Pe data de 2 martie 2017, în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, s-a desfăşurat conferința publică „Traumă, strategii de supravieţuire şi probleme de reintegrare socială în memoriile regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească”. Evenimentul a fost organizat de Facultatea de Istorie (Universitatea din Bucureşti) și Asociaţia Română de Istorie Socială în cooperare cu Programul de stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriilor victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”, coordonat de Universitatea de Stat din Moldova.

În faţa celor prezenţi, cu un cuvânt de salut, s-a adresat dna Florentina Niţu, decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Moderatorul evenimentului, lector doctor Alexandru-Murad Mironov, ne-a invitat să expunem realizările Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriilor victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”.

În calitate de director de Program, subsemnatul am expus principalele etape istorice, prin care au trecut basarabenii între 1940 şi 1953. Este vorba de raptul teritorial din iunie 1940 şi organizarea de către sovietici a Primului val de deportare în Siberia (iunie 1941), de recucerirea de către URSS a teritoriilor româneşti din primăvara şi vara anului 1944 şi mobilizarea pe Frontul de Est a peste 150 000 de bărbaţi, trimişi pe cele mai primejdioase sectoare ale Frontului, de unde nu s-au mai întors circa 50 000. La scurt timp după încetarea celui de-al Doilea Război Mondial, regimul stalinist a provocat o Foamete în care au murit 200 000 de oameni, în special bărbaţi şi copii. Şi, de parcă războiul şi Foametea nu ar fi fost prea de ajuns pentru basarabeni, în iulie 1949 regimul bolşevic a înfăptuit cel de-al Doilea val de deportare a oamenilor din localităţile RSS Moldoveneşti în Siberia. În la începutul anului 1951, în regiunile îndepărtate ale URSS au fost trimişi Martorii lui Iehova. Am menţionat că sarcina Programului de Stat este de a recupera şi valorifica memoria supravieţuitorilor acestor mari tragedii, prin care a trecut poporul nostru.

Conferenţiarul univ. dr. Virgiliu Bîrlădeanu, secretarul ştiinţific al Programului de Stat, a continuat expunerea privind obiectivele Programului  de stat, rigorile și metodele de cercetare aplicate, problemele științifice și perspectivele de lucru ale Programului de stat pentru următorii doi ani.

Conf. univ. dr. Ludmila Cojocaru a vorbit despre memoriile copiilor, deportaţi împreună cu părinţii în Siberia (au fost cazuri când au fost trimişi copii fără părinţi): copiii, astăzi oameni în vârstă, au memorat scene pe care nu le pot uita viaţa întreagă. Este vorba de momentul ridicării: în plină noapte, ogrăzile şi casele oamenilor au fost invadate de militari înarmaţi şi activişti locali, care au ridicat oamenii din pat, umilindu-i şi forţându-i să urce în camioane pentru a fi duşi la staţiile de cale ferată. Dna Ludmila Cojocaru a subliniat că informaţiile referitoare la viaţa din Siberia (modul de trai, munca părinţilor, mersul la şcoală, atitudinea localnicilor faţă de deportaţi etc.)  sunt deosebit de importante pentru cercetarea (ştiinţa) istorică şi pentru înţelegerea realităţilor de astăzi din Republica Moldova.

Doamna Lidia Pădureac, conf. univ. dr. de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, s-a axat pe fenomenul tragic al Foametei din 1946-1947, din RSSM. Dna Lidia Pădureac a ridicat un şir de probleme ce decurg din cercetările de teren, pe care le-a realizat domnia sa: deocamdată în R. Moldova autorităţile statului nu au recunoscut victimele Foametei ca victime ale regimului totalitar comunist, deşi numărul lor depăşeşte cu mult pe cel al deportaţilor în Siberia sau nordul Kazahstanului.

În cadrul expunerii Programului de Stat au fost prezentate publicului cele trei volume ale Arhivelor Memoriei, realizate în cadrul Programului[1].

La eveniment a fost prezent şi a luat cuvântul ES domnul Mihai Gribincea, Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, cunoscut istoric care are lucrări publicate, inclusiv la tema politicilor represive al Statului sovietic în Basarabia.

Cercetătorii Programului de Stat au răspuns la multele întrebări puse de profesorii, studenţii, specialiştii prezenţi la eveniment.

Şi pe această cale, aducem mulţumiri organizatorilor evenimentului pentru bună ocazie de a ne împărtăşi experienţa acumulată în cadrul realizării Programului de Stat.

Prof. univ. dr.-hab. Anatol Petrencu.

3-5 martie 2017