Copiilor deportaților li s-a făcut dreptate
Istoricul și deputatul dr. Octavian Țâcu a adresat o sesizare Curții Constituționale a Republicii Moldova în care a contestat o dispoziție a unei legi de interpretare a Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.
În 1992 Parlamentul Republicii Moldova (RM) a condamnat represiunile politice comise de regimul comunist de ocupație, a reabilitat victimele acelui regim, le-a pus în drepturi politice, cetățenești și sociale, precum și în dreptul de a primi compensații materiale (financiare) pentru pagubele aduse de regimul sovietic. În categoria deportaților au intrat și copiii născuți în drum spre Siberia și nordul Kazahstanului sau care s-au născut în locurile de detenție ale părinților (sau a unuia din părinți).
În 1994 Parlamentul RM (președinte Petru Lucinschi) a adoptat o interpretare la Legea din 1992 prin care a impus viziunea proprie privind noțiunea de ”copii”, și anume: ”copiii persoanelor supuse represiunilor care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele se consideră copiii proveniți din căsătoria încheiată până la represiune”. Legiuitorul nu s-a gândit că pot exista cazuri când tinerii nu au reușit să-și legalizeze căsătoria, că au fost deportate mame necăsătorite. Apoi acolo, în Siberia, basarabenii nu au mers de voie bună, ci sub amenințarea armelor de foc, de nevoie. Mulți din ei acolo s-au căsătorit, alții și-au găsit consoartele acolo, la locul de detenție. Asta pentru că barbarii bolșevici le-au decretat ”vecinoie poselenie” (trimiterea în Siberia pe veci).
Iată că pe data de 12 ianuarie 2021, examinând sesizarea domnului dr. Octavian Țâcu, Curtea Constituțională a RM a declarat neconstituțională teza, înscrisă în Legea din 1994 (”copiii persoanelor supuse represiunilor care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele se consideră copiii proveniți din căsătoria încheiată până la represiune”) și a pus în vigoare sintagma ”victime ale represiunilor politice se consideră și copiii care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele, dacă măcar unul din părinți este victimă a represiunilor politice”. Astfel, Curtea Constituțională a repus în drepturi cetățenești un grup important de oameni care au fost pe nedrept excluși din categoria persoanelor supuse represiunilor politice. Este o victorie morală a câtorva mii de oameni, care așteptau această decizie.
Pe data de 14 ianuarie 2021, la o conferință de presă, dl Ion Beșliu, președintele Asociației Românilor din Basarabia – foști deținuți politici și deportați, a vorbit cu emoții despre drumul parcurs de Asociația pe care o conduce, până la decizia Curții Constituționale. Aceleași emoții pozitive și mulțumiri domnului dr. O. Țâcu au fost exprimate și de doamna Elena Sajina, reprezentanta Asociației foștilor Deportați și Deținuți Politici (președinte, dna Valentina Sturza).
În cadrul aceluiași eveniment am vorbit succint de cazul copiilor evrei, deportați în Ucraina în anii celui de-al Doilea Război Mondial și a grijii față de ei, manifestate de autoritățile RSS Moldovenești (tratament gratuit a oricărei boli, sanatorii, medicamente gratuite etc.). Nu de aceiași atitudine față de copiii deportați de Soviete, au dat dovadă autoritățile statului independent Republica Moldova. Păcat.
E bine, totuși, că după ani și ani de așteptări, copiii deportaților au primit, cel puțin, o satisfacție morală.
Amintesc că domnul dr. Octavian Țâcu, deputat, a organizat în repetate rânduri expediții pe locurile unde au fost deportați basarabenii, întâlnindu-se și discutând cu cei care au ales să trăiască în acele locuri, a acumulat materiale inedite referitoare la tragedia poporului nostru.
anatol_petrencu@yuhoo.com