Pe data de 22 ianuarie a.c., la Chişinău, în Sala de festivităţi a Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” a avut loc Adunarea festivă, consacrată împlinirii a 161 de ani de la Unirea Principatelor Române. Genericul Adunării: „24 ianuarie 1859 – 1 decembrie 1918: parcursul românilor de la Unirea Mica la Marea Unire”. Acţiunea a fost organizată de membrii Masei Rotunde cu Statut Permanent „Reîntregirea” din cadrul Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” (USM). La Adunare au participat membri ai Mesei Rotunde cu Statut Permanent „Reîntregirea”; profesori și elevi de la Centrul de Excelență în Construcții din Chișinău, Liceul Teoretic Româno-francez „Gheorghe Asachi”, Chișinău; Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Chișinău; Liceul Teoretic „Principesa Natalia Dadiani”, Chișinău; Colegiul Naţional de Coregrafie, Chişinău, reprezentanţi ai presei, personalităţi ale culturii, educaţiei, oameni politici etc.

            În cadrul manifestării am prezentat comunicarea cu tema „Necesitatea consolidării românismului în R. Moldova”, text pe care îl publicăm în continuare.

NECESITATEA CONSOLIDĂRII ROMÂNISMULUI în R. MOLDOVA

Stimaţi colegi, invitaţi, onorată asistenţă.

Cu prilejul comemorării unor importante evenimente din istoria poporului nostru ne-am adunat astăzi nu numai pentru a ne aminti de faptele demne de urmat ale trecutului, ci şi pentru a analiza situaţia la moment în R. Moldova şi pentru a trage concluziile respective.

Pe data de 24 ianuarie se vor împlini 161 de ani de la Unirea Principatelor Române – eveniment deosebit de important în istoria Neamului nostru. Istoria ne demonstrează că băştinaşii acestor meleaguri fac parte din marele popor român, că reprezentanţii lor de vază au ştiut întotdeauna să soluţioneze problemele apărute în interesul propriului popor, să fie solidari în faţa unor mari primejdii. Aşa a fost în 1859, aşa a fost în 1918, aşa a fost în 1990, când R. Moldova şi-a proclamat suveranitatea în cadrul URSS, iar peste un an – şi independenţa faţă de fosta URSS, şi considerat al  doilea stat românesc (Vedeţi textul Declaraţiei de Independenţă a RM). Continue reading →

Stimaţi prieteni,

   La sfârșitul anului 2019, am depus pe numele directorului-adjunct al Agenției Naţionale pentru Cercetare şi Dezvoltare (ANCD), dna Viorica BOAGHE, proiectul de cercetare știinţifică cu titlul „Crimele comunismului în memoria transgenerațională. Proiect interdisciplinar de cercetare şi valorificare a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist în RSS Moldovenească”. Proiectul a fost expertizat de trei specialiști, dar nu a acumulat numărul necesar de puncte pentru a fi susținut financiar de statul Republica Moldova. Personal consider că a fost o decizie politică. Aceasta pentru că a fost uimitor decalajul între punctele puse de doi experți „din afară” şi cel de-al treilea „din interior”, iar ANCD nu a binevoit cel puțin să examineze cauza acestei diferențe de puncte acordate proiectului.

   Totuși, în această istorie cel mai dezagreabil a fost episodul cu contestările. Am mers la sediul ANCD, doamnele de acolo m-au îndemnat să reușesc să depun documentul până a doua zi, ora 17.00. Am muncit o zi, am depus contestarea ca să aflu mai apoi că există un anume punct într-o anume decizie prin care ANCD s-a scutit de obligațiunea de a studia contestările. De ce nu ați spus despre asta mai devreme, înainte de a redacta contestarea? Nu vă pare că este culmea cinismului, o subtilă bătaie de joc, doamna Boaghe? Continue reading →