Evenimentul cultural-istoric „Ţara mea de dincolo de Ţară”, Constanţa, 25 martie 2017

Pe data de 25 martie 2017, la Constanţa, în incinta Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Filiala Constanţa, a avut loc evenimentul cultural-istoric întitulat „Ţara mea de dincolo de Ţară”, prilejuit de împlinirea a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-mamă România (27 martie 1918) şi a 90 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei „Astra Dobrogeană” (5 mai 1927). Organizatorii evenimentului au fost: Asociaţia „Pro Basarabia şi Bucovina”, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Filiala Constanţa, Asociaţia Culturală „Astra Dobrogeană”, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Constanţa şi Primăria cominei Cumpăna.

Manifestarea a fost deschisă de Corul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”, care a prezentat un recital muzical, dirijor fiind profesorul Sabin Nicolaină. Studenţii Colegiului au interpretat Imnurile celor două State Româneşti – „Deşteaptă-te, Române!” şi „Limba noastră”, după care au urmat cântece populare şi patriotice (între care – „Treceţi, batalioane române Carpaţii”). Tot în această parte a evenimentului cultural-istoric, o tânără, studentă la Facultatea de Arte din cadrul Universităţii „Ovidius” (Constanţa) a recitat poezia „Ţara mea de dincolo de Ţară”.

După aceste momente înălţătoare a urmat o suită de comunicări, referitoare la Actul Unirii Basarabiei cu Patria-mamă România (27 martie 1918). Moderatorul evenimentului, dl Costin Scurtu, directorul Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Filiala Constanţa, a oferit cuvântul domnului Cezar Pânzaru, preşedintele Asociaţiei „Pro Basarabia şi Bucovina”, care a vorbit despre însemnătatea Actului Unirii Basarabiei cu România şi activitatea Asociaţiei, pe care o conduce.

Profesorul Ion Moiceanu, membru al Asociaţiei „Pro Basarabia şi Bucovina”, Filiala Constanţa, a expus principalele etape ale reîntregirii României în timpul şi după Primul Război Mondial. Domnia sa este unul din redactorii revistei „Agora”. În cadrul manifestării, domnia sa a prezentat revista de cultură şi dialog interdisciplinar „Agora” apărută recent, în care, împreună cu dl dr. Dorin Popescu, a ridicat problema Tezaurului României, depus la Moscova pentru păstrare şi restituire după încheierea Primului Război Mondial[1].

Istoricul chişinăuian Ion Negrei, vicepreşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova, specialist notoriu în problema Reîntregirii Naţionale din 1918, a vorbit despre condiţiile istorice, în care a avut loc Unirea Basarabiei cu România, Unire realizată prin decizia majorităţii membrilor Sfatului Ţării (Parlamentul de atunci al Basarabiei). Dl Ion Negrei a subliniat că hotărârea Sfatului Ţării a exprimat voinţa populaţiei basarabene, majoritar româneşti, dar şi a etniilor conlocuitoare – găgăuzi, bulgari, evrei, ucraineni, ruşi, polonezi.

În continuare a vorbit dl doctor Vasile Sârbu, preşedintele Societăţii Române de Chirurgie şi Transplant (2000-2002), unul din întemeietorii Universităţii „Ovidius” din Constanţa.

Subsemnatul, am subliniat caracterul democratic şi legitim al Sfatului Ţării şi libertatea deplină în a lua decizia de Unire a Basarabiei u Patria-mamă România. Am vorbit despre dezvoltarea progresistă a provinciei româneşti, aflate în cadrul României întregite: a fost rezolvată problema împroprietăririi cu pământ a ţăranilor basarabeni, dezvoltarea infrastructurii economice, sociale etc. În Basarabia interbelică a avut loc un spor natural al populaţiei, natalitatea depăşind cu mult mortalitatea, am beneficiat de un sistem avansat de ocrotire a sănătăţii, de un sistem educaţional european. Dar soarta basarabenilor (alături de cea a unei părţi a bucovinenilor şi românilor din Ţinutul Herţa)a fost vitregă: în iunie 1940 teritoriile româneşti ale Basarabiei, nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa au fost smulse sub ameninţarea aplicării forţei militare; au urmat deportările (1941, 1949, 1951), foametea provocată de autorităţile bolşevice (1946-1947), alte politici antinaţionale, antiromâneşti. În încheiere, am vorbit despre situaţia actuală din Republica Moldova şi problemele reîntregirii României în condiţiile ofensivei elementelor pro-ruse din Moldova.

A urmat o prezentare artistică a ansamblului „Româncuţa” din comuna Câmpina. Tinerii interpreţi Ştefania Luzinschi, Elena Iordan, Andrei Chelbea şi Cătălin Câmpanu au interpretat cântece patriotice: „Aşa-i Românul”, „Dorul Basarabiei”, „Noi suntem Români”, „Dă, Doamne, la om noroc”, după care tinerii din Ansamblul Folcloric „Româncuţa” au dansat „Suita dobrogeană” şi „Suita moldavă”.

La eveniment a fost prezent viceprimarul comunei Cumpăna, dl Florin Neagu, care a rostit un discurs în faţa celor prezenţi.

În faţa auditoriului, prezent la eveniment, au evoluat artiştii Iulia Iordache, Octavian Mîndruţă şi scriitoarea in R. Moldova Diana Ciugureanu-Zlatan.

Ţinem să mulţumim şi pe această cale organizatorilor evenimentului de la Constanţa, domnilor Cezar Pânzaru, Cosmin Scurtu, tânărului basarabean Vlad Gâra, originar din Căuşeni, preşedintele Organizaţiei Studenţilor Basarabeni din Constanţa.

PS. Manifestarea cultural-istorică de la Constanţa a fost un bun prilej pentru a reîntâlni mulţi prieteni ai basarabenilor, unii având origini basarabene, prieteni ce au contribuit enorm la promovarea românismului în R. Moldova, în mod special – în oraşul şi raionul Căuşeni. I-aşi aminti pe dr. Marian Zidaru, Eugen Golub, profesorul Ion Moiceanu, dna Liliana Vasiliev, dna Vasilica Mitrea şi alţii. Doamna Vasilica Mitrea a scos de sub tipar o carte nouă, întitulată „Detenţie şi iertare”[2]. În curând o prezentare a cărţii va fi plasată pe acest blog.

29 martie 2017

anatol_petrencu@yahoo. com


[1] Ion Moiceanu, Dorin Popescu. O comoară românească pentru totdeauna pierdută? 100 de ani fără Tezaur. În: Agora. Trimestrial ce cultură şi dialog interdisciplinar, Constanţa, 2017, martie, nr. 65-66, p. 1, 12, 13, 24.

[2] Vasilica Mitrea. Detenţie şi iertare, Iaşi, Editura Studis, 2016, 177 p.

Comentariile nu sunt permise.