Pe data de 25 martie 2017, la Constanţa, în incinta Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Filiala Constanţa, a avut loc evenimentul cultural-istoric întitulat „Ţara mea de dincolo de Ţară”, prilejuit de împlinirea a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-mamă România (27 martie 1918) şi a 90 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei „Astra Dobrogeană” (5 mai 1927). Organizatorii evenimentului au fost: Asociaţia „Pro Basarabia şi Bucovina”, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Filiala Constanţa, Asociaţia Culturală „Astra Dobrogeană”, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Constanţa şi Primăria cominei Cumpăna.

Manifestarea a fost deschisă de Corul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”, care a prezentat un recital muzical, dirijor fiind profesorul Sabin Nicolaină. Studenţii Colegiului au interpretat Imnurile celor două State Româneşti – „Deşteaptă-te, Române!” şi „Limba noastră”, după care au urmat cântece populare şi patriotice (între care – „Treceţi, batalioane române Carpaţii”). Tot în această parte a evenimentului cultural-istoric, o tânără, studentă la Facultatea de Arte din cadrul Universităţii „Ovidius” (Constanţa) a recitat poezia „Ţara mea de dincolo de Ţară”. Continue reading →

Pe data de 24 martie 2017, în cadrul Facultăţii de Filologie şi Istorie a Universităţii de Stat „B. P. Haşdeu” din Cahul (USC) şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică cu tema „Istoria şi memoria regimului totalitar comunist în RASSM şi RSSM: contribuţiile tinerilor cercetători”. Evenimentul ştiinţific a fost încadrat în Programul de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”.

În faţa celor prezenţi la Conferinţă – studenţi, masteranzi, doctoranzi şi profesori – cu cuvinte de salut s-au adresat doamna Ludmila Chiciuc (USC), subsemnatul şi dl dr. Virgiliu Bîrlădeanu, secretarul ştiinţific al Programului de Stat.

A urmat expunerea comunicărilor, compartimentate în două secţiuni. În prima, moderată de Radu Dan, doctorand (Universitatea de Stat din Moldova, USM) şi Elena Nistor, studentă (USC), au fost expuse următoarele comunicări: „Deportaţi din oraşul Leova: cazul Valentinei Matiuşenco (Dogaru)”, autor – doctorandul Gheorghe Bagrin de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi; „Anii de şcoală a copiilor deportaţi din RSS Moldovenească, reflectaţi în studiile de istorie orală”, prezentată de Ana Cuculescu şi Romina Lungu, studente, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

Continue reading →

Conform DEX, arlechin înseamnă 1. „Personaj comic din vechea comedie italiană, înfățișat întotdeauna într-o costumație pestriță și viu colorată” („bufon”, „paiaţă”), dar, totodată, mai înseamnă şi 2. „Om (politic) fără principii, care a trecut prin mai multe partide politice”. Cunoscând cariera politică a lui I. Dodon şi analizând recentele demersuri ale lui, putem conchide că ambele calificative, oferite de DEX, i se potrivesc de minune. Să exemplificăm.

1. Pe data de 17 martie 2017, Igor Dodon a mers la Moscova şi s-a întâlnit cu preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir Putin. Aşa cum relatează presa, I. Dodon l-a aşteptat patru ore pe V. Putin, ceea ce, bineînţeles, este un gest jenant pentru un şef de stat (I. Dodon). Dar nu-i bai: ambii sunt preşedinţi, doar că unul din ei conduce o mare putere mondială (V. Putin), iar altul (I. Dodon) – un stat artificial, creat de stalinişti în 1940, pe teritoriu românesc, anexat de URSS, şi care – stat -, ca întindere teritorială, este mai mic decât multe gubernii ruse[1]. Aşa că supărarea nu e mare, am putea spune – nici nu este. Continue reading →

Numismatica este o „ştiinţă auxiliară a istoriei, care are drept obiect de cercetare tipurile de monede, descrierea lor, descifrarea legendelor, materialul din care sunt confecţionate, raporturile dintre diferitele categorii de monedă, circulaţia monetară, alcătuirea Corpusurilor de monede, evoluţia sistemelor monetare dispărute”.

În procesul de pregătire a specialiştilor în domeniul istoriei predarea obiectului „Numismatica” a fost şi este obligatorie. În 2008, membrii Catedrei de Arheologie şi Istorie Antică au luat decizia de a aduna o Colecţie numismatică în cadrul Muzeului de Antichităţi al USM. Asta pentru că „monede pentru lecţii nu existau, formarea competenţelor de curăţire, descriere, identificare şi conservare fără a lucra cu monedele propriu-zise e imposibil”[1]. Dar nu numai atât: în 2011, colegii noştri de la Departamentul de Istoria Românilor, Universală şi Arheologie au decis să convoace anual sesiuni de comunicări, consacrate studierii monedelor, circulaţiei banilor şi altor probleme, legate de sistemele monetare şi bancare, iar lucrările prezentate să fie publicate în volume. Astfel, din 2011 până în prezent au fost publicate şase volume cu studii numismatice[2], în care specialişti ai USM, alături de colegi istorici din alte centre universitare sau academice, din muzee, au abordat diverse teme, legate de sisteme monetare şi bani. Astfel, dl dr. Andrei Corobcean a examinat forme ale schimbului premonetar în Sumer (v. III), în Egiptul antic (v. IV), în Vechiul Babilon (v. V) şi sistemul monetar în Imperiul Persan al Ahemenizilor (v. VI). Conf. univ. dr. Sergiu Matveev, răspunzător de organizarea întrunirilor ştiinţifice anuale ale numismaţilor şi responsabil de editarea volumelor prezentate aici, a publicat mai multe studii, referitoare la monedele din Imperiul Roman ca mijloc de propagandă a autorităţii împăratului Caius Marius (v. II), monedele macedonene (v. V), monedele oraşului Tyras şi prezenţa lor în spaţiul Pruto-nistrean (v. VI). Tot domnia sa a prezentat un material, referitor la gradul de păstrare şi metodele de curăţare a monedelor (v. IV). Continue reading →

Moto:

„…Eu, fraţii mei, oriunde-oi căuta,

Nu mai găsesc ca dulcea Românie,

De-o şi hulesc câţi se hrănesc în ea

Corci venetici. Dar oricum va fi, fie.

Eu sânt român, şi-mi place ţara mea”.

Constantin Negruzzi.

În martie 2018 se vor împlini 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-mamă România. În urma actului Unirii Basarabiei cu Patria-mamă România, realizat prin votul majorităţii deputaţilor din Sfatul Ţării (Parlamentul Republicii Democratice Moldoveneşti/Basarabiei din anii 1917-1918) locuitorii interfluviului Pruto-nistrean au beneficiat de libertăţi democratice, garantate de Constituţia din 1923, ţăranii cu puţin sau fără pământ au fost împroprietăriţi, tinerii basarabeni au obţinut posibilitatea de a studia atât în instituţiile preuniversitare din Basarabia, cât şi în restul ţării. În Basarabia interbelică s-a consolidat un sistem de ocrotire a sănătăţii de nivel european, ceea ce a contribuit (alături de alţi factori) la sporul natural al populaţiei. În cei 22 de ani de viaţă comună teritoriul românesc al Basarabiei a cunoscut în unele cazuri (de exemplu, sistemul de legături telefonice etc.) o dezvoltare mai accentuată în comparaţie cu alte regiuni ale ţării sau cu media pe ţară. Basarabenii (majoritatea absolută) erau optimişti şi încrezători în viitorul ţării şi familiilor lor.

Dar nu toate statele Europei interbelice s-au împăcat cu situaţia impusă de finalul Primului Război Mondial. Unele din ele sperau să revizuiască frontierele stabilite la Conferinţa de Pace de la Paris, altele (Rusia bolşevică) visau să instaureze Puterea sovietică în cât mai multe state. Faţa de România, Rusia sovietică, apoi URSS, a avut o poziţie duplicitară: în anumite momente oficialii de la Kremlin au recunoscut caracterul românesc al Basarabiei şi Unirea acesteia cu România, acceptând frontiera pe Nistru, în alte cazuri – nu, dorind cucerirea Basarabiei, sovietizarea României şi Balcanilor.

Evoluţia evenimentelor politice din Europa la sfârşitul anilor 30 ai secolului trecut a fost de aşa natură, că a permis imposibilul: cele două regimuri totalitare ale vremii, vădit ostile (nazist şi sovietic), s-au înfrăţit pe seama împărţirii între ele a unor teritorii ce nu le aparţineau, semnând la 23 august 1939 Tratatul de neagresiune şi Protocolul adiţional secret, punctul trei al căruia s-a referit la România. Continue reading →

Profesorul Boris Vizer a fost un specialist de marcă în domeniul istoriei. Cariera lui profesională este cunoscută, ea a fost expusă şi în necrologul semnat de profesorii Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău[1].

Pentru aprecierea corectă a unei personalităţi care a activat în două epoci distincte – cea sovietică, dominată de ideologia comunistă, şi cea de trecere de la totalitarism la libertate -, important este ceea ce a concluzionat şi a afirmat respectiva personalitate în anii de liberate. Referindu-ne la opera ştiinţifică a profesorului Boris Vizer, trebuie să scoatem în evidenţă constatările (descoperirile), expuse în ultimele lui lucrări publicate. Într-un studiu monografic, consacrat analizei economiei şi situaţiei sociale a populaţiei din RSS Moldovenească în perioada anilor 40-80 ai secolului trecut, publicat în 2012[2], având deja în spate o bogată experienţă în domeniul studierii trecutului URSS, profesorul B. Vizer conchide, pe bună dreptate, că venind la putere în urma unei lovituri de stat (octombrie 1917), liderii bolşevici nu aveau o viziune clară asupra societăţii, pe care doreau s-o construiască. Autorul aminteşte: în viziunea lui K. Marx şi F. Engels socialismul putea fi edificat în cadrul unei societăţi cu un nivel înalt de dezvoltare economică, socială, intelectuală etc., nu într-o ţară preponderent agrară, aşa cum se prezenta Rusia, rămasă economic în urma statelor avansate din Occident. În opinia autorului monografiei, „economia sovietică a fost de fapt o economie capitalistă cu unele trăsături feudale, inclusiv ale feudalismului despotic oriental”[3]. În perspectivă, în alte pagini, profesorul B. Vizer a scris despre societatea sovietică ca una cu trăsături sclavagiste, ceea ce este adevărat. Continue reading →

Pe data de 2 martie 2017, în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, s-a desfăşurat conferința publică „Traumă, strategii de supravieţuire şi probleme de reintegrare socială în memoriile regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească”. Evenimentul a fost organizat de Facultatea de Istorie (Universitatea din Bucureşti) și Asociaţia Română de Istorie Socială în cooperare cu Programul de stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriilor victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”, coordonat de Universitatea de Stat din Moldova.

În faţa celor prezenţi, cu un cuvânt de salut, s-a adresat dna Florentina Niţu, decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Moderatorul evenimentului, lector doctor Alexandru-Murad Mironov, ne-a invitat să expunem realizările Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriilor victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”. Continue reading →