La București, Editura Militară a scos de sub tipar monografia dr. Daniela Șișcanu despre rolul propagandei sovietice în timpul anexărilor teritoriale ale URSS în anii 1939-1940[1].

Problema utilizării propagandei în scopul îndoctrinării propriului popor și a justificării politicii externe este deosebit de actuală datorită invaziei ruse în Ucraina, a războiului agresiv de mari proporții, început de Federația Rusă la 24 februarie 2022. În acest război sângeros împotriva Ucrainei, Kremlinul utilizează doi factori: cel militar și propaganda agresivă. Dar îndoctrinarea populației ruse și a celei de peste frontierele Rusiei cu idei ce nu corespund adevărului s-a făcut de ruși și până la Vladimir Putin. Cartea ce o vom prezenta mai jos este o bună dovadă în acest sens.

Monografia Danielei Șișcanu, „Justificarea unui rapt. Propaganda sovietică în slujba anexărilor teritoriale (1939-1940)” beneficiază de un Cuvântul-înainte (p. 11-20) semnat de cunoscutul istoric militar dr. Petre Otu, în care a fost prezentată situația României înainte de raptul teritorial sovietic, anexarea propriu-zisă și urmările cotropirii teritoriale, despre care s-au scris multe studii. „Dar subiectul propagandei sovietice îndreptate spre anexarea celor două provincii românești, – constată dl Petre Otu, – este unul secvențial în toate aceste lucrări. Prin urmare, autoarea (Daniela Șișcanu) are meritul de a pune la dispoziția tuturor celor interesați de soarta tragică a acestor pământuri românești o sinteză cât se poate de reușită a propagandei sovietice din anii 1939-1940 pentru anexarea lor” (p. 20).

Monografia Danielei Șișcanu are la bază teza de doctor, susținută la Chișinău în anul 2017. În Introducere (p. 21-26) autoarea monografiei a argumentat convingător actualitatea temei: „Înțelegerea corectă a locului și rolului instituției propagandei politice în sistemul totalitar comunist, din perspectiva științei istorice, constituie o problemă actuală, în jurul căreia se iscă polemici științifice, confruntări politice și discuții cotidiene. Caracterul acut al polemicii este generat și întreținut atât de gradul insuficient al cercetării, cât și de utilizarea unor variante ideologice, forme și metode de propagandă politică ce au ca scop amânarea «pentru vremuri mai convenabile», sau împingerea problemei, ca obiect de studiu, la periferia cercetării” (p. 21). Tot aici autoarea monografiei a motivat cadrul cronologic și cel geografic al studiului, a formulat scopul și obiectivele cercetării.

Primul capitol se întitulează Propaganda sovietică în faza europeană a celui de-al Doilea Război Mondial – obiect al cercetării istorice (p. 27-73). Autoarea a examinat publicațiile istoricilor români și străini, care au fost interesați de raptul teritorial sovietic din iunie 1940 și a constatat „existența unui număr mare de lucrări ai căror autori sunt preocupați de evenimentele derulate între Prut și Nistru în 1940 (…)”, și a constatat că „nu există vreo lucrare aparte care ar fi studiat fenomenul propagandei sovietice privind ocuparea teritoriilor românești în contextul aplicării Pactului sovieto-german de neagresiune în anii 1939-1940” (p. 64). Pentru a înlătura acest gol istoriografic, autoarea monografiei a folosit și a introdus în circuitul științific surse documentare inedite, descoperite în arhivele din Republica și Moldova și România (în special – Arhiva Ministerului afacerilor Externe al României), acestea fiind conjugate cu documente publicate deja sau plasate pe suport electronic. Baza documentară folosită i-a permis autoarei să demonstreze care a fost locul și rolul propagandei sovietice în promovarea politicii externe expansioniste a URSS în anii 1939-1940.

Capitolul 2 – Propaganda URSS de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop la războiul cu Polonia, Finlanda și anexarea celor trei țări baltice (p. 75-154). Autoarea monografiei a evidențiat schimbările neașteptate, survenite în desfășurarea propagandei sovietice în legătură cu semnarea Pactului sovieto-german de neagresiune și a Protocolului adițional secret din 23 august 1939, a analizat motivele ideologice a participării URSS la împărțirea Poloniei (cu Germania nazistă), a examinat procedeele, întreprinse de propaganda sovietică în „Războiul de iarnă” cu Finlanda, a expus cele mai importante aspecte ale propagandei sovietice în susținerea planurilor Moscovei de cotropire a Estoniei, Letoniei și Lituaniei.

Cel de-al treilea capitol se întitulează Mesajul propagandistic al Uniunii Sovietice față de România în perioada august 1939 – martie 1940 (p. 155-196) și are două subcapitole. În primul au fost examinate relațiile sovieto-române până la 23 august 1939 și mesajele propagandei sovietice. Al doilea subcapitol cuprinde materiale care se referă la presiunile politice și propagandistice ale URSS față de România după semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop. Daniela Șișcanu conchide: în privința României mesajul propagandistic al URSS „a fost lansat și modelat în primii ani ai disputei româno-sovietice în legătură cu Unirea Basarabiei cu România” și s-a intensificat „odată cu formarea RASS Moldovenești pe malul stâng al Nistrului cu scopul declarat și puternic mediatizat de a ocupa teritoriile românești și a extinde revoluția proletară în Balcani și Europa de est” (p. 269-270). După semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop propaganda sovietică a pus deschis „problema” rezolvării „chestiunii Basarabiei”: „agitatorii Partidului comunist și instructorii politici ai Armatei roșii răspândeau zvonul cum că România va fi obligată să retrocedeze Basarabia”, cum că ea „desfășoară acte de spionaj și pregătește o acțiune armată contra Uniunii Sovietice” (p. 270; 271).

Ultimul capitol al monografiei este întitulat Uneltirile propagandei sovietice în vederea ocupării teritoriilor românești în perioada 29 martie – 2 august 1940 (p. 197-266). Autoarea a examinat preliminariile sovietice privind soluționarea „problemei Basarabiei” și propaganda rusă, esența Notelor ultimative ale Kremlinului (26-27 iunie 1940) și utilizarea acestor acte diplomatice de către propaganda sovietică în vederea justificării cotropirii Basarabiei și nordului Bucovinei.

Urmează Concluziile (p. 267-273) studiului realizat. În Anexe autoarea a inclus șapte documente care completează textul monografiei. Bibliografia și Indicele de nume încheie cartea prezentată.

Daniela Șișcanu a demonstrat convingător că propaganda sovietică a ocupat un loc foarte important și a fost strâns legată de ideologia și practica bolșevică, că modernizarea propagandei sovietice, în special, – a celei militare, – se afla permanent în atenția conducerii de vârf a URSS. Astfel, la 21 aprilie 1940, însuși sângerosul dictator Iosif Stalin a dat ordin ca ideologia în domeniul militar să fie adaptată la sarcinile Armatei roșii. Ofițerii și ostașii Forțelor militare sovietice urmau să fie educați în sensul convingerii lor că URSS poartă un război de eliberare, drept, progresist, iar victimele își sacrifică viețile în numele viitorului luminos al Omenirii. Autoarea monografiei a demonstrat cum, – de la caz la caz, – propaganda sovietică aplica standarde duble pentru justificarea politicii expansioniste a URSS. Astfel, pentru ocuparea voievodatelor de est ale Poloniei, propaganda sovietică a trâmbițat despre „datoria” URSS de a sări în ajutorul populației ucrainene și belaruse, a „fraților de sânge”, amenințați, chipurile, de ocupația germană, ceea ce era un fals. Asta pentru că Protocolul adițional secret sovieto-nazist delimita clar teritoriul polonez, supus ocupării de cele două regimuri totalitare. Nu același principiu a fost pus la baza motivării ideologice a cotropirii teritoriilor românești, a Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herța. În acest caz Kremlinul a invocat legenda restabilirii Puterii sovietice, lichidate, chipurile, de România regală în 1918, eliberării și unirii populației „moldovenești” de pe cele două maluri ale Nistrului (în cazul Basarabiei). Privind nordul Bucovinei, sovieticii au capturat-o drept „compensație” pentru cei 22 de ani de aflare a Basarabiei în cadrul României întregite.

Monografia prezentată constituie o contribuție reală și substanțială la istoriografia problemei.

Felicitări autoarei, dr. Daniela Șișcanu. 

anatol_petrencu@yahoo.com

3 septembrie 2023.