După absolvirea Facultății de Istorie, nu întâmplător, Alexandru Moșanu a fost recomandat în calitate de cercetător științific la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, unde a deținut funcțiile de cercetător științific inferior (1957-1966), secretar științific (1966-1970), cercetător științific superior (1970-1976). Continue reading →

Este vorba de Profesorul Alexandru Moșanu, primul președinte al Parlamentului Republicii Moldova.

Pe data de 19 iulie 2022 se vor împlini 90 de ani de la nașterea profesorului universitar, doctor habilitat în științe istorice Alexandru Moșanu, primul președinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova.

Astăzi Asociația Istoricilor din Republica Moldova îi poartă numele.

Cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la naștere Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” va organiza o Masă rotundă cu genericul „Istoricul, Profesorul și Omul politic Alexandru Moșanu”.

Evenimentul va avea loc marți, 19 iulie 2022, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova.

Pentru a întregi Programul „Masei rotunde” ne adresăm tuturor celor care l-au cunoscut pe Profesorul Alexandru Moșanu să participe la eveniment cu o comunicare, cu mărturii, cu documente sau imagini foto, care au tangență la marea personalitate Alexandru Moșanu.

Așteptăm ofertele Dvs. până la 17 iulie 2022.

*   *   *

Alexandru Moșanu s-a născut la 19 iulie 1932, în satul Braniște, județul Bălți, România, în familia unui plugar, posesor a 4,5 ha de pământ arabil. În 1939 A. Moșanu a fost înscris la școala primară din sat. Dar la 28 iunie 1940 a-tot și a-toate „eliberatoare” Rusia (URSS) ajunge cu tancurile la Prut și impune României o nouă frontieră. Din Autobiografia scrisă la 8 iulie 1952 de A. Moșanu deducem că părinții, el și fratele lui mai mare, au muncit în gospodărie (1940-1941), iar după eliberarea Basarabiei (1941) A. Moșanu a continuat studiile primare pe care le-a absolvit în 1944[1]. Continue reading →

Printr-un decret al președintelui Republicii Moldova (RM) Nicolae Timofti ziua de 6 iulie este nominalizată ca Zi a comemorării victimelor regimului comunist de ocupație sovietică a Basarabiei.

[Paranteză: președintele RM Nicolae Timofti a promulgat Legea privind modificarea și completarea altei legi (nr. 100), prin care cetățenii RM pot să-și indice în actul de identitate naționalitatea română dacă se consideră români. Legea a intrat în vigoare la 22 mai 2012. Importantă lege. Din 28 iunie 1940 până la 22 iunie 1941, apoi de la 23 august 1944 până la 22 mai 2012 autoritățile sovietice (dar și post-sovietice) au interzis românilor basarabeni să se considere ceea ce erau de la Natură. Prin asta se explică că în cadrul Recensământului populației din 2014, în RM s-au declarat români doar 7 % din recenzați. În plus, Statul RM nu face absolut nimic pentru a cultiva populația băștinașă în spiritul conștiinței de neam, a istoriei corect interpretate. Continue reading →

Pe data de 5 iulie 2022, în incinta Primăriei din localitatea Olănești, raionul Ștefan Vodă, a avut loc lansarea volumului de mărturii ale supraviețuitorilor deportărilor staliniste din acest sat[1]. La eveniment au luat parte conducerea satului, supraviețuitorii deportării din iunie 1941 și iulie 1949 sau descendenții lor, intelectuali ai satului, inclusiv profesoarele de istorie.

Adunarea a fost deschisă de dl primar Iurie Ostafii.

În scurta comunicare, subsemnatul am amintit celor prezenți că președintele Republicii Moldova Nicolae Timofti a decretat ziua de 6 iulie ca Zi a Comemorării Victimelor regimului comunist de ocupație, că tragedia basarabenilor și nord-bucovinenilor a început la 28 iunie 1940, ziua când tancurile sovietice au invadat România. În teritoriile cotropite sovieticii au impus legile ce dominau în URSS: pământul a fost declarat proprietatea statului, întreprinderile industriale, mijloacele de transport, băncile, imobilele mai importante etc. au fost, de asemenea, confiscate. Continue reading →

ORCID ID: 0000-0002-5449-1023

 În august 1944 Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutul Herța au fost recucerite de URSS. De această dată Kremlinul avea în calitate de aliați state și popoare unite în Coaliția antihitleristă, în fruntea căreia erau SUA, Mare Britanie, China democratică. Bineînțeles, URSS.

În primăvara anului 1944 trupele sovietice au ocupat partea de nord a Basarabiei. Administrația numitei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM) s-a stabilit la Soroca. Unii autori consideră cum că Soroca a fost capitala RSSM. Nu, nu este corect. Sovieticii, inclusiv administratorii numitei RSSM, au revenit pe meleagurile noastre cu „zestrea” cu care au fost alungați în vara anului 1941, inclusiv cu deciziile luate în timpul primei ocupații (1940-1941). Între documentele elaborate atunci a fost și Constituția RSSM, care nominaliza: capitala RSSM este orașul Chișinău.

La 20 august 1944 trupele Fronturilor II și III Ucrainene au trecut la ofensivă, începând operațiunea militară „Iași-Chișinău”, supranumită ulterior „cea de-a șaptea mare bătălie a lui Stalin”. La 24 august militarii sovietici au intrat în Chișinău, iar în urma lor – administrația republicană și cea orășenească Chișinău. Continue reading →

ORCID ID: 0000-0002-5449-1023

La 28 iunie 1940, folosindu-se de susținerea Germaniei naziste și beneficiind de superioritatea militară, URSS a cotropit teritoriile românești Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutul Herța și a aplicat politici comuniste, recurgând la teroare față de populația băștinașă neînarmată.

Pe parcursul anilor 2016-2020, împreună cu mai mulți colegi istorici, am realizat Proiectului „Românii în Gulag: recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist în Basarabia (1940-1941, 1944-1953)”[1] și a Programul de Stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941 și 1944-1953”. Programul de Stat a fost alcătuit din trei proiecte, unul din ele s-a referit la localitățile din sudul Republicii Moldova[2]. Continue reading →

Fondul funciar mănăstiresc/bisericesc în dezbaterile Comisiei Agrare a Sfatului Țării (1918)

ORCID ID: 0000-0002-5449-1023

Rezumat

Din mai până în noiembrie 1918 a lucrat Comisia agrară a Sfatului Țării, care a examinat problema împroprietăririi țăranilor cu puțin sau fără pământ. În ședințele Comisiei agrare au fost invitați reprezentanți ai categoriilor sociale, legate într-un fel sau altul de pământ, între care și reprezentanții mănăstirilor și ai bisericilor. Procesele verbale ale ședințelor Comisiei agrare au fost publicate și permit examinarea problemelor ridicate în cadrul acestei instituții. Sarcina studiului de față a fost expunerea pozițiilor față de pământul aflat în posesia mănăstirilor și bisericilor din Basarabia, discuțiile avute și deciziile luate.

Cuvinte cheie: Sfatul Țării, Comisia agrară, reforma agrară, Basarabia, România, Biserica ortodoxă

Summary

From May to November 1918 worked the Agrarian Commission of the Country Council, which examined the issue of land ownership of little or no land. Representatives of social categories, linked in one way or another to the land, were invited to the meetings of the Agrarian Commission, including representatives of monasteries and churches. The minutes of the meetings of the Agrarian Commission have been published and allow the examination of the issues raised within this institution. The task of the present study was to expose the positions towards the land in the possession of the monasteries and churches in Bessarabia, the discussions held and the decisions taken.

Keywords: Country Council, Agrarian Commission, Agrarian Reform, Bessarabia, Romania, Orthodox Church

Continue reading →