Monthly Archives: ianuarie 2021

Copiilor deportaților li s-a făcut dreptate

Istoricul și deputatul dr. Octavian Țâcu a adresat o sesizare Curții Constituționale a Republicii Moldova în care a contestat o dispoziție a unei legi de interpretare a Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

În 1992 Parlamentul Republicii Moldova (RM) a condamnat represiunile politice comise de regimul comunist de ocupație, a reabilitat victimele acelui regim, le-a pus în drepturi politice, cetățenești și sociale, precum și în dreptul de a primi compensații materiale (financiare) pentru pagubele aduse de regimul sovietic. În categoria deportaților au intrat și copiii născuți în drum spre Siberia și nordul Kazahstanului sau care s-au născut în locurile de detenție ale părinților (sau a unuia din părinți).

În 1994 Parlamentul RM (președinte Petru Lucinschi) a adoptat o interpretare la Legea din 1992 prin care a impus viziunea proprie privind noțiunea de ”copii”, și anume: ”copiii persoanelor supuse represiunilor care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele se consideră copiii proveniți din căsătoria încheiată până la represiune”. Legiuitorul nu s-a gândit că pot exista cazuri când tinerii nu au reușit să-și legalizeze căsătoria, că au fost deportate mame necăsătorite. Apoi acolo, în Siberia, basarabenii nu au mers de voie bună, ci sub amenințarea armelor de foc, de nevoie. Mulți din ei acolo s-au căsătorit, alții și-au găsit consoartele acolo, la locul de detenție. Asta pentru că barbarii bolșevici le-au decretat ”vecinoie poselenie” (trimiterea în Siberia pe veci). Continue reading

Problemele actuale ale românilor de pretutindeni, dar mai ales ale celor din Republica Moldova. Răspunsuri date domnului Vitalie Guțu, ziarist

 1.      A vorbi despre România și Republica Moldova, înseamnă a vorbi despre același lucru sau vorbim despre două state românești care fiecare merge pe drumul său?

Actualmente (2021) există două state: România și Republica Moldova (RM). Deocamdată nu este unul și același lucru: deși suntem un popor, locuim, totuși, în state diferite. Nu a fost decizia românilor să locuiască în formațiuni statale diferite. Este consecința politicii expansioniste a Rusiei țariste, care a anexat Basarabia la 1812 și a URSS, care în 1940, apoi în 1944 a răpit României nu doar Basarabia, ci și nordul Bucovinei, Ținutul Herța, câteva insule la Gurile Dunării. Realitățile postbelice au lăsat o urmă adâncă în spațiul românesc. În România de dincolo de Prut URSS a instaurat un regim comunist asemănător celui stalinist, iar românii incluși cu forța, împotriva dorinței lor, în componența URSS au suportat politicile sovietice de mancurtizare prin falsificarea istoriei, rusificare, îndoctrinare comunistă. Regimul sovietic s-a străduit să impună românilor basarabeni o identitate națională falsă, deosebită de cea română – ”moldovenească”. În timp, o bună parte din locuitori au început să creadă falsurilor staliniste, considerându-se ”moldoveni” care vorbesc o limbă ”deosebită” de cea română – limba ”moldovenească”. Fiind la putere, agrarienii au introdus acest fals stalinist (limbă ”moldovenească”) în Constituția RM. Deși Curtea Constituțională a decis că denumirea corectă a limbii este română, totuși contradicția există și este speculată în scopuri politice de adversarii românilor. Continue reading

Arhiva