Crimele regimului comunist în atenţia tinerilor cercetători

Pe data de 24 martie 2017, în cadrul Facultăţii de Filologie şi Istorie a Universităţii de Stat „B. P. Haşdeu” din Cahul (USC) şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică cu tema „Istoria şi memoria regimului totalitar comunist în RASSM şi RSSM: contribuţiile tinerilor cercetători”. Evenimentul ştiinţific a fost încadrat în Programul de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”.

În faţa celor prezenţi la Conferinţă – studenţi, masteranzi, doctoranzi şi profesori – cu cuvinte de salut s-au adresat doamna Ludmila Chiciuc (USC), subsemnatul şi dl dr. Virgiliu Bîrlădeanu, secretarul ştiinţific al Programului de Stat.

A urmat expunerea comunicărilor, compartimentate în două secţiuni. În prima, moderată de Radu Dan, doctorand (Universitatea de Stat din Moldova, USM) şi Elena Nistor, studentă (USC), au fost expuse următoarele comunicări: „Deportaţi din oraşul Leova: cazul Valentinei Matiuşenco (Dogaru)”, autor – doctorandul Gheorghe Bagrin de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi; „Anii de şcoală a copiilor deportaţi din RSS Moldovenească, reflectaţi în studiile de istorie orală”, prezentată de Ana Cuculescu şi Romina Lungu, studente, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

DSC_02f

Cazul familiei Donea din Taraclia de Salcie, raionul Cahul, a fost examinat şi prezentat de studenta USC Mariana Bejan, iar studenta Nelea Cogîlniceanu (Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi) a vorbit despre „Destinul femeilor basarabene în deportare: modalităţi de supravieţuire prezentate în cercetările de istorie orală”. Dan Radu a vorbit despre „O istorie orală a represiunilor totalitar-comuniste din RASS Moldovenească (1937-1938): cazul Anton Laşchevici”.

În cadrul celei de-a doua secţiuni, moderate de Gheorghe Bagrin şi Nelea Cogîlniceanu, au fost prezentate următoarele comunicări: Andrei Chiciuc, masterand, USC, a vorbit despre cazul familiei Păcuraru din comuna Vadul lui Isac, raionul Vulcăneşti, deportată în Siberia, constatând că „deportarea le-a pecetluit destinul”. Două studente de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Carolina Boscan şi Ana Cuculescu, au prezentat comunicarea „Mărturiile basarabenilor deportaţi despre revenirea la baştină: rezistenţă, curaj, reintegrare socială”. Dl Ion Bălănici, masterand, USM, a vorbit despre „Reacţia oamenilor care au fost ridicaţi şi deportaţi în Siberia”. În sfârşit, studenta Elena Nistor (USC) a expus subiectul „Înscrişi în categoria „SOE”[1]: confesiunile lui Aurel Botezat, deportat din comuna Budur, raionul Tatar-Bunar, Ucraina”.

Trebuie remarcată ţinuta înaltă ştiinţifică a comunicărilor prezentate, studiile fiind originale, textele fiind însoţite de proiectarea fotografiilor şi documentelor timpului, imaginile intervievaţilor etc. După expunerea fiecărei comunicări, autorilor li s-au pus întrebări şi au urmat scurte comentarii şi sugestii pentru viitoarele cercetări. Deosebit de binevenite au fost sugestiile şi sfaturile istoricilor ce au o bogată experienţă în recuperarea memoriei victimelor regimului comunist, doamnei dr. Ludmila Cojocaru, conf. univ. dr. Virgiliu Bîrlădeanu, conf. univ. dr. Ion Gheleţki.

În cadrul Conferinţei a fost lansat volumul III „Arhivele Memoriei”[2], coordonat de conf. univ. dr. Lidia Pădureac, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

În încheiere, ţinem să remarcăm: succesul Conferinţei s-a datorat efortului depus de conf. univ. dr. Ion Gheleţchi, gazda evenimentului, şi colaboratorilor săi.

Felicitări organizatorilor!

28 martie 2017.

anatol_petrencu@yahoo.com


[1] Abreviere de la Soţialino-opasnîi element (ruseşte) – „element social primejdios”.

[2] Lidia Pădureac (editor). Arhivele Memoriei. Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studii de caz. Vol. III: Cercetări realizate în localităţile din nordul Republicii Moldova, tom I, Chişinău, Balacron, 2016, 336 p.

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva