ROMÂNII ÎN GULAG. O carte nouă
Stimaţi prieteni,
În ajunul aniversării celui de-al doilea val de deportări din 5-6 iulie 1949, Institutul „ProMemoria” al Universității de Stat din Moldova lansează al doilea volum al seriei
ROMÂNII ÎN GULAG: memorii, mărturii, documente,
editori: Anatol Petrencu, Ludmila D. Cojocaru, Lidia Pădureac. Continue reading
GUNOIUL CHIŞINĂULUI: studiu de caz (partea a 4-a, iunie 2015)
După încheierea primului tur al alegerilor Primarului general al Chişinăului, în final au ajuns două persoane. Este vorba de Dorin Chirtoacă şi dna Zinaida Greceanâi. Bineînţeles, varietatea materialelor propagandistice, transformate în gunoi, (ne referim la Parcul din Valea Morilor) s-a redus drastic.
Activiştii şi susţinătorii lui Dorin Chirtoacă au răspândit orăşenilor şi oaspeţilor Capitalei cel puţin cinci tipuri de „fluturaşe” cu îndemnul de a-l susţine pe actualul primar liberal.
1. Pe primul tip de „fluturaş” este scris aşa:
„Pe 28 iunie, cu toţii la VOT!”
Urmează afirmaţia: Continue reading
Ocrotirea patrimoniului cultural
Ieri, 25 iunie 2015, în incinta Academiei de Poliţie „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, şi-a desfăşurat lucrările Masa rotundă „Identificarea mijloacelor juridice pentru protecţia patrimoniului cultural”.
Şedinţa a fost deschisă şi moderată de dl colonel dr. Simion Carp, rectorul Academiei. Domnia sa a vorbit despre importanţa păstrării patrimoniului cultural al Republicii Moldova şi despre antrenarea colaboratorilor Academiei „Ştefan cel Mare” în perfectarea legislaţiei R. Moldova privind înăsprirea pedepselor faţă de infractorii din acest domeniu. Continue reading
GUNOIUL CHIŞINĂULUI: studiu de caz (partea a 3-a, 2015)
În anul 2014 am publicat pe blogul personal câteva articole referitoare la situaţia sanitară în Parcul din Valea Morilor, pe plaja lacului şi pe faleză. În anul curent (2015) am continuat studierea involuntară a gunoiului din aceiaşi zonă a Chişinăului, studiile fiind făcute, de regulă, dimineaţa, între orele 6.00 – 8.00.
2 mai 2015:
Peisajul era următor: predominau cojile de semințe de floarea soarelui, la două scaune erau coji de semințe de bostan. Sticle de la bere; marea majoritate din masă plastică, dar și din sticlă organică. Mai nou: marea majoritate a paharelor aruncate sunt din carton presat, fie că s-a băut ceai, cafea sau bere.
Mucuri de țigări – peste tot. Și pachete golite de țigări. Dopuri de la sticle (din plastic sau din metal). Continue reading
Eugen Holban condus pe ultimul lui drum
Eugen Holban s-a născut la 22 decembrie 1920, în satul Cărpineni, raionul Hânceşti, în familia lui Ştefan Holban, membru al Sfatului Ţării, deputat în Parlamentul României. Eugen Holban a absolvit Liceul „Alexandru Donici” din Chişinău, apoi Institutul Politehnic din Iaşi. A activat în România. Neputând suporta regimul dictatorial ceauşist, a emigrat şi s-a stabilit cu traiul în Franţa. Eugen Holban a ţinut legături strânse cu basarabenii, a adunat materiale şi a publicat sute de articole pe teme istorice şi de cultură în presa românească din afara României şi RSS Moldoveneşti. Întemeind o mică editură, „Căpriana”, a publicat un şir de monografii, între care „Basarabia românească”, „Figuri basarabene”, „Prin veacurile învolburate ale Moldovei dintre Prut şi Nistru”. După căderea regimului comunist şi dizolvarea URSS Eugen Holban a publicat câteva lucrări şi la Chişinău („Contribuţia Basarabiei la cultura românească”, „Toponimie şi identitate naţională” etc.). Continue reading