Pe data de 9 februarie, în cadrul Conferința științifică internațională „Patrimoniul de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine” (Sala Azurie, Academia de Științe a Moldovei, AȘM), a avut loc lansarea volumului Arta metalelor. Portrete de creație ale bijutierilor și meșterilor de artă decorativă (a doua jumătate a secolului al XX-lea – începutul secolului al XXI-lea)[1], semnată de dr. hab. Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM.

Cartea a apărut în condiții poligrafice excelente; conține imagini color și alb-negru de o calitate înaltă. Subsemnatul, am avut onoarea să citesc manuscrisul cărții, să redactez Prefața. Mă bucur de apariția acestei monografii deosebit de importante pentru comunitatea științifică, dar și pentru publicul larg de cititori.

Felicitări autoarei!      Mai jos re-tipăresc Prefața (p. 7-8).

Acum câțiva ani, la Chișinău a văzut lumina tiparului monografia Arta metalelor din Basarabia, ce a stat la baza tezei de doctor habilitat în studiul artelor și culturologie și doctor habilitat în istorie Evoluția prelucrării artistice a metalelor în Basarabia (secolul al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea) susținută în 2018. Autoarea tezei și a monografiei dr. hab. Liliana Condraticova a venit cu informații și imagini inedite cu privire la dezvoltarea orfevrăriei și feroneriei laice și de cult în acest interval cronologic. Istoriografia națională a fost completată astfel cu o lucrare de sinteză cu referire la prelucrarea artistică a metalelor din Basarabia, un compartiment valoros care, din păcate, a fost neglijat pe nedrept de cercetători.

De data aceasta, căutările au adus-o pe Liliana Condraticova într-o perioadă și mai zbuciumată a istoriei, autoarea propunând o viziune de ansamblu asupra dezvoltării prelucrării artistice a metalelor în RSS Moldovenească (1945–1991) și pe durata celor trei decenii de la proclamarea independenței Republicii Moldova (1991–2021). Premergătoare acestei monografii au fost studiile consacrate mai ales bijutierului Alexei Marco, cel care în vara lui 1949 a fost surghiunit împreună cu familia, în frigurile Siberiei (Liliana Condraticova, Destinul giuvaiergiului. Alexei Marco, Chișinău, 2017, redactor științific dr. hab. profesor Pavel Cocârlă, și subsemnatul în calitate de consultant științific). Un vast material informațional a fost cules din dosarul păstrat în arhiva Ministerului de Interne al Republicii Moldova, fiind introduse în circuitul științific mai multe date despre familia deportată Marco. În așa fel, monografia Arta metalelor. Portrete de creație ale bijutierilor și meșterilor de artă decorativă (a doua jumătate a secolului al XX-lea – începutul secolului al XXI-lea) se prezintă inclusiv ca un omagiu adus bijutierului Alexei Marco, care a avut de suferit de pe urma deportării fiind înscris în lista „chiaburlor”, biografia plasticianului devenind un exemplu pentru toți la capitolul rezistență, aspirație de a crea și promova frumosul, în pofida greutăților.

Urmărind firul narațiunii, observăm că Liliana Condraticova a scos din anonimat mai multe nume care practic nu fusese cunoscute nici cercetătorilor, nici amatorilor de artă. Discuțiile întreținute cu cei care au stăpânit metalele și pietrele, cu membrii familiilor lor, cercetările în presa periodică și în arhivele statului, în colecțiile muzeale, au condus spre elaborarea acestui studiu interdisciplinar, ce integrează informații complexe din domeniul istoriei, artelor decorative aplicate, sculpturii și arhitecturii, tehnologiei, culturologiei. Impresionează numărul considerabil de imagini, în mare parte ale autorului sau din colecțiile private, ce ilustrează tendințele artistice ale vremii, viața și opera plasticienilor care s-au consacrat în diferite perioade prelucrării artistice a metalului.

Grație surselor accesibile la această etapă de cercetare, racordate cu informațiile oferite de maeștrii vremii, au fost determinate etapele cronologice de evoluție a artei metalelor și stabilite atelierele de lucru, accentul principal revenind Atelierului de Giuvaiergerie al Fondului Plastic al Uniunii Artiștilor Plastici. Subliniem că informațiile privind școlile de giuvaiergerie reflectate în paginile monografiei de asemenea vor fi utile în procesul studierii culturii naționale. Cel mai important, în studiul de față au fost scoase din neant și restabilite pentru posteritate numele celor care au creat în a doua jumătate a secolului al XX-lea – începutul secolului al XXI-lea admirabile articole de bijuterii, plachete decorative din metal, precum și au contribuit la formarea imaginii orașelor, mai ales a Chișinăului, prin sculptura urbană și piesele de feronerie. Cu certitudine, portretele de creație ale bijutierilor și meșterilor de artă decorativă, majoritatea nefiind cunoscuți până acum, vor ocupa locul binemeritat în istoria culturii naționale, or, arta metalelor (giuvaiergerie, orfevrăria și feroneria artistică) este pe bună dreptate un compartiment important al patrimoniului cultural al țării noastre. Descoperim că au fost realizate portrete atât ale meșterilor experimentați, care au creat articole din metale folosind tehnicile cunoscute de lucru, cât și ale celor care doar au tatonat terenul, încercându-și puterile în a îmblânzi metalul pentru a realiza o bijuterie sau o plachetă decorativă, care obține valoare expozițională sau înfrumusețează interiorul unui edificiu. Mai mulți meșteri au profesat în instituțiile de învățământ din domeniul artistic, astfel vorbim și despre educația estetică la capitolul portul bijuteriilor, precum și decorarea cu articole din metale a interiorului clădirilor, spațiilor de locuit, parcurilor și scuarurilor urbei. Concluziile prezentate pe final, în română și în engleză, sperăm că vor extinde arealul de utilizare a acestui studiu și își vor găsi cititorul fidel, dar și cercetătorul exigent.

Monografia dr. hab. Liliana Condraticova Arta metalelor. Portrete de creație ale bijutierilor și meșterilor de artă decorativă (a doua jumătate a secolului al XX-lea – începutul secolului al XXI-lea) se prezintă ca un studiu transdisciplinar, ce oferă răspunsuri la mai multe întrebări privind dezvoltarea acestui domeniu semnificativ. Examinată în ansamblu cu monografia precedentă a autorului, Arta metalelor din Basarabia (Chișinău, 2017), recuperăm o parte din istoria noastră și obținem un tablou pe cât se poate de complex despre evoluția artei metalelor timp de mai bine de două secole. Este un îndemn de a lectura cartea pentru a cunoaște plasticienii care ne-au adus în lumea fascinantă a metalelor și pietrelor, dar și o călăuză pentru a face o plimbare prin vechile și noile străzi ale orașului. După cum spunea regretata jurnalistă Antonina Sârbu „Pe jos prin Chișinău” – în ideea re/descoperirii unor piese din metale trecute anterior cu vederea, adevărate capodopere ale artei metalelor, ce merită toată considerația noastră.

Profesor universitar, dr. hab. în istorie Anatol PETRENCU, Universitatea de Stat din Moldova,

Membru de Onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România