Monthly Archives: septembrie 2013

„Autorităţile nu au anunţat familiile deportaţilor despre reabilitarea victimelor”. Cazul Chiril Matei (III) [studiul zilei, 18 septembrie 2013]

              Având suficiente probe că URSS pregăteşte o ofensivă asupra Germaniei, la 22 iunie 1941, alături de statele aliate, aceasta a atacat Uniunea Sovietică. Teza principală a doctrinei militare sovietice la acel timp era că în cazul în care URSS va fi atacată, după scurte lupte de la frontieră, Armata roşie va trece în ofensivă şi va distruge agresorul pe propriul lui teritoriu.

            Războiul pornit de Germania, însă, avea un alt caracter: era „război-fulger”. În situaţia dată regimul stalinist a ordonat forţelor militare şi trupelor NKVD, activiştilor de partid comunist şi tineretului comunist, să aplice tactica „pământului pârjolit”. Îndeplinind  o directivă a Kremlinului din 29 iunie 1941, conducerea RSSM a emis un ordin strict secret prin care obligau secretarii organizaţiilor de partid din judeţele, oraşele şi raioanele RSS Moldoveneşti şi preşedinţii comitetelor executive ca toate rezervele de grâu şi alimente, de fân şi alte furaje, care din anumite cauze nu pot fi transportate în regiunile interne ale URSS să fie nimicite; culturile cerealiere şi cele de plante oleaginoase, rezervele de alimente ce se găsesc în depozite de lemn „să fie stropite cu benzină sau gaz lampant şi să li se dea foc”[1]. Aceleaşi culturi, indica în continuare documentul, dar depozitate în încăperi ignifuge – depozite de cărămizi, elevatoare şi uscătorii – să fie nimicite pe calea aruncărilor în aer[2]. Spiritul documentului citat era distrugerea tuturor bunurilor materiale care ar prezenta achiziţii pentru duşman. Continue reading

„Autorităţile nu au anunţat familiile deportaţilor despre reabilitarea victimelor”. Cazul Chiril Matei (II) [studiul zilei, 17 septembrie 2013]

Ce conţin documentele dobândite de dna Ana Cabac de la organele abilitate, Ministerul Securităţii Naţionale a Republicii Moldova (MSN), judecătorii, instituţii de forţă ale Federaţiei Ruse?

         Atunci când dna Ana Cabac s-a adresat MSN dosarele deportaţilor prezentau secret de stat. Ele nu au fost date reclamantului; lucrătorii MSN i-au arătat doar file dintr-un dosar impunător, file care se refereau nemijlocit la tatăl dumneaei şi i-au făcut copii xerox ale filelor respective, astupând cu fâşii de hârtie numele anchetatorilor, procurorilor etc. Adică dna Ana Cabac a primit doar informaţia referitoare la tatăl dumneaei.

         Aranjate în ordinea cronologică, informaţiile se prezintă astfel: Continue reading

„Autorităţile nu au anunţat familiile deportaţilor despre reabilitarea victimelor”. Cazul Chiril Matei (I) [Studiul zilei, 16 sepembrie 2013]

M-am întâlnit cu doamna Ana Cabac în 2010, la sediul partidului Mişcarea Acţiunea Europeană. Era deja creată Comisia de studiere şi apreciere a regimului comunist totalitar din Republica Moldova, iar subsemnatul eram membru al numitei comisii. Doamna Ana Cabac venise cu copii xerox din dosarul tatălui ei, Chiril Matei, locuitor al satului [acum oraş] Cimişlia, răpit de forţele NKVD, împreună cu alţi locuitori ai satului, în iulie 1941, şi dus în interiorul URSS. Soţia şi copiii nu au ştiut nimic de soarta soţului şi al tatălui lor.

Fără susţinere din partea tatălui, familia Matei a dus-o foarte greu.

Au trecut anii. A dispărut URSS – Imperiul răului. Republica Moldova se proclamase stat suveran şi independent. Trecuse ceva timp şi dna Ana Cabac s-a adresat în instanţe cu rugămintea de a o informa despre soarta tatălui ei. Impusă de împrejurimi, dna Ana Cabac a aşternut pe foaie ce şi-a putut aminti din copilărie. Notiţele au fost culese de fiica dumneaei, Tatiana Valica, care mi le-a pus la dispoziţie. Între altele, dna Tatiana Valica scria: „Eu cred că mama mea a fost prima în Moldova care a pus monument pentru cei pierduţi în închisorile KGB-ste ruseşti”. Continue reading

„Am absolvit la români cinci clase, iar la ruşi un coridor: din Moldova în Siberia”: cazul deportatului Dumitru Musteaţă [studiul zilei, 15 septembrie 2013]

Conform informaţiei din „Cartea Memoriei”[1], în iulie 1949, autorităţile sovietice au deportat în Siberia din satul Fârlădeni, raionul Căuşeni, 42 persoane, între care şi familia Musteaţă.

În 1993 Dumitru Musteaţă a solicitat Arhivei din Tighina (Bender) copia documentelor referitoare la deportarea familiei Musteaţă din iulie 1949. Lucrătorii arhivei i-au dat un extras din Cartea de uz gospodăresc, întocmită de consiliul sătesc Fârlădeni. Documentul prezintă o informaţie privind gospodăria familiei Musteaţă. Iată expunerea acestui document.

Cont personal nr. 255. Familia Musteaţă era compusă din Ion Musteaţă, născut în anul 1890, soţia acestuia Anastasia, născută în 1900, şi cinci copii: Gheorghe (născut în 1921), Dumitru (n. 1928), Elisaveta (n. 1930), Olga (n. 1933) şi Petru (n. 1940). Familia locuia într-o casă, construită în anul 1922, avea în posesie un serai, păstrat încă din 1840, 15,25 ha de pământ în 1947, din care, în 1949, rămăsese 13,75 ha. Familia avea un plug de fier, altul din lemn, o semănătoare, o vânturătoare, o căruţă, o boroană de lemn, o iapă şi o viţică.

În document numele de familie este schimonosit: în loc de Musteaţă activiştii au scris „Mustean”. Nu este de mirare: nu e unicul caz de schimonosire voită sau din neglijenţă a numelui de familie sau a numelor celor deportaţi. Este încă o dovadă a atitudinii iresponsabile şi a batjocurii la care au fost supuşi basarabenii. Logica era simplă: dacă activiştii comunişti vedeau în faţa lor „duşmani ai poporului”, buni doar de dispreţ, ce rost mai avea exprimarea corectă a numelor lor? Continue reading

Partidul Liberal Reformator: gheaţa a pornit [Tabloul zilei, sâmbătă, 14 septembrie 2013]

Principalul eveniment politic al zilei a fost, fără îndoială, şedinţa Consiliului extins al Partidului Liberal Reformator (PLR).

Adunarea a fost moderată de dl Ion Hadârcă, deputat, preşedinte al Fracţiunii parlamentare a PLR.

La început, domnia sa a prezentat comunicarea „Activitatea politică a PLR”. Între alte activităţi importante, realizate în interesul naţional al Republicii Moldova (RM), a fost şi sesizarea depusă de către grupul parlamentar al PLR la Curtea Constituţională (CC) privind concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău. În urma acestei acţiuni, CC a stopat procesul de transmitere a Aeroportului firmei câştigătoare ruse. Continue reading

SUSŢINEM INIŢIATIVA LIBERALILOR REFORMATORI!

 

DECLARAŢIE

Institutul de Istorie Socială “ProMemoria” susține inițiativa Partidului Liberal Reformator de creare a Institutului de Studiere a Crimelor Comunismului, care ar activa sub patronajul Președinției Republicii Moldova.

Procesele democratice demarate în Republica Moldova după aprilie 2009 au deschis noi orizonturi pentru cercetarea istorică, punând în evidență exemplul statelor ex-comuniste de constituire a unor institute şi centre de investigare a crimelor regimurilor totalitar-comuniste. Considerăm, în acest context, că cercetarea trecutului totalitar comunist are implicaţii fundamentale în promovarea valorilor democratice în Republica Moldova, iar memoria colectivă constituie mediul principal în care se construiesc identităţile. Studierea crimelor regimului nazist au avut un caracter instituţional şi internaţional. Crimele regimului comunist și astăzi, rămân a fi o perspectivă de lungă durată a muncii istoricilor. Suntem de părerea, că investigarea regimului totalitar comunist, este necesară nu doar pentru a ne cunoaşte trecutul, dar şi pentru a ne detaşa cu inteligenţă de moştenirile lui dureroase. Memoria victimelor comunismului este încă insuficient recunoscută și instituționalizată, vizând, în primul rând, imperative ale unei justiții istorice, dar și necesitatea de condamnare morală și politică a unui regim criminal impus în anii de ocupaţie sovietică.

Urăm succes Partidului Liberal Reformatori în realizarea acestui proiect.

Cu deosebit respect,

prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu,

preşedintele Institutului de Istorie Socială „ProMemoria”

12 septembrie 2013

 

Cedarea aeroportului Chişinău: alt punct de vedere

Analizăm ştirile din presă:

Aeroportul Internaţional Chişinău a demonstrat anumite performanţe în deservirea pasagerilor, plasându-se pe un loc de frunte între aeroporturile ţărilor-membre ale CSI.

De regulă, statul oferă, în concesiune, firmelor private, întreprinderi falimentare; investitorii privaţi îşi propun să îmbunătăţească lucrurile, să-şi recupereze cheltuielile, să aibă şi un profit.

Istoria contemporană a Marii Britanii demonstrează: guvernele laburiste naţionalizează anumite întreprinderi, cele conservatoare – le privatizează. Continue reading