Monthly Archives: februarie 2023

Conferință Științifică „Politica agresivă a Federației Ruse față de statele din spațiul fost sovietic”

Pe data de 24 februarie 2023, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (BNRM), Sala cu Hărți, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”) a desfășurat Conferința științifică cu tema „Politica agresivă a Federației Ruse față de statele din spațiul fost sovietic”, prilejuită de împlinirea unui an de la declanșarea războiului agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei (24 februarie 2022).

Conferința a fost deschisă de doamna Elena Pintilei, directoarea BNRM. În Cuvântul de salut dna Directoare a prezentat expoziția de fotografii care au imortalizat marile distrugeri, comise de militarii ruși în Ucraina: edificii (așa cum erau ele până la invazia rusească) și, alături – aceleași clădiri, transformate de cotropitorii ruși în ruine. Dna Elena Pintilei a urat succes participanților la Conferință. Continue reading

Corneliu Prepeliță a lansat o monografie nouă

Joi, 16 februarie 2023, în Sala de Conferințe a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, a avut loc lansarea monografiei dlui drd. Corneliu Prepeliță, consacrată deportărilor din localitățile raionului Ungheni[1].

În debutul evenimentului, dl Corneliu Prepeliță, președintele Asociației Istoricilor „Nicolae Iorga” din raionul Ungheni, a semnat un Acord de colaborare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, director – Petru Vicol.

Despre importanța noii monografii a vorbit dl dr. Octavian Țâcu, ex-deputat (2019-2021), originar din localitatea Costuleni, raionul Ungheni. Domnia sa este unul din cei mai competenți istorici basarabeni în problema deportărilor; în câteva rânduri a condus „Expedițiile Memoriei” – studii de documentare în locurile în care au fost deportați basarabenii (1941, 1949, 1951). Continue reading

Un studiu inedit referitor la arta metalelor

Pe data de 9 februarie, în cadrul Conferința științifică internațională „Patrimoniul de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine” (Sala Azurie, Academia de Științe a Moldovei, AȘM), a avut loc lansarea volumului Arta metalelor. Portrete de creație ale bijutierilor și meșterilor de artă decorativă (a doua jumătate a secolului al XX-lea – începutul secolului al XXI-lea)[1], semnată de dr. hab. Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM.

Cartea a apărut în condiții poligrafice excelente; conține imagini color și alb-negru de o calitate înaltă. Subsemnatul, am avut onoarea să citesc manuscrisul cărții, să redactez Prefața. Mă bucur de apariția acestei monografii deosebit de importante pentru comunitatea științifică, dar și pentru publicul larg de cititori.

Felicitări autoarei!      Mai jos re-tipăresc Prefața (p. 7-8).

Acum câțiva ani, la Chișinău a văzut lumina tiparului monografia Arta metalelor din Basarabia, ce a stat la baza tezei de doctor habilitat în studiul artelor și culturologie și doctor habilitat în istorie Evoluția prelucrării artistice a metalelor în Basarabia (secolul al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea) susținută în 2018. Autoarea tezei și a monografiei dr. hab. Liliana Condraticova a venit cu informații și imagini inedite cu privire la dezvoltarea orfevrăriei și feroneriei laice și de cult în acest interval cronologic. Istoriografia națională a fost completată astfel cu o lucrare de sinteză cu referire la prelucrarea artistică a metalelor din Basarabia, un compartiment valoros care, din păcate, a fost neglijat pe nedrept de cercetători. Continue reading

Drama deportărilor: o importantă contribuție la cunoașterea realităților sovietice

Recent, la București, a apărut cartea domnului Dan Cristian Turturică „Români deportați în ghețurile Siberiei. Mărturii”[1]. La solicitarea autorului, subsemnatul am prezentat o post-față pe care o re-public mai jos.

Ziaristul Dan Cristian Turturică, autorul acestei cărți, este un om curajos.

Imediat după destrămarea URSS, în 1992, documentându-se la București și Chișinău (aici a vorbit cu Maria, soția scriitorului Nicolae Costenco, pe care l-a cunoscut și cu care s-a căsătorit în localitatea Dudinka, regiunea Krasnoyarsk) despre regiunile de deportare a basarabenilor, a decis să meargă în acele locuri, în speranță găsirii unor supraviețuitori.

Autorul descrie drumul făcut din Chișinău spre Ufa și Novosibirsk, de acolo – la Krasnoyarsk, și – până la urmă -, la Dudinka, localitate situată pe malul drept al râului Enisei, dincolo de Cercul polar de nord. Aici Dan C. Turturică face cunoștință cu basarabenii, supraviețuitori ai deportărilor organizate de Puterea sovietică, extinsă asupra teritoriilor românești Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutul Herța. Dan C. Turturică a vizitat și localitatea Pihtovka, regiunea Novosibirsk, unde, de asemenea, a vorbit cu originari basarabeni, rămași cu traiul în îndepărtata Siberia. Continue reading

Membrii Asociației Istoricilor în vizită la Ciuciulea, Glodeni

Luni, 6 februarie, împreună cu părintele dr. Viorel Cojocaru, membru al Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”), originar din localitatea dată, și Ion Negrei, vice-președinte al AIRM „A. Moșanu”, am mers în satul Ciuciulea, raionul Glodeni, unde am avut o întâlnire cu profesorii și elevii claselor superioare ale Gimnaziului. În cadrul întrevederii am vorbit despre cauzele, mersul și perspectivele războiului agresiv al Federației Ruse împotriva Ucrainei, stat suveran și independent. Am dat răspuns la întrebările puse și am oferit un set de cărți și reviste de istorie, limbă și literatură română.

Cu ocazia aflării în satul Ciuciulea am discutat cu domnul primar Ilie Calistru, un împătimit de istoria localității. În fața Primăriei au fost ridicate patru lespezi de granit pe care au fost trecute numele bărbaților din sat – participanți la războiul URSS din Afganistan: „Consătenii noștri care au luptat în războiul din Afganistan” (38 persoane) și a celor ce au apărat independența de stat a Republicii Moldova: „Consătenii participanți la lupta pentru apărarea Integrității și Independenței Republicii Moldova. 1991-1992” (43 persoane). Pe celelalte două lespezi au fost sculptate următoarele versuri: „Târziu odată – cine știe? / Trecând pe-aici un călător, / Te va culege dintr-o floare / De dup-o aripă de nor…” // „Te-a coborî în largul văii, / Și-o lume te va ascultă, / Și-o lume-întreagă va începe / Să plângă cu durerea ta…” Continue reading

Arhiva