Rubrica D-ale istoriei

            Revista Limba Română (LR) s-a impus în viața culturală a Spațiului românesc datorită problemelor abordate, perseverenței de a ieși sistematic de sub tipar cu rubrici multe, dar susținute permanent de autori de mare prestigiu. Incontestabil, este meritul echipei redacționale și, în primul rând, al redactorului-șef Alexandru Bantoș, al redactorului șef adjunct Ana Bantoș, al celorlalți membri ai colegiului de redacție.

            Revista s-a remarcat prin apărarea și promovarea limbii române și a identității românești în Republica Moldova. Cred, este cel mai important merit al echipei redacționale.

            Revista are o mulțime de rubrici, toate foarte importante pentru cititori. Vom exemplifica: rubrica Personalități, în care au fost publicate studii referitoare la Solomon Marcus, fondatorul lingvisticii matematice (LR, 2015, nr. 1-2), Grigore Vieru – cetățean al poeziei etc.

            Alte rubrici: Îndrumând tinerii cercetători, Nevoia de modele, Scrisul întemnițat, Dialogul artelor, Biblioteca și tranziția (aici a fost publicat articolul dnei Vera Osoianu, Cartea și lectura – temelia dezvoltării).

            Bineînțeles, rubrica Lecțiile Istoriei. Revista LR a oferit cu generozitate multe pagini colegilor noștri istorici de pe ambele maluri ale Prutului. Vom atrage atenția asupra materialelor publicate sistematic de dl dr. Vlad Mischevca, membru al Colegiului de redacție a revistei LR (de ex., articolul dlui „Fațetele morale ale ocupantului: Mihail Kutuzov în Principatele Române”, LR, 2017, nr. 1; merită citit) sau „Steaguri istorice și polemici politice” (LR, 2018, nr. 3-4) etc.

            Colegul Ion Negrei, vice-președinte al AIRM „A. Moșanu” este prezent pe paginile revistei cu studii referitoare la Unirea Basarabiei cu România din 27 martie 1918 (articolul se întitulează „Omagiu generației Unirii, LR, 2017, nr. 1), la viața bisericească (articolul se numește „O pagină de zidire națională și bisericească: înființarea Mitropoliei Basarabiei, LR, 2015, nr. 1-2) etc.

            Articole vizând diverse aspecte ale trecutului au fost publicate de colegii Valentin Tomuleț, Dinu Poștarencu, Gheorghe Negru, Ioan C. Popa, Ion Constantin, Dorin Cimpoeșu (articolul „Moldovenism versus românism”, „Guvernarea socialistă, 2019-2021” și altele). Foarte importante sunt articolele semnate de dl academician Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.

            Noi, istoricii, am apreciat înalt scoaterea de sub tipar a unei ediții speciale, consacrate împlinirii a 150 de ani de la nașterea celui mai mare istoric român Nicolae Iorga (LR, 2021, nr. 3). De asemenea, mulțumim redacției revistei LR pentru materialele publicate care au vizat alți istorici români: prof. univ. dr. hab. Alexandru Moșanu, academician Alexandru Zub ș.a.

            Pe paginile revistei LR au fost publicate materiale care nu și-au pierdut importanța și care merită a fi recitite mereu. Unul din aceste materiale este textul briefingului susținut de dna Domnica Manole, ex-președinta Curții Constituționale, din care citez: „Curtea a reținut că art. 13 din Constituție recunoaște doar o singură limbă de stat și nu conține sintagma „limbă de comunicare interetnică”. Statutul constituțional al limbii de stat implică funcția limbii de stat de a fi limba de comunicare între toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de originea lor etnică. În acest sens, articolul 10 alin. 1 din Constituție prevede că statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova, care este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi. În pofida acestui fapt, Legea contestată[1] îi acordă limbii ruse un statut similar cu cel al limbii române. Acest statut se observă din art. 2 alin. 2 din Lege, care menționează că limba rusă este limba de comunicare interetnică pe teritoriul Republicii Moldova, folosindu-se la aceeași  nivel cu limba de stat. Așadar, tratamentul preferențial al limbii ruse în comparație cu celelalte limbi ale minorităților etnice, prin poziționarea ei la nivelul limbii de stat, contravine art. 13 din Constituție” (LR, 2021, nr. 1).

            Problemele existente:

Acum 10 ani, co-fondatorul revistei LR dl Nicolae Mătcaș se întreba: „Chiar nimeni dintre actualii conducători ai RM (s-a referit la cei de acum 10 ani) – miniștri, vice miniștri, parlamentari, șefi de departamente etc., care, la urma urmei, au avansat în tagma cărturarilor și a ierarhiei sociale ajutați și de revista LR, să nu conștientizeze că această publicație are acută nevoie astăzi de susținerea instituțiilor statului pentru a supraviețui?  Cine ne împiedică să-i oferim această șansă de existență publicației care a devenit o carte de noblețe a neamului nostru și care ne reprezintă onorabil acasă și în lume?” (LR, 2013, nr. 9-12). Mulțumim Academiei Române pentru sprijinul financiar, acordat publicației noastre. În același timp, este jenant că Statul Republica Moldova nu poate găsi resursele necesare susținerii acestei reviste de mare prestigiu cultural și științific.

PS. Ceva mai devreme regretatul Vlad Pohilă spunea că unul din succesele Mișcării de Renaștere Națională a fost schimbarea denumirii Teatrului Verde / Зелёный театр în Teatrul de Vară. Corect în limba română se numește Teatrul de Vară. Această denumire este afișată cu litere uriașe pe frontonul instituției. În pofida acestui succes al românilor basarabeni, pe toate afișele care îndeamnă oamenii să vină la concertele, organizate la Teatrul de Vară e scris Teatrul VERDE, adică tot pe rusește. Este o dovadă clară că oamenii de cultură de la noi nu au conștientizat revenirea noastră la normalitate.

Și încă ceva. Observăm tot mai mult apariția unor firme scrise în limba rusă cu litere latine. Exemplul cel mai la îndemână este denumirea cafenelei de pe str. Pușkin colț cu Șciusev – „Pianîi ugol”.

Iată de ce, credem, este nevoie stringentă de anulat Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești, care, așa cum a demonstrat dna Domnica Manole vine în contradicție cu Constituția RM și de elaborat și aprobat o Lege nouă care să reglementeze acest aspect atât de sensibil al culturii noastre românești. O națiune se afirmă prin capacitatea de a-și proteja valorile, iar limba română pentru noi este existență însăși a națiunii române.

anatol_petrencu@yahoo.com

29 august 2023