Revista Limba Română – „o carte de noblețe a neamului nostru” (Nicolae Mătcaș)
Rubrica D-ale istoriei
Revista Limba Română (LR) s-a impus în viața culturală a Spațiului românesc datorită problemelor abordate, perseverenței de a ieși sistematic de sub tipar cu rubrici multe, dar susținute permanent de autori de mare prestigiu. Incontestabil, este meritul echipei redacționale și, în primul rând, al redactorului-șef Alexandru Bantoș, al redactorului șef adjunct Ana Bantoș, al celorlalți membri ai colegiului de redacție.
Revista s-a remarcat prin apărarea și promovarea limbii române și a identității românești în Republica Moldova. Cred, este cel mai important merit al echipei redacționale. Continue reading
Rusia, înainte, spre trecutul stalinist!
Rubrica D-ale istoriei
Astăzi se împlinesc 545 de zile de la invazia absurdă a Federației Ruse (FR) în Ucraina – stat suveran și independent, membru-fondator al Organizației Națiunilor Unite, frontierele căreia au fost recunoscute de Comunitatea internațională, inclusiv de FR. Sângerosul război al rușilor împotriva Ucrainei a developat multe realități, unele vizibile, altele – depistate în zilele nemilosului război. Pentru ucraineni războiul de apărare a patriei lor a însemnat consolidarea națiunii în jurul unor idealuri sfinte: integritatea teritorială a țării lor, apărarea libertății, democrației, cursului european și NATO. Pentru ruși războiul agresiv împotriva Ucrainei a însemnat o criză totală a idealurilor, a scopurilor politicii externe a FR, a imaginii Rusiei în lume.
Criza unor idealuri de viitor (bunăstare, democrație, recunoașterea sinceră a crimelor comise de regimurile țarist și comunist, dar și cel numit „democratic”, de după 1991) i-a făcut și îi face pe conducătorii de astăzi ai FR să accepte și să promoveze figuri odioase ale trecutului ca modele de mobilizare și patriotism. Una din aceste figuri este Iosif V. Stalin – unul din cei mai sângeroși dictatori din istoria omenirii. În februarie 1956, la cel de-al XX-lea congres al PCUS, comuniștii înșiși, unii din ei – colaboratori apropiați ai dictatorului, – au condamnat crimele odioase ale lui Iosif Stalin. În anii „dezghețului” hrușciovian, apoi în ai „transparenței” lui Mihail Gorbaciov, au fost publicate sute (poate chiar mii) de volume de documente, memorii ale celor ce au suferit de pe urma stalinismului, studii etc. în care au fost demonstrate convingător urmările politicii represive, de teroare a organelor de stat, față de milioane de oameni nevinovați. Continue reading
Mustafa Kemal Atatürk și kemalismul versus Vladimir Putin și putinismul
Rubrica D-ale Istoriei
Pe data de 29 octombrie 2023 se vor împlini 100 de ani de la proclamarea Republicii Turcia. Este un bun prilej de a pune în discuție un subiect actual și important, cel al viziunilor și politicilor privind atât trecutul, cât, mai ales, viitorul a două state, a Turciei și Rusiei.
În edificarea Statului modern turc un rol determinant l-a avut Mustafa Kemal Atatürk (1881-1938). El s-a născut în Salonic în familia unui funcționar vamal, care a decedat de timpuriu. Astfel, Mustafa a fost educat de mama lui, țărancă obișnuită. Mustafa a fost trimis la o școală militară de stat, a continuat studiile în înalte instituții de învățământ militar. În anii studiilor, Mustafa Kemal a fost pasionat de operele lui J. J. Russo, Voltaire etc.
Mustafa Kemal a fost un ofițer activ; în cadrul Armatei otomane a dat dovadă de talent, pricepere, experiență; a participat la diverse operațiuni militare, inclusiv în cele două războaie balcanice[1], precum și în Primul Război Mondial. Continue reading