Pe data de 6 și 7 octombrie, în cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, și-a desfășurat lucrările Conferința internațională „Presa și cultura în spațiul european” cu tema „Războiul hibrid reflectat în media”. Conferința a fost organizată de un comitet în frunte cu conferențiarul universitar doctor Cătălin Negoiță, președintele Asociației Române de Istorie a Presei.

Deschiderea lucrărilor Conferinței a avut loc în Sala Senatului (Rectoratul Universității „Dunărea de Jos”, str. Domnească, nr. 47). Cuvinte de salut au rostit dl Cătălin Negoiță, dna Simona Antofi, decanul Facultății de Litere, Universitatea „Dunărea de Jos” și alții.

În ședința în plen au fost prezentate două comunicări. Doamna Carmen Ionescu, directorul Agenției de Presă RADOR, a vorbit despre Războiul hibrid din Ucraina – o încercare fără precedent pentru agențiile de presă.

Subsemnatul am prezentat comunicarea Războiul agresiv al Federației Ruse împotriva Ucrainei: analiza situației actuale. Pe 6 octombrie se împlineau 590 de zile de la declanșarea războiului agresiv al Federației Ruse (FR) împotriva Ucrainei – stat independent, membru-fondator al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Am vorbit despre principiile de conviețuire internațională, fixate în Actul final de la Helsinki (august, 1975), despre angajamentul solemn al URSS, apoi al FR ca succesoare de drept a URSS de a respecta cu sfințenie frontierele existente și de neamestec în afacerile interne ale altor state. În pofida acestor și altor angajamente solemne, FR în frunte cu dictatorul Vladimir Putin, a încălcat promisiunile făcute și a început un război sângeros împotriva Ucrainei. Pe scurt am vorbit despre politica internă a FR: restricționarea drepturilor la libera exprimate, lichidarea instituțiilor de presă libere, educarea populației în spiritul urii față de Occident și rescrierea istoriei, în special – a celei legate de cel de-al Doilea Război Mondial; reabilitarea și proslăvirea dictatorului Iosif Stalin (cu recent dezvelitul monument înalt de 8 metri al lui Iosif Stalin, la Velikie Luki etc.). Am vorbit, de asemenea, despre poziția lui V. Putin și a propagandei de stat ruse de neglijare a ucrainenilor ca popor distinct de ruși, de schimonosire a istoriei, culturii, etniei ucrainenilor. Și despre sângerosul război purtat de Rusia împotriva Ucrainei, război ce demonstrează: calculele conducerii FR au fost greșite. În apărarea Ucrainei s-a ridicat lumea civilizată.

În același context am atras atenția asupra crizei ONU care s-a dovedit a fi neputincioasă în oprirea războiului agresiv al FR împotriva Ucrainei. În încheiere am enumerat condițiile de încetare a războiului: FR să-și retragă forțele militare la frontiera cu Ucraina din anul 1991; Securitatea Ucrainei să fie garantată prin admiterea țării în Alianța Nord-Atlantică (NATO), Rusia să plătească contribuții (reparații) de război și criminalii de război să fie trași la răspundere ori la Curtea Penală Internațională de la Haga, ori se va institui un Tribunal Penal special în Ucraina.

În continuare, Conferința s-a desfășurat în cadrul a patru secțiuni. Am asistat la comunicările expuse în prima secțiune, moderată de conf. univ. dr. Silvia Grossu (Universitatea de Stat din Moldova) și lect. univ. dr. Daniela-Aura Bogdan (Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați).

Conf. univ. dr. Ludmila Lazarev (Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Chișinău) a prezentat comunicarea „Provocări și riscuri pe calea dezvoltării identității culturale europene în Republica Moldova”. Lect. univ. dr. Petrica Pațilea (Universitatea „Dunărea de Jos) a vorbit despre „Strategii de combatere a amenințărilor hibride”, iar conf. univ. dr. Gheorghe-Ilie Fârte (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) a prezentat comunicarea cu tema „Laitmotive ale propagandei anti-ucrainene în sfera mediatică românească”. Domnia sa a evidențiat peste 10 subiecte anti-ucrainene, promovate de anumite mass-media din România, dar care au ecouri și în spațiul pruto-nistrean. Astfel, anumite persoane (instituții media) consideră că nu ucrainenii luptă pentru eliberarea patriei lor de invadatorul (cotropitorul) rus, ci Occidentul se confruntă militar cu Rusia. Sunt persoane care consideră cum că Ucraina este un stat fragil, gată de dezagregare, cum că Ucraina este un stat artificial, înglobând teritorii străine, cum că națiunea ucraineană este una „artificială”  (vom menționa în treacăt că așa afirmă personal Putin și propaganda Kremlinului). Alte teze anti-ucrainene, depistate de dl Gh.-I. Fârte: cum că regimul condus de Volodimir Zelenski ar fi unul „fascist” sau simpatizant al fasciștilor; cum că ar fi „profund corupt” etc. De altă parte, în unele surse de informare în masă, Rusia este prezentată ca „apărătoare a creștinismului în fața Occidentului” etc.

Seria de comunicări a fost continuată de dna lect. univ. dr. Daniela-Aura Bogdan (Universitatea „Dunărea de Jos”). Tema comunicării „Războiul hibrid și efectele sale în conflictul din Ucraina”.

Cu mult interes am ascultat comunicarea prof. univ. dr. Radu Carp (Universitatea din București) „Eșecul războiului hibrid. Lecția ucraineană”. Dl profesor a vorbit despre teoria șefului Statului major al Forțelor armate ale FR Valerii Gherasimov privind războiul hibrid, precum și eșecul acestei teorii în războiul FR în Ucraina.

Conf. univ. dr. Raluca Tudor (Universitatea din București) a vorbit despre „Războiul imaginilor în războiul hibrid din Ucraina”; dna Alina Ilinca și dl Liviu Marius Bejenaru (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității) au prezentat comunicarea „Războiul informațional: deprinderi vechi și metode noi”, iar lect. univ. dr. Eugen Istodor (Universitatea din București) a expus tema „Primul an de război în Ucraina. Înc-un an de fake news rusesc”.

Doamna conf. univ. dr. Silvia Grossu (Universitatea de Stat din Moldova) a încheiat sesiunea de comunicări vorbind despre „Strategii și stratageme de camuflare a adevărului în propaganda de război”.

Subiectele abordate și opiniile expuse de participanții la secțiunea dată au fost deosebit de actuale, interesante și povățuitoare. Războiul FR împotriva Ucrainei  a schimbat multe lucruri, inclusiv în mass-media. Cineva din vorbitori a atras atenția asupra lansării știrilor în timpul războiului: cu un telefon mobil oricine poate difuza momente unice din locul unde se află, din locuri unde corespondenții profesioniști ajung mai greu sau deloc.

Judecând conținutul Programului Conferinței deducem că în celelalte secțiuni au fost abordate, de asemenea, subiecte legate de războiul hibrid, rolul și locul mass-mediei în conflictele militare, despre trolli și boți etc. În secțiunea dată a fost prezent cercet. șt. dr. Mihail Potoroacă (Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Chișinău) cu comunicarea „Coeziune în contextul amenințărilor hibride: știrile negative și efectele lor”.

În Secțiunea a treia au prezentat comunicări câțiva profesori din Republica Moldova. Astfel, conf. univ. dr. Valentina Enache (Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău) a vorbit despre „Istoria și războiul hibrid. Studiu de caz: Republica Moldova”. Conf. cercet. dr. Victor Mocanu (Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Chișinău) a  prezentat comunicarea „Manifestări de solidaritate în Republica Moldova în contexte de criză regională”, iar conf. univ. dr. Andrei Dumbrăveanu (Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău) a expus subiectul „Partizani ai războiului informațional în R. Moldova: stil și prestanță a minciunii”.

Cea de-a patra secție și-a ținut lucrările în regim on-line.

Conferința științifică internațională, cu participarea specialiștilor din Albania, Serbia, Ungaria etc., a abordat subiecte de o incontestabilă importanță științifica, dar și politică, de asigurare a securității statelor, socială etc. Presa tradițională, dar – mai ales, – cea modernă (on-line) are un rol deosebit în formarea opiniei publice, în orientarea corectă a oamenilor în evenimentele tragice ce se întâmplă în fața ochilor noștri.

Mulțumim și pe această cale organizatorilor Conferinței, domnului conf. univ. dr. Cătălin Negoiță, pentru asigurarea bunei desfășurări a evenimentului, precum și pentru realizarea vizitelor de documentare, întreprinse a doua zi, 7 octombrie.

anatol_petrencu@yahoo.com

15.X.2023