Numismatica este o „ştiinţă auxiliară a istoriei, care are drept obiect de cercetare tipurile de monede, descrierea lor, descifrarea legendelor, materialul din care sunt confecţionate, raporturile dintre diferitele categorii de monedă, circulaţia monetară, alcătuirea Corpusurilor de monede, evoluţia sistemelor monetare dispărute”.

În procesul de pregătire a specialiştilor în domeniul istoriei predarea obiectului „Numismatica” a fost şi este obligatorie. În 2008, membrii Catedrei de Arheologie şi Istorie Antică au luat decizia de a aduna o Colecţie numismatică în cadrul Muzeului de Antichităţi al USM. Asta pentru că „monede pentru lecţii nu existau, formarea competenţelor de curăţire, descriere, identificare şi conservare fără a lucra cu monedele propriu-zise e imposibil”[1]. Dar nu numai atât: în 2011, colegii noştri de la Departamentul de Istoria Românilor, Universală şi Arheologie au decis să convoace anual sesiuni de comunicări, consacrate studierii monedelor, circulaţiei banilor şi altor probleme, legate de sistemele monetare şi bancare, iar lucrările prezentate să fie publicate în volume. Astfel, din 2011 până în prezent au fost publicate şase volume cu studii numismatice[2], în care specialişti ai USM, alături de colegi istorici din alte centre universitare sau academice, din muzee, au abordat diverse teme, legate de sisteme monetare şi bani. Astfel, dl dr. Andrei Corobcean a examinat forme ale schimbului premonetar în Sumer (v. III), în Egiptul antic (v. IV), în Vechiul Babilon (v. V) şi sistemul monetar în Imperiul Persan al Ahemenizilor (v. VI). Conf. univ. dr. Sergiu Matveev, răspunzător de organizarea întrunirilor ştiinţifice anuale ale numismaţilor şi responsabil de editarea volumelor prezentate aici, a publicat mai multe studii, referitoare la monedele din Imperiul Roman ca mijloc de propagandă a autorităţii împăratului Caius Marius (v. II), monedele macedonene (v. V), monedele oraşului Tyras şi prezenţa lor în spaţiul Pruto-nistrean (v. VI). Tot domnia sa a prezentat un material, referitor la gradul de păstrare şi metodele de curăţare a monedelor (v. IV).

Circulaţia monetară în evul mediu în spaţiul românesc, european şi asiatic a fost studiată şi prezentată în Conspecte numismatice de prof. univ., dr. hab. Ion Eremia (v. I), de lector universitar Valentin Arapu (v. II, a demonstrat că, între altele, banii au fost unul din mijloacele de răspândire a bolilor infecţioase şi a epidemiilor, p. 30-34; v. III, a adus argumente numismatice privind prezenţa armenilor în Cetatea Albă, începând cu secolul al XIII-lea; v. IV – a demonstrat unităţi monetare, utilizate în cadrul comerţului dintre Ţara Moldovei şi Polonia, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea etc.).

Prof. univ., dr. hab. Valentin Tomuleţ, specialist notoriu în istoria Basarabiei aflate în componenţa Imperiului ţarist, a publicat mai multe studii, referitoare la circulaţia monetară în Basarabia în primii ani după anexarea ei la Imperiul rus (v. I), la „înlăturarea de pe piaţa internă din Basarabia a monedelor turceşti şi austriece şi înlocuirea lor cu asignatul rusesc” (v. II), la reformele financiare din anii 1839-1843 în Imperiul Rus şi rolul ministrului de Finanţe E.F. Kankrin (v. III), la „Banul” în Principatele române şi Basarabia – sinonim cu plata taxelor şi dărilor (v. V) etc.

Sunt deosebit de interesante studiile referitoare la sistemele monetare şi circulaţia banilor în epoca contemporană. Atrage atenţia studiul prezentat de dl dr. Mihai Taşcă „Banii în contextul represiunilor politice din RSS Moldovenească” (v. IV). Pe baza studierii arhivelor SIS, autorul a constatat că „în perioada dictaturii comuniste în RSS Moldovenească organele de represiune politică au confiscat bani de la persoanele supuse represiunilor politice, fără ca aceştia să fie obiectul infracţiunii. În unele cazuri banii au fost folosiţi pentru întreţinerea [persoanei arestate] în penitenciar. La eliberarea din Gulag banii nu au fost restituiţi proprietarilor” (v. IV, p. 49). Prezintă interes şi studiile consacrate sistemului monetar al Republicii Moldova (Ana Boldureanu, v. III, p. 37 şi urm.; conf. univ. dr. Ion Xenofontov, v. VI, p. 48 şi urm.).

În concluzie: studiile în domeniul numismaticii (sistemelor monetare şi băneşti, cursurilor monetare, falsificării banilor etc.) sunt deosebit de binevenite atât pentru studenţii USM, cât şi numismaţilor profesionişti şi amatori, dar şi cercurilor largi de cititori.

Prof. univ., dr.-hab. Anatol PETRENCU, USM

12 martie 2017