1.      A vorbi despre România și Republica Moldova, înseamnă a vorbi despre același lucru sau vorbim despre două state românești care fiecare merge pe drumul său?

Actualmente (2021) există două state: România și Republica Moldova (RM). Deocamdată nu este unul și același lucru: deși suntem un popor, locuim, totuși, în state diferite. Nu a fost decizia românilor să locuiască în formațiuni statale diferite. Este consecința politicii expansioniste a Rusiei țariste, care a anexat Basarabia la 1812 și a URSS, care în 1940, apoi în 1944 a răpit României nu doar Basarabia, ci și nordul Bucovinei, Ținutul Herța, câteva insule la Gurile Dunării. Realitățile postbelice au lăsat o urmă adâncă în spațiul românesc. În România de dincolo de Prut URSS a instaurat un regim comunist asemănător celui stalinist, iar românii incluși cu forța, împotriva dorinței lor, în componența URSS au suportat politicile sovietice de mancurtizare prin falsificarea istoriei, rusificare, îndoctrinare comunistă. Regimul sovietic s-a străduit să impună românilor basarabeni o identitate națională falsă, deosebită de cea română – ”moldovenească”. În timp, o bună parte din locuitori au început să creadă falsurilor staliniste, considerându-se ”moldoveni” care vorbesc o limbă ”deosebită” de cea română – limba ”moldovenească”. Fiind la putere, agrarienii au introdus acest fals stalinist (limbă ”moldovenească”) în Constituția RM. Deși Curtea Constituțională a decis că denumirea corectă a limbii este română, totuși contradicția există și este speculată în scopuri politice de adversarii românilor.

După prăbușirea regimurilor comuniste în România (decembrie 1989) și URSS (august 1991) și proclamarea independenței de stat a RM, o bună parte a poporului român a considerat că sosise momentul propice pentru Reîntregire. Dar speranțele nu s-au realizat din mai multe cauze, una din ele fiind lipsa de voință a conducerii celor două state românești.

2.      De ce ideea reîntregirii naționale este actuală mai mult ca niciodată?

Problema reîntregirii poporului a fost și rămâne una actuală deoarece ea trebuie rezolvată pozitiv prin definiție. Cel de-al doilea stat românesc – RM, – a fost constituit în condițiile celui de-al Doilea Război Mondial, atunci când URSS în alianță cu Germania nazistă a cotropit teritorii românești ce nu-i aparțineau și a croit pe aceste pământuri o republică nouă fără a ține cont de voința populației de aici. Frontierele au fost trase abuziv noua ”republică” fiind lipsită nu doar de trupul patriei, ci și de perspective economice: RSSM nu i s-a permis ieșirea la Marea Neagră, teritoriile de sud, dar și cele de nord ale Basarabiei istorice fiind trecute la Ucraina. De bine, de rău, în URSS se constituise o piață economică unitară, dar care a dispărut odată cu dizolvarea URSS. În așa situație RM este nevoită să-și găsească noi piețe de desfacere a mărfurilor și a forței de muncă, are nevoie de susținere financiară, tehnologică, are nevoie de o infrastructură funcțională, precum și de noi produse care nu se găsesc pe piața internă. Iată de ce este nevoie urgentă de reunit teritoriul și populația majoritar românească cu Patria noastră România. Reîntregirea națională ar deschide perspective uriașe nu doar RM, ci și României în diverse domenii – economic, social, național, de întărire a securității în regiune și multe altele.

3.      Cum vedeți îndeplinirea acestui deziderat?

Există posibilități legale de soluționare a problemei. Inițiativa ar fi trebuit să vină de la societatea din RM. Cadrul legal al Reîntregirii a fost consfințit în Constituția RM. Sunt cel puțin două căi: a) în RM (dar și în România) desfășurarea argumentelor ce demonstrează avantajele Reîntregirii pentru poporul român și pentru România întregită, promovarea forțelor unioniste în Parlamentul RM cu sarcina votării cu 2/3 a Unirii RM cu România. Și b) după o bună pregătire a opiniei publice din RM, ca lumea să fie convinsă de necesitatea Reîntregirii și să fie gata să apere România întregită, să fie desfășurat un referendum deschis, transparent cu rezultate pro-Unire nu mai puțin de 50 + 1 % (ar fi excelent – 65-70 %), ceea ce ar determina Legislativul de la Chișinău să declare și să realizeze Reîntregirea.

Un lucru important va fi și susținerea Unirii de către Marile Puteri (SUA, statele Uniunii Europene, China, Japonia; dar și de către vecinii României – Ucraina, Ungaria, Bulgaria).

Dar cel mai important este factorul intern pan-românesc: noi să vrem.

4.      Într-o publicație de la Chișinău scriați că Unirea nu va veni de la sine, trebuie să luptăm zilnic pentru ea. Vă întreb, în acest context, cum trebuie să arate această luptă de zi cu zi?

Da, pentru Unire trebuie zilnic să luptăm, asta pentru că lucrurile nu sunt încremenite, dimpotrivă totul este mișcare. Suntem martorii unui Război hibrid, promovat masiv de Federația Rusă, care încearcă să revină în frontierele fostei URSS, aplicând în acest scop toate mijloacele posibile: de la propaganda unor falsuri (exemple sunt multe, ele se referă la trecutul nostru, dar și la realitățile din Rusia, prezentate eronat) până la intervenții militare și promovarea la putere a unor regimuri pro-ruse (exemple și în acest sens sunt multiple: susținerea regimurilor pro-Kremlin la Tiraspol, în estul Ucrainei, anexarea Crimeii etc.). În acest context, când propaganda rusă difuzează zilnic știri false (cel mai nou exemplu este cu vaccinul ”Sputnic-5”, prezentat drept o realizare excepțională a medicinii ruse cu sugestia de a fi procurată și de RM, dar care (vaccin) nu a trecut toate testele obligatorii și care stârnește critici vehemente din partea specialiștilor ruși) este nevoie stringentă de ripostat prin difuzarea adevărului (de ex., despre vaccinul de producție rusă). Dar nu numai asta: sunt sute de subiecte care trebuie combătute sau comentate: comportamentul socialiștilor din RM, care au aderat la altă patrie și zilnic trădează interesele poporului RM, problemele eficacității statului RM, problema corupției etc. Toate fenomenele cotidiene trebuie corect comentate. În plus, indiferent de etnie, cetățenii RM sunt obligați să cunoască limba română – limba oficială a acestui stat. Cu regret, am văzut că socialiștii, conduși de trădătorul de neam Igor Dodon, au promovat legi antinaționale, inclusiv cea referitoare la limba rusă – limbă de ”comunicare interetnică”. Nimic mai dăunător pentru securitatea RM! Nu poate un stat, care se consideră suveran și independent să aprobe drept limbă oficială limba unui grup minoritar etnic (după români/moldoveni cei mai numeroși sunt ucrainenii, abia apoi vin rușii). Iată de ce noi, cetățenii din RM, suntem obligați să ne apărăm ZILNIC limba pe care am moștenit-o din moși strămoși, cultura spirituală și materială etc.

5.      Suntem pregătiți pentru ea?

Cred că astăzi, deocamdată, nu suntem pregătiți pentru Unire. Asta pentru că Unirea nu este ceva abstract, care se poate realiza printr-o minune, printr-un miracol. Nici Unirea din 1918 nu a fost una coborâtă din cer. Unirea celor două Germanii nu s-a realizat prin miracol. Pentru Unirea românilor trebuie pledat activ, atât în RM, cât și în România. Spuneți-mi, vă rog, care partid din RM are un omolog dincolo de Prut? Care sunt cele două partide (unul în RM, altul în România) care au un program clar de realizat Reîntregirea? Cu sarcini concrete, foaie de parcurs. Ca să știm și noi, să punem umărul.

6.      Cum ați putea radiografia situația actuală în Republica Moldova?

La acest capitol – Reîntregirea țării, – situația din RM, în linii mari,  este cunoscută. Sunt forțe politice care pledează Unirea. Recent s-au desfășurat alegerile președintelui RM, la care au luat parte și liderii politici unioniști – Octavian Țâcu și Dorin Chirtoacă. Am constatat (în 2019-2020) că forțele unioniste din RM nu se vor uni într-un singur curent (mișcare). Va mai trece timp până când unul din partide va fi mai credibil, cu priză mai mare la electoratul unionist și european din RM, din Diasporă, și care va pune serios rezolvarea problemei Întregirii Neamului.

7.      De ce este nevoie să consolidăm românismul pe teritoriul Republicii Moldova?

Este nevoie de consolidat românismul în RM tocmai datorită ingerinței Rusiei în afacerile interne ale RM prin promovarea a ceea ce se numește ”Lumea Rusă”. În plus, în RM s-a constituit o puternică Coloană a V-a, un corp de colaboraționiști pro-ruși, care trădează nestingherit interesele RM. Iată de ce este nevoie de promovat românismul ca expresie a esenței populației băștinașe din RM. Și mai explicit: ori rezistăm ca Neam, ori devenim parte a ”Lumii Ruse”, ne rusificăm și pierim ca parte a poporului român.  

8.      Situația politică din Republica Moldova atinge cote de haos. În aceste condiții, cum poate fi realizat obiectivul major de reunificare a celor două maluri de Prut?

Nu, haos nu este. Este o confruntare politică (geo-politică) între forțele pro-ruse (Partidul socialiștilor din RM, Igor Dodon, Zinaida Greceanîi, Ion Chiku et K°) și cele naționale, pro-europene. După victoria Maiei Sandu socialiștii practică boicotul, critică neîntemeiat primele acțiuni ale noii guvernări, ridiculizează anumite decizii. Se lasă impresia că e haos. Dar impresia este falsă. Tot socialiștii depun eforturi pentru a destabiliza situația din RM, iar asta pică bine actualilor lideri de la Kremlin care încearcă să acrediteze teza cum că noile state independente, post-sovietice, nu s-au consolidat, că domină ”haosul” și că ar fi bine să revină la Rusia țarilor cu guberniile de altădată (V. Jirinovski).

Sunt convins: lucrurile se vor aranja – instituția președintelui se va întări, Parlamentul va fi dizolvat, va fi ales un nou Legislativ cu numirea unui Guvern național, ceea ce va favoriza și soluționarea problemei Unirii.

9.      Într-o comunicare pe care ați susținut-o anul trecut cu ocazia celor 161 de ani de la Unirea Principatelor Române ați făcut un apel la toată lumea de bună credință, tineri și vârstnici, femei și bărbați, specialiști din diverse domenii, indiferent de apartenența etnică sau religioasă, de preferințele politice (ideologice), în mod voluntar, să se încadreze în munca de salvare a identității noastre naționale. La distanța de un an de la lansarea acestui apel s-au făcut pași spre izbutirea acestui scop?

La 22 ianuarie 2020, la Chișinău, în Sala de festivități a Liceului Teoretic ”Gheorghe Asachi” am organizat o Adunare festivă consacrată împlinirii a 161 de ani de la Unirea Principatelor Române. Genericul Adunării: ”24 ianuarie 1859 – 1 decembre 1918: parcursul românilor de la Unirea Mică la Marea Unire”. La Adunare au participat oameni de știință, lideri de opinie, reprezentanți ai presei, personalități din domeniul culturii și educației, profesori universitari, studenți și elevi dintr-un șir de licee din Chișinău. În cadrul festivității au fost prezentate comunicări științifice și de actualitate, au fost interpretate cântece și poezii patriotice. Materialele Adunării festive au fost adunate și publicate într-un volum[1].

Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la proclamarea Suveranității Republicii Moldova, pe data de 23 iunie 2020, am organizat o Conferință științifică inter-universitară on-line la această temă. Articolele științifice, expuse la Conferință, au fost publicate în carte[2]. Volumul cuprinde studii referitoare la situația actuală a RM, la relațiile româno-române, la alte probleme importante privind existența noastră identitară.

Pe data de 24 ianuarie 2021, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, va avea loc lansarea acestor două volume. Sunt invitați autorii articolelor și persoanele interesate de actualitatea românească. Începutul la ora 10, cu respectarea strictă a regulilor sanitare, impuse de autorități. 24 ianuarie este duminică, Biblioteca va fi deschisă doar cu acest prilej. Vă așteptăm cu drag.

anatol_petrencu@yuhoo.com

13.01.2021