Monthly Archives: aprilie 2012

Academicianul Boris Melnic petrecut în ultimul lui drum…

Comunitatea universitară şi academică din Republica Moldova (RM) s-a despărţit astăzi de cel care a fost Boris Melnic – profesor universitar, academician, rector al USM şi preşedinte al Comisiei de Atestare a RM, fondată în 1992, conform Decretului Președintelui RM din 25 martie 1992, și pe care a condus-o și dezvoltat-o pe parcurs de un deceniu, punând temeliile sistemului național de atestare [astăzi - Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare (CNAA)]. În ultimii ani, citim în necrologul CNAA, academicianul Boris Melnic a fost director al Consiliului Consultativ de Expertiză al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), concomitent găsindu-și refugiul sufletesc în laboratorul de omologie din cadrul Societății Științifice „Omul și Universul”, pe care a creat-o în 1999. A publicat peste 400 de lucrări științifice, inclusiv 9 monografii și 8 manuale.

Mitingul de rămas bun cu academicianul Boris Melnic a fost moderat de prof. univ., dr. hab. Mihai Revenco, prorector al USM. Cuvinte despre Omul Boris Melnic, despre calităţile, meritele, ce le-a avut, au rostit cuvinte prof. univ., dr. hab. dna Aurelia Crivoi, şefa Catedrei de fiziologie umană (USM), la care a muncit şi acad. Boris Melnic; rectorul USM, prof. univ., dr. hab. Gheorghe Ciocan; preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca; fostul rector al USM, academicianul Gheorghe Rusnac; ex-prorectorul pentru ştiinţă, dl dr. Petru Chetruş, dna profesoară Galina Bondarenco, consăteană cu Boris Melnic, dl Berliba, locuitor al satului Briceni, raionul Donduşeni, sat în care s-a născut, la 11 februarie 1928, Boris Melnic. În încheierea mitingului au vorbit prof. univ., dr. hab. Alexandru Moşanu şi academicianul Sergiu  Chircă. Continue reading

Mass-media, între document şi interpretare

Între 26 şi 28 aprilie 2012, la Chişinău, în incinta Universităţii de Stat din Moldova (USM) şi-a desfăşurat lucrările Congresul Internaţional de istorie a presei, ediţia a V-a. Genericul Congresului – „Mass-media, între document şi interpretare”.

Comitetul organizatoric al Congresului a avut următoarea componenţă: conf. univ. dr. Silvia Grossu, preşedinte al Comitetului, tot dumneaei – preşedinte al filialei Basarabia a Asociaţiei Române de Istorie a Presei (ARIP), conf. univ. dr. Maria Danilov, departamentul Istorie Modernă, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, conf. univ. dr. Ion Varta, Institutul de Istorie, Stat şi Drept (IISD) din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) şi dl Ion Negrei, cercetător la IISD al AŞM.

Joi, 26 aprilie, a avut loc Simpozionul studenţilor Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării (USM), ediţia a XIII-a, având genericul „Presa naţională – promotoare a revirimentului cultural din Basarabia”, precum şi alte activităţi cu participarea studenţilor. Continue reading

Poetul Dumitru Matcovschi, decorat de preşedintele Traian Băsescu

Ieri, 25 aprilie 2012, în Sala Răut a hotelului Leogrand, a avut loc ceremonia de decernare a Ordinului „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer poetului Dumitru Matcovschi.      Directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, dl dr. Petre Curan, a deschis solemnitatea, expunând succint programul evenimentului şi oferind cuvântul dlui Andrei Ţurcanu, scriitor, critic literar. Dl A. Ţurcanu a prezentat opera poetului Dumitru Matcovschi, personalitate ce a expus clar soarta poporului român, aflat la marginea ţării.

La microfon a fost invitat domnul Eugen Tomac, Secretar de stat pentru românii de pretutindeni, basarabean de origine (din partea Basarabiei, trecute la Ucraina). Domnia sa a vorbit elogios despre opera maestrului Dumitru Matcovschi, rolul acesteia în trezirea şi menţinerea conştiinţei naţionale a românilor basarabeni. După care a dat citire Decretului preşedintelui României, domnului Traian Băsescu, cu privire la decernarea Ordinului „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer poetului Dumitru Matcovschi. Dl Eugen Tomac i-a înmânat Ordinul, felicitându-l cu acest prilej deosebit. Continue reading

Incredibil: Tudor Arnăut nu mai este printre noi…

Vestea şocantă s-a produs ca un fulger pe cerul senin: venind de la Paştele Blajinilor spre Chişinău, lângă orăşelul Cantemir, într-un accident rutier de groază, şi-a găsit moartea colegul nostru de Facultate, prorectorul Universităţii de Stat din Moldova (USM), Tudor Arnăut. Este ceva greu de imaginat… Şi mai dificil este să te împaci cu o aşa ştire tristă.

Tudor Arnăut s-a născut la 31 ianuarie 1959, în localitatea Giurgiuleşti, raionul Cahul. A studiat la Colegiul Pedagogic din Cahul (1974-1978), apoi la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filozofie (1981-1986). Între anii 1991 şi 1994 a făcut studii doctorale la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie; tot acolo, în 1998, a susţinut teza de doctor în ştiinţe istorice; în acelaşi an devine conferenţiar universitar. Continue reading

Două secole de la anexarea Basarabiei: conferinţă internaţională

În mai se vor împlini 200 de ani de la anexarea interfluviului Pruto-nistrean, numit impropriu „Basarabia”, de către Imperiul ţarist. Din mai 1812 soarta, viaţa de zi cu zi a populaţiei băştinaşe, a fost legată de politicile promovate de ţarism în teritoriul ocupat. Este vorba de atragerea noii achiziţii teritoriale în piaţa economică rusească, în viaţa politică, socială, religioasă etc. a Imperiului, dar şi de politica de asimilare şi rusificare a populaţiei româneşti basarabene.

Probleme, legate de aflarea Basarabiei în componenţa Rusiei ţariste, vot fi examinate în cadrul Conferinţei internaţionale „Tratatul de pace de la Bucureşti din 1812 şi impactul lui asupra istoriei românilor. 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus”, care se va desfăşura la 26 şi 27 aprilie 2012,  la Chişinău. La Conferinţă vor participa cu comunicări şi în dezbateri istorici – specialişti notorii în domeniul dat. Publicăm mai jos agenda Conferinţei internaţionale.

 

CONFERINŢĂ INTERNAŢIONALĂ

Tratatul de pace de la Bucureşti din 1812 şi impactul lui asupra istoriei românilor. 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus

Chişinău, 26-27 aprilie 2012

 

AGENDA

26 aprilie 2012

Hotelul Codru, Sala Roz, str. 31 August 1989, nr. 127, Chişinău Continue reading

Inna Şupac şi ciuma…

Doamna Inna Şupac (I.Ş.) este deputat din fracţiunea PCRM, este conducătoarea organizaţiei „Moldova fără nazism”. În plus – este pasionată de istorie. Nu de orice istorie, ci de Istoria Românilor. Am putea zice: doamna deputat are un fel de hobby, Istoria Românilor. N-am fi atras niciodată atenţia acestei persoane, dacă ea, I.Ş., ar studia istoria poporului nostru, aşa cum a fost ea, istoria.

Istoria, expusă în texte, nu este o operă literară, artistică; operă, odată expusă, unora să placă, altora să nu placă. Istoricii nu sunt persoane, care să rescrie opera lor pe placul publicului. Istoria, inclusiv cea din manualele din instituţiile preuniversitare, este reflectarea obiectivă a trecutului nostru. Ea, această istorie, poate nu place nici chiar istoricilor. Numai că noi alta nu avem. Continue reading

Un eveniment ştiinţific de excepţie

Ieri, 18 aprilie 2012, în incinta Bibliotecii „B.P. Haşdeu” din Chişinău a avut loc un eveniment ştiinţific de excepţie. Este vorba de lansarea volumului „Teroarea comunistă în RASSM (1924) şi RSSM (1944-1947)”, autor – istoricul Alexei Memei.

Cartea are 784 pagini. Introducerea este semnată de prof. univ., dr. hab. Anton Moraru.

Volumul are două părţi: I. Teroarea comunistă în RASSM (1924-1940), pag. 13-620, deci – 607 pagini şi partea a doua – Teroarea comunistă în RSSM (1944-1947), p. 621-775, deci – 154 p.; Încheiere, p. 776-781 (5 pag.) şi o scurtă Bibliografie, p. 782.

Autorul, dl Alexei Memei, a scris această carte, bazându-se, în exclusivitate, pe documente inedite, studiate de dlui în Arhiva organizaţiilor social-politice din RM, fondurile 49, 52, 60, şi altele; când a fost nevoie, atunci autorul a făcut trimitere la studii de sinteză (Istoria RSSM) sau monografii (de ex., Kiril Stratievschi etc).

Materialul selectat a fost expus în ordinea problematico-cronologică. De exemplu, subiectul (tema) „Luarea pâinii cu forţa de la ţărani” este expus cronologic, pentru anii 1929, 1930, 1931, 1932 etc.; după care următorul subiect – „Refuzul ţăranilor individuali de a lucra pământul”, din nou, în ordinea cronologică, în conformitate cu informaţiile GPU-ului sau ale altor documente (de partid, ale autorităţilor sovietice). Continue reading

Republica Moldova, încotro? Sau „Eşalonul Doi”

             Oficialul rus Dmitrii Rogozin ne-a vizitat republica şi a spus câteva lucruri, demne de reţinut, de analizat şi de tras concluzii.

            Am scris de mai multe ori: Rusia este în căutarea unei idei unificatoare, idei ce ar reconstrui fosta URSS, dar pe alte principii, decât cele comuniste. Ruşii doresc un fel de UE-2. Despre asta a scris şi presa comunistă de la Chişinău. Dar cum să realizezi măreţul plan, pe ce căi? Una ar fi extinderea şi întărirea Ortodoxiei Ruse, a Patriarhiei Moscovei şi întregii Rusii, ceea ce se realizează şi se vede cu ochiul liber. Dar asta e puţin. Se pare că echipa lui Vladimir Putin (şi dl D. Rogozin face parte din aceasta) de acum încolo va insista asupra factorului RUSESC din spaţiul ex-sovietic. În acest sens raioanele de est ale Republicii Moldova „pică” bine Kremlinului: sub masca manifestării unei griji sporite faţă de comunitatea rusă din aceste raioane, Moscova îşi întăreşte baza socială, factorul uman. Faţă de liderul nerecunoscutei de nimeni RMN Evgheni Şevciuc, dl D. Rogozin a declarat: „Marți, la Chișinău, vom ridica repetat problema privind deschiderea consulatului rus la Tiraspol. Sau vom găsi alte metode, care ne vor permite eliberarea numărului necesar de paşapoarte pentru cetăţenii ruşi, care locuiesc în regiunea transnistreană”. Şi, în continuare, tot el zice (atenţie!): „Cetăţenii din fosta URSS au dreptul să aleagă cetăţenia pe care o doresc. Şi majoritatea din ei aleg cetățenia Federației Ruse”. Observaţi: dânsul vorbeşte nu doar de ruşii, locuitori ai raioanelor RM din stânga Nistrului, el vorbeşte de „cetăţenii din fosta URSS”, ceea ce înseamnă toţi cetăţenii Republicii Moldova de astăzi! Şi în încheiere: „Rusia, în calitate de succesoare a Uniunii Sovietice, este responsabilă pentru ca cetățenii săi să trăiască în siguranță și bunăstare”. Aşa dar, factorul RUSESC, completat cu cel EX-SOVIETIC (factorul uman), este, se pare, unul din pilonii de bază, pe care va miza noua (vechea) conducere de la Kremlin. Continue reading

Noi vrem să ne unim cu Ţara. Şi trebuie să ne unim!

            Stimaţi cititori, Hristos a înviat!

Cele două secole (cu mici excepţii) de dominaţie străină asupra interfluviului Pruto-nistrean au derutat o parte a populaţiei băştinaşe. Unii cetăţeni ai RM se aseamănă cu gândăcelul din hrean şi cred că mai dulce plantă ca hreanul nu există. Greşesc amarnic. Asta pentru că, odată realizată Unirea RM cu Patria-mamă România, lucrurile aici, în RM, se vor schimba spre bine deosebit de convingător.

Statistica este un factor deosebit de încăpăţinat. Ea este reflectarea obiectivă a realităţii din jurul nostru. De aceea public mai jos câteva tabele, elaborate de colegul meu, istoricul dr. Constantin Ungureanu, tabele ce demonstrează cu deosebită putere locul României în Europa postcomunistă şi în lume. Treceţi, vă rog, cu vederea, statisticile de mai jos, nu vă grăbiţi, analizaţi şi trageţi concluzii Dvs. singuri.   Continue reading

Astăzi se împlinesc 100 de ani de la catastrofa „Titanic”-ului

Catastrofa s-a produs în noaptea de la 14 spre 15 aprilie 1912 la ora 23:40: mândria flotei britanice, „palatul” maritim, numit „Titanic”, s-a ciocnit de un aisberg, iar la ora 2:20 el era deja sub ape. La bordul corabiei erau 2 224 pasageri şi membri ai echipajului, din ei s-au salvat doar 711, restul – 1513 oameni, şi-au găsit moartea în apele reci ale Oceanului Atlantic[1]. De atunci până în prezent subiectul acestei catastrofe maritime a rămas în actualitate: au fost redactate sute de monografii[2], articole ştiinţifice[3], au fost efectuate experimente de laborator, au fost scrise cărţi artistice şi turnate filme[4]. Continue reading