Alexandru Marghiloman s-a născut la 27 ianuarie 1854, în Buzău. A studiat la București, a absolvit Facultatea de Drept și Înalta Școală de Științe Politice din Paris. De reținut: era francofil, nu „germanofil” cum pe nedrept i s-a spus. A susținut teza în drept și în științe politice. A fost senator și deputat în Parlamentul României (1884-1914). A fost președintele Partidului Conservator între 1914 și 1925. A avut funcții ministeriale, iar în perioada 5 martie – 24 octombrie 1918 a deținut demnitatea de prim-ministru.

În Istoria românilor anul 1918 a fost unul deosebit – a fost anul întregirii teritoriale, iar Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu Patria-mamă România. Alexandru Marghiloman a fost un om care cunoștea perfect starea de lucruri din Basarabia ocupată de țarism. El a avut dese și îndelungate discuții cu Constantin Stere, cu alți basarabeni. Nu întâmplător A. Marghiloman a susținut plenar Mișcarea de eliberare națională a românilor basarabeni (1917), iar atunci când membrii Sfatului Țării au pus problema Unirii Basarabiei cu România Alexandru Marghiloman a fost prezent la istoricul eveniment, fiind întâmpinat cu ovații furtunoase, după care a rostit un discurs în fața deputaților. După Unirea Basarabiei cu România, Alexandru Marghiloman a contribuit la recunoașterea internațională a istoricului Act. Continue reading →

Uimitor de repede trece timpul.

Cu Gheorghe Postică am făcut cunoștință în vara anului 1976, în timpul practicii arheologice de lângă satul Hansca, rl Hâncești. Săpăturile pe șantier aveau un regim aparte, sâmbăta și duminica, însă, conducătorii expediției, profesorii Ion Niculiță și Ion Hâncu, dar și unii studenți, plecau acasă; pe șantier rămânea Gheorghe Postică cu alți studenți, care spălau și sortau obiectele găsite în timpul săpăturilor. În sat era un magazin alimentar. Cu colegul Alexandru Bobeică am mers acolo, am cumpărat de-ale gurii, dar și o sticlă de vin (poate două?). Cu Alexandru și cu Gheorghe Postică suntem născuți în același an (1954). Eu cu Alexandru făcusem serviciul militar obligator de doi ani, pe când Gheorghe intrase la studii imediat după absolvirea școlii de cultură generală (Mereni, rl Anenii Noi). După ce-am venit cu produsele cumpărate ne-am gândit să-l invităm la masă și pe Gh. Postică. „Gheorghe Isidorovici (așa era atunci moda de adresare, cu nume și nume după tată, ca la ruși), încolo-încoace, nu ați vrea Dvs…” Și așa a început prietenia… Continue reading →

Astăzi, 16 ianuarie 2024, în Sala „Alexei Rău” a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (BNRM) a avut loc lansarea volumului enciclopedico-bibliografic „Calendarul Național 2024”[1]. Evenimentul științifico-cultural a fost moderat de dna Veronica Borș, director adjunct al BNRM, coordonatoarea publicației. Domnia sa a menționat: cartea lansată cuprinde peste 1000 de date memorabile, distribuite pe luni, precum și informații despre mai mult de 600 de evenimente naționale și internaționale, comemorative, profesionale și sărbători, care vor fi marcate în anul în care am intrat. La acest important volum au muncit Doamnele Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Ana Struță, precum și acad. Andrei Eșanu (președinte al Colegiului de redacție), conf. univ. dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Lidia Prisac, Eugenia Bejan, conf. univ. dr. Andrei Corobceanu. Continue reading →

Invadarea Ucrainei – stat suveran și independent, frontierele căruia au fost recunoscute internațional, inclusiv de Federația Rusă (FR), (invadarea Ucrainei) – membru fondator al Organizației Națiunilor Unite, – a șocat populația Europei, dar și locuitorii altor continente. Președintele FR Vladimir Putin a pornit un război absurd, neprovocat de nimeni, deosebit de nemilos și sângeros, un război din start sortit eșecului. Dar cu precizarea obligatorie: un război ce a dus (cu regret, și astăzi duce) la moartea a zeci de mii de cetățeni ai Ucrainei, – femei, copii, bărbați, oameni în vârstă, – la distrugerea unor orașe ucrainene construite cu mari eforturi materiale, dar cu talent și gust urbanistic, la emigrarea masivă a ucrainenilor în diverse state ale lumii. Această crimă odioasă a Rusiei a atras imediat atenția oamenilor politici de pe întreg Mapamondul, a mass-mediei, a intelectualilor.

În acest context, distinsul scriitor și poet, om politic, membru-corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) Ion Hadârcă a monitorizat evenimentele chiar din prima clipă a tragediei ucrainene, a scris zilnic cele văzute și auzite la posturile de Radio și TV, Internet etc. și a redactat un volum de cronici zilnice, de la 24 februarie până la 4 iunie 2022, adică o sută și una zile de război[1]. Continue reading →

În cele ce urmează vom expune principalele teze promovate de dl Corneliu Vlad în articolele, iar acum și în cartea recenzată[1]. Cartea conține o Prefață, semnată de dl dr. Constantin Corneanu, 104 articole compartimentate în 8 capitole. Materialele dlui C. Vlad au fost publicate inițial  pe site-ul „Vești din Rusia”. Postfața a fost semnată de dl Viaceslav Samoșkin (p. 401-402).

Probabil, orice cercetător/comentator este atras de tema pe care o studiază și atunci când își exprimă opiniile dă dovadă de subiectivism, de părtinire. Persoanele care cunosc Rusia, limba, istoria, cultura, psihologia poporului acestei țări simpatizează Rusia (unii chiar o iubesc). Împărăteasă Rusiei Ecaterina a II-a, citată de autorul cărții (p. 33), afirma că „Însăși Rusia este universul și nimeni altul nu-i trebuie”[2]. În așa caz, pentru cercetătorii acestui „univers” este important ce „extrag” din el, din acest „univers”, spun/scriu ei oare adevărul despre Rusia, sau, dimpotrivă – îl ascund, îl trec sub tăcere și propovăduiesc doar ceea ce convive conducerii de astăzi a Rusiei. Altfel spus, și în cazul Rusiei este nevoie de o prezentare obiectivă, corectă, o prezentare ce ajută cititorul român în cunoașterea atât a istoriei veridice a Rusiei, cât și a realităților zilei de astăzi, a politicii interne și externe a stăpânilor de azi ai Kremlinului. Continue reading →

ACTIVITATEA ȘTIIȚIFICĂ ÎN 2023

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

Universitatea de Stat „B. P. Hașdeu”, Cahul

Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău

Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România,

ORCID ID: 0000-0002-5449-1023

Abrevieri

a. p. – Anatol Petrencu

DIRUA- Departamentul Istoria Românilor, Universală și Arheologie din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a USM

ss – subsemnatul (Anatol Petrencu)

USM – Universitatea de Stat din Moldova

Notă. În cazul în care materialele au fost publicate pe hârtie apoi în forma electronică, sau invers; sau au fost retipărite într-un fel ori altul, volumul materialelor s-a fixat o singură dată.

Articol în volum de studii

Anatol Petrencu, Mircea Carp – 100, în Mircea Carp – Un veac dăruit țării, București, Editura Fundației Culturale Memoria, 2023, p. 46-47 (0, 0 9 c. a.)  ISBN 978-606-8285-46-7

Articole  în reviste științifice

1. Anatol Petrencu, Războiul agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei: cauze, desfășurare, urmări în Akademos, 2023, nr. 1, p. 109-113 p.  (0,62 c. a.)  ISSN 1851-0461; E-ISSN 2587-3687 Continue reading →