Alexandru Marghiloman s-a născut la 27 ianuarie 1854, în Buzău. A studiat la București, a absolvit Facultatea de Drept și Înalta Școală de Științe Politice din Paris. De reținut: era francofil, nu „germanofil” cum pe nedrept i s-a spus. A susținut teza în drept și în științe politice. A fost senator și deputat în Parlamentul României (1884-1914). A fost președintele Partidului Conservator între 1914 și 1925. A avut funcții ministeriale, iar în perioada 5 martie – 24 octombrie 1918 a deținut demnitatea de prim-ministru.

În Istoria românilor anul 1918 a fost unul deosebit – a fost anul întregirii teritoriale, iar Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu Patria-mamă România. Alexandru Marghiloman a fost un om care cunoștea perfect starea de lucruri din Basarabia ocupată de țarism. El a avut dese și îndelungate discuții cu Constantin Stere, cu alți basarabeni. Nu întâmplător A. Marghiloman a susținut plenar Mișcarea de eliberare națională a românilor basarabeni (1917), iar atunci când membrii Sfatului Țării au pus problema Unirii Basarabiei cu România Alexandru Marghiloman a fost prezent la istoricul eveniment, fiind întâmpinat cu ovații furtunoase, după care a rostit un discurs în fața deputaților. După Unirea Basarabiei cu România, Alexandru Marghiloman a contribuit la recunoașterea internațională a istoricului Act.

Mult timp istoriografia română (mai ales cea din RSSM) l-a prezentat pe A. Marghiloman în culori negative și asta cel puțin din două motive. Primul: în calitate de șef al Guvernului român, Alexandru Marghiloman a semnat Pacea de la București cu Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria), în condițiile în care România era aliată cu statele Antantei (Rusia, Marea Britanie și Franța). În situația în care Armata rusă s-a dezintegrat (după căderea țarismului) și anarhizat sub influența bolșevică, respectiv lăsând Armata română să lupte de una singură, România a semnat pacea separată. În acest caz, este important de subliniat următoarele: primul ministrul Alexandru Marghiloman a semnat pacea nu cu de la sine putere, ci la indicația regelui Ferdinand. Iată ce scria regele după ce aflase condițiile păcii: „Luând cunoștință de contractul de pace încheiat la București, vă mulțumesc Dumneavoastră și celorlalți delegați, pentru greaua și sacrificanta muncă, pe care Dvs. ați depus-o pentru salvarea drepturilor noastre, într-o clipă plină de dureri. Ca Rege și român sunt plin de speranțe referitor la viitorul bravului și curajosului meu popor. Vă mulțumesc Dvs. pentru încrederea, pe care o aveți în forța și bunăstarea țării sub conducerea Dinastiei mele. Ferdinand”.

Și al doilea motiv: fiind președintele Partidului Conservator, apărător al intereselor marilor proprietari de terenuri agricole, Alexandru Marghiloman a fost prezentat de istoricii sovietici ca fiind un reacționar, un dușman înrăit al țăranilor și opozant al reformei agrare. „Se cunoaște prea bine, -  scria un specialist basarabean -,  că nu doar Marghiloman, ci toată clasa politică și bogată din România nu agrea Sfatul Țării și deci nu era de așteptat ca guvernul român, curtea regală sau parlamentarii să accepte o lege agrară făcută de deputații-țărani basarabeni, care chiar dacă nu ar fi fost influențați deloc de revoluția rusă, oricum erau adversari de neîmpăcat ai moșierilor, exploatatorii lor din tată-n fiu…” Este o opinie greșită care trebuie respinsă categoric. Documentele publicate, memoriile oamenilor politici ai vremii, presa timpului, demonstrează convingător că Alexandru Marghiloman a promovat interesele Națiunii Române, a ținut cont de doleanțele diferitor pături sociale, și – în primul rând, – a țăranilor. Studiile nepărtinitoare arată că marii proprietari erau conștienți de necesitatea împroprietăririi țăranilor cu puțin pământ sau fără pământ și căutau soluții legale de rezolvare a problemei. În plus, marii proprietari aveau și ei partea lor de dreptate, atunci când era vorba de păstrare a unor mari ferme agricole, de centre de selecție a semințelor, ferme de vite etc.

Dar istoria le aranjează pe toate la locul lor, inclusiv și pe cea a omului politic Alexandru Marghiloman. Datorită eforturilor sporite, depuse de Primarul Municipiului Buzău Constantin Toma, de echipa care-l susține, bunul nume al lui Alexandru Marghiloman revine în Istorie. Astfel, la Buzău au fost retipărite (2019) cele cinci volume cu Note politice (1897-1924), semnate de Alexandru Marghiloman, scoase din circuit la scurt timp după publicare (1927). La 27 martie 2023, cu prilejul împlinirii a 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România, la inițiativa dlui Primar Constantin Toma, la Ialoveni, au fost dezvelite busturile lui Ion Inculeț (președintele Sfatului Țării) și Alexandru Marghiloman, prim-ministrul României la momentul Unirii. A fost un act reparatoriul adus celui care a contribuit esențial la Reîntregirea Basarabiei cu România.

anatol_petrencu@yahoo.com

28 ianuarie 2024